F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

9.3 Măsuri pentru îmbunãtăţirea eficienţei la consumatorii de căldurã

9.3.1 Contorizare la nivel scara bloc / imobil (Componenta 5)

Liberalizarea pieţei de energie termicã şi reducerea subvenţiilor, reclamă prevederea unei aparaturi de măsură adecvate, în punctele de interfaţă furnizor – consumatori, respectiv la nivel branşament termic.

La sfârşitul anului 2005 fiind realizatã în proporţie de 100 % contorizarea energiei termice la nivel de scarã de bloc (imobil) pentru cele 64 138 apartamente din Municipiul Ploieşti, în cadrul acestui studiu nu se mai trateazã aceastã categorie de lucrãri.

9.3.2 Instalaţii interioare şi contorizare individuală (Componentele 6, 7)

Având în vedere că fondul locativ, racordat la sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice are o vechime de peste 30 ani, instalaţiile interioare de apă caldă şi încălzire din clădiri au un grad înalt de uzură, necesitând înlocuirea totală a acestora.

Pentru instalaţiile de distribuţie a apei calde de consum şi a agentului termic pentru încălzire, se impune ca odată cu înlocuirea lor, să se schimbe şi soluţia de distribuţie în imobil, respectiv trecerea de la distribuţia pe verticală, la distribuţia pe orizontală.
Schimbarea soluţiei de distribuţie creează posibilitatea contorizării consumurilor individuale pe apartament (pentru cca. 49 021 apartamente), atât pentru apa caldă de consum, cât şi pentru încălzire.
Proiectarea şi montarea instalaţiilor interioare, respectând principiul distribuţiei pe orizontală, va asigura montarea aparatelor de măsură şi contorizare în exteriorul apartamentelor, în spaţii comune. Astfel se crează condiţiile unor citiri şi verificări permanente ale aparatelor, fără acces în apartamente, precum şi posibilitatea restricţionãrii alimentãrii în cazul unor consumatori care nu respectã condiţiile contractuale.
De asemenea se ofera posibilitatea consumatorului de a-şi regla regimul termic pe fiecare calorifer, prin montarea robineţilor termostatici, respectiv pe fiecare cameră a apartamentului, funcţie de necesitãţi şi capacitatea de platã a contravalorii serviciului. Economia privind consumul, realizatã prin aceste robinete, este înregistratã prin intermediul repartitorului de costuri de încãlzire, care permite determinarea consumului de cãldurã de pe fiecare calorifer în parte, asigurând astfel baza tehnicã a sistemului de repartizare a costurilor încãlzirii pe apartamente.
Utilizarea repartitorului este eficientã în sistemele de încãlzire racordate la sistemul de termoficare. Aparatele pot fi citite individual, sau în cazul repartitoarelor electronice, datele pot fi transmise la distanţa, la o unitate de stocare a datelor.
Având în vedere ca o parte din apartamente au montaţi robineţi termostatici, prin prezentul proiect s-au prevãzut a se monta cca. 30.251 de robineţi termostatici.
Se impune ca atât contoarele de apartament cât şi cele de branşament sã fie de acelaşi tip şi clasã de precizie pentru a nu avea diferenţe de mãsurare.

9.3.3 Anvelopa clădirilor – faţade, terase, tamplărie exterioară (Componenta 8)

Soluţia de reabilitare şi modernizare termică a anvelopei clădirilor de locuit existente se va realiza astfel:

Soluţii pentru termoizolarea pereţilor exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirilor se propune a se realiza prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat de 5-10cm grosime, amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor exteriori existenţi, protejat cu o tencuială subţire de 5-10 mm grosime, armată cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă.

Soluţia prezintă următoarele avantaje:

• 
  realizează în condiţii optime corectarea punţilor termice;
  
• 
  conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilităţii termice;
  
• 
  protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;
  
• 
  nu conduce la micşorarea ariilor suprafeţelor utile şi locuibile;
  
• 
  permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor;
  
• 
  nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire;
  
• 
  permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare;
  
• 
  nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelilor şi vopsitoriile interioare existente;
  

Soluţia propusă va fi realizată astfel:

• 
  Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei, verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie);
  
• 
  Stratul termoizolant, din plăci de polistiren expandat ignifugat, detensionate, este fixat prin lipire pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau puncte;
  
• 
  Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu rozetă), fie cu ambele procedee, pentru împiedicarea smulgerii datorate sucţiunii;
  
• 
  Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj. La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L;
  
• 
  Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula finală de finisaj) în grosime totală de 5-10mm, se armează cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă;
  
• 
  Tencuiala(grundul) trebuie să realizeze, pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţililor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apă;
  
• 
  Tencuiala subţire se realizeză din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă;
  
• 
  Reţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibră de sticlă-eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice- sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă(min.10cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibră de sticlă (fâşii de 25cm) sau/ şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20x40cm, montate la 45°.
  

Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate, care deţin de atfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini precum şi la tehnologia de execuţie.