F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

B) Documente legislative în domeniul mediului

Principalele documente legislative din domeniul mediului sunt prezentate în cele ce urmează:

• Ordonanţa de Urgenţă, nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care abrogă Legea Protecţiei Mediului, nr. 137/1995, (republicată în anul 2000 cu modificările şi completările din OU nr. 91/2002 şi aprobată prin Legea nr. 294/2003);

• Legea Protecţiei Atmosferei, nr. 665/2001, care urmăreşte prevenire, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene;

• Legea Apelor, nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr.310/2004, care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane;

 HG nr. 541/2003 modificată prin HG nr. 322/2005; este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanţi (SO₂, NO_x şi pulberi) în aer de la instalaţiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MW_t pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

Pentru instalaţiile mari de ardere cu funcţionare pe combustibil gazos şi lichid, valorile limită stabilite de HG nr. 541/2003 ale emisiilor de substanţe poluante sunt următoarele:

Tip combustibil	Putere termică (MWt)	SO2 (mg/Nm^3)	NOx (mg/Nm^3)	Pulberi (mg/Nm^3)	O2 ( %)
Gazos Lichid	≤ 300 ≤ 300	35 1700	350 450	5 50	3 3

CAPITOLUL 9. MĂSURI DE EFICIENTIZARE A FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI INTEGRAT DE TERMOFICARE

9.1. Necesitatea si oportunitatea eficientizarii sistemului de termoficare
Integrarea României în structurile Comunităţii Economice Europene şi armonizarea cu politica energetică comunitară, implică competitivitate tehnico-economică, siguranţă în funcţionare a sistemului centralizat de producere şi distibuţie a energiei termice şi implicit în alimentarea consumatorilor, alături de atenţia acordată protecţiei mediului inconjurător.
Structura sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice conform HG 462/2002 pentru aprobarea Programului „Termoficare 2006 ÷ 2009 Calitate şi Eficienţă”, este următoarea:
Grupa 1: Componente ale sistemului centralizat:

1. Unitatea de producţie agent termic

2. Reţeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte)

3. Puncte de termoficare

4. Reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire

5. Contorizarea la nivel de imobil

Grupa 2: Componente ale consumatorului final:

6. Reţeaua interioară de alimentare a imobilului, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire

7. Contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatate

Grupa 3: Componenta de reabilitare termică a clădirilor de locuit:

8. Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor de locuit, respectiv a faţadelor, teraselor şi a tâmplăriei exterioare.
Scăderea permanentă în ultimii ani a consumului de energie termică, se datorează unui complex de factori de natură socială şi economică, respectiv:

• 
  desfiinţarea unor companii industriale sau divizarea acestora;
  
• 
  construirea, de către unele companii, a unor surse proprii de energie termică;
  
• 
  creşterea permanentă a preţului combustibilului, ceea ce a condus implicit la creşterea preţului energiei;
  
• 
  situaţia financiară dificilă a populaţiei, care datorită nivelului veniturilor, au recurs la solicitarea debranşărilor parţiale sau totale a locuinţelor de la sistemul centralizat de termoficare.
  

Un alt aspect care a condus la scăderea cantităţii anuale de căldură livrată, constă în condiţiile meteorologice favorabile din ultimii ani. După cum este cunoscut, sistemele de termoficare funcţionează în baza diagramei de reglaj care este în directă relaţie cu variaţia temperaturii exterioare. Datorită faptului că în ultimii ani temperaturile exterioare au fost mult mai ridicate decât cele pentru care a fost dimensionat sistemul de termoficare, cantităţile de căldură livrate au fost mai reduse.

SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL, unitatea care exploatează reţelele de transport şi distribuţie, precum şi punctele termice urbane, susţine aplicarea unor soluţii tehnice performante, capabile să asigure condiţii normale de viaţă şi de muncă locuitorilor şi pe de altă parte conservarea resurselor primare, protecţia şi conservarea mediului, accesul generaţiilor viitoare la resursele energetice primare.
În prezent sistemul de termoficare din municipiul Ploieşti funcţionează cu eficienţă redusă (randamente scăzute, pierderi de energie termică prin izolaţie, etc) şi consumuri specifice ridicate de combustibil şi energie electrică.

În plus, există o serie de constrângeri privind caracteristicile tehnice şi constructive ale imobilelor.

Imobilele racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană prezintă o serie de caracteristici din punctul de vedere al performanţelor termice, şi anume în:

• 
  zidurile exterioare şi terasele realizate cu tehnologii şi materiale care facilitează transferul de căldură către exterior;
  
• 
  tâmplării cu performanţe foarte scăzute din punctul de vedere al transferului de căldură;
  
• 
  instalaţiile interioare de încălzire nu sunt individualizate pe apartamente, nepermiţând o contorizare individuală pe fiecare abonat.
  

Procesul de liberalizare a pieţei de energie şi posibilităţile oferite prin exploatarea unor grupuri energetice cu o înaltă competitivitate şi eficienţă – în contextul apropiatei aderări la Uniunea Europeană - impune analizarea posibilităţilor de îmbunătăţire a modului de satisfacere a cererii de energie electrică şi termică.

Având în vedere sprijinul guvernamental acordat comunităţilor locale prin adoptarea Programului “Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”, aprobat cu HG 462/2006, SC DALKIA TERMO PRAHOVA, consideră oportună aplicarea unor soluţii tehnice performante în scopul eficientizării sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice.
Obiectivul principal urmărit prin realizarea proiectului integrat de eficientizare pe întregul lanţ de la sursă până la consumatorul final, constă în asigurarea optimizării funcţionării sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie din municipiul Ploieşti, în vederea creşterii eficienţei energetice, a gradului de siguranţă în alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani, precum şi protejarea mediului înconjurător în conformitate cu normele europene.
În contextul creşterii competiţiei pe piaţa de energie, prioritatea acordată cogenerării rezidǎ din avantajele sale principale, desprinse din experienţa acumulată până în prezent:

• 
  Economie de combustibil primar; producerea combinată a energiei electrice şi termice în instalaţia de cogenerare este considerabil mai eficientă decât producerea aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termicǎ separat în centrale electrice şi centrale termice clasice.
  
• 
  Reducerea poluǎrii atmosferice; eficienţa ridicată a utilizării combustibilului are un impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decât în cazul oricărei alte metode de producere a energiei. De aceea extinderea cogenerării poate fi un instrument de bază în îndeplinirea programelor de reducere a poluării şi mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon – pentru care, conform Protocolului de la Kyoto, România şi-a asumat un obiectiv de reducere cu 8% până în anul 2012 faţǎ de nivelul anului 1989.
  

Astfel, promovarea/extinderea sistemelor de cogenerare răspunde necesităţilor generale privind creşterea eficienţei energetice şi protecţia mediului înconjurător.

Toate măsurile care vor fi propuse pentru eficientizarea funcţionării în perioada de perspectivă a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Ploieşti, vor fi stabilite ca urmare a analizării unor soluţii tehnice moderne şi performante la nivel mondial, cu un grad redus de poluare a mediului ambiant. Vor fi avute în vedere de asemenea noile prevederi legislative care asigură facilităţi în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de creştere a eficienţiei globale a sistemelor de termoficare. Principalele efecte scontate ca urmare a implementării măsurilor propuse, vor consta în:

• 
  reducerea pierderilor de căldură din cadrul sistemului
  
• 
  reducerea consumurilor specifice de combustibil şi energie
  
• 
  creşterea eficienţei echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul sistemului
  
• 
  creşterea gradului de siguranţă în exploatare a sistemului
  
• 
  reducerea costurilor de producere a energiei
  
• 
  facturarea corespunzătoare a energiei termice livrate şi creşterea gradului de încasare a facturilor
  
• 
  creşterea gradului de protecţie a mediului ambiant ca urmare a reducerii emisiilor poluante (CO₂, CO, SO₂, NOx, pulberi, etc).
  

Toate măsurile tehnice avute în vedere vor avea la bază concluziile rezultate în urma analizei referitoare la:

• 
  starea actuală a tuturor componentelor sistemului de termoficare
  
• 
  piaţa de energie din municipiul Ploieşti
  
• 
  prevederile legislative referitoare la funcţionarea echipamentelor energetice şi respectarea restricţiilor de mediu
  
• 
  prevederile legislative referitoare la creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de termoficare.
  

9.2. Generalităţi privind măsurile abordate
În vederea implementării măsurilor de eficientizare a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Ploieşti care vor permite companiei să beneficieze de facilităţile pe care le oferă prevederile legislative referitoare la sistemele de termoficare, analiza va fi abordată distinct pe următoarele tipuri de lucrări:

• 
  Lucrări cu privire la sursa de producere a energiei termice în vederea producerii agentului termic în condiţii de eficienţă energetică ridicată (Componenta 1).
  
• 
  Lucrări de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie şi a punctelor termice (Componentele 2, 3, 4).
  
• 
  Lucrări de contorizare la nivel de imobil (Componenta 5).
  
• 
  Lucrări de reabilitare şi modernizare a reţelelor interioare de alimentare a imobilului cu apă caldă şi agent termic de încălzire şi contorizarea individuală (Componentele 6, 7).
  
• 
  Lucrări de reabilitare termică a anvelopei clădirilor, a faţadelor, teraselor şi tâmplăriei exterioare (Componenta 8).
  

Pentru Componentele 2 ÷ 8 vor fi stabilite şi evaluate principalele lucrări şi măsuri necesare, fără a fi elaborată o analiză comparativă a mai multor soluţii.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei globale a sursei de energie, va fi elaborată o analiză comparativă din punct de vedere tehnico – economic a mai multor soluţii, în scopul stabilirii soluţiei optime care să permită accesarea fondurilor prevăzute de cadrul legislativ pentru realizarea unor astfel de lucrări (Componenta 1).