F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

7.2 Piaţa de energie electrică din România

7.2.1 Prezentare generalǎ

La nivel global există preocupări pentru dezvoltarea durabilă în sectorul energetic prin asigurarea siguranţei în furnizare şi respectarea normelor privind protecţia mediului înconjurător.

În contextul unei Uniuni Europene cu noi membri, există cerinţe ferme, în special în domeniul producerii energiei electrice, cu privire la cantitate de combustibil disponibilă ce se va utiliza în viitor (inclusiv sursele regenerabile, nucleare, gazele naturale şi cărbunele) pentru acoperirea cererii de energie în limita respectării condiţiilor de protecţie a mediului.
Viziunea strategică a României la orizontul integrării în UE, inclusiv pentru sectorul energetic, este cea a unei ţări membre a UE, care şi-a însuşit şi pus în aplicare acquis-ul comunitar, iar piaţa românească va fi parte a marii pieţe comunitare de energie. Aceasta va trebui să fie o piaţă concurenţială, în primul rând la nivel naţional şi mai apoi la nivel european, o piaţă în care ponderea consumatorilor eligibili va fi predominantă, o piaţă în care marea majoritate a activităţilor de producere, distribuţie şi furnizare se vor realiza în sectorul privat şi nu în cel de stat. Strategiile de companie şi managementul activităţilor curente vor avea în centrul lor tradingul şi managementul adecvat al riscurilor (în primul rând strategiile comerciale şi financiare). Politica energetică a României va fi sincronizată cu politica comunitară, care va pune accent pe siguranţă, eficienţă, protecţia mediului şi drepturile consumatorilor, obiective realizabile prin mecanisme concurenţiale şi o reglementare eficientă şi echilibrată. Piaţa europeană va fi dominată de un număr de megacompanii, holdinguri internaţionale.
Politica energetică a României în perioada 2006-2009 are în vedere în domeniul energetic acţiuni concrete, de natură să permită o mai bună pregătire pentru îndeplinirea exigenţelor solicitate de acquis-ul comunitar, şi anume:

• 
  Îmbunătăţirea cadrului instituţional;
  
• 
  Eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţă;
  
• 
  Obţinerea unei competitivităţi reale în domeniul energetic.
  

Atingerea obiectivelor implică aplicarea unor măsuri specifice pentru fiecare segment din domeniul energetic.

Consumul de energie primară al României a crescut cu cca 7% în perioada 2000 – 2004, fiind de circa 41 Mtep la nivelul anului 2005.
Contribuţia principalelor forme de energie la acoperirea consumului brut în această perioadă a înregistrat variaţii nesemnificative.
Gazele naturale contribuie cu cota cea mai mare (35 – 39%), la acoperirea consumului, urmate de produsele petroliere (23,0 – 28,5%), cărbune (20,5 – 25,4%) şi energie hidroelectrică (2,4 – 3,1%).
Consumul final de energie al României a crescut cu cca 19% în perioada 2000 – 2004, fiind de cca 28,5 Mtep la nivelul anului 2005.

Industria, inclusiv construcţiile, continuă să fie cel mai mare consumator de energie (40,7 – 45,5%), urmată de populaţie (29 – 38%), sectorul transport (15,9 – 21,6%) şi sectorul servicii (3,7 – 7,4%), în timp ce agricultura este un consumator nesemnificativ.

Producţia internă de resurse energetice primare a variat în jurul valorii de 28,0 Mtep în perioada 2000 – 2004. În aceste condiţii satisfacerea necesarului de consum a impus majorarea importului de resurse energetice primare de la valoarea de 10,9 Mtep în 2000 la circa 15,5 Mtep în 2005. Gradul de independenţă energetică variind în limitele 71 – 76%.
Consumul final de energie electrică a crescut cu circa 12% în perioada 2000 – 2004 atingând valoarea de 49,2 TWh la nivelul anului 2004.
Industria, inclusiv construcţiile, continuă să fie cel mai mare consumator de energie electrică (65 – 72%), urmată de populaţie (16,5%), sectorul servicii (6 – 12%) şi sectorul transport

(3 – 4,2%).

Sectorul energetic reprezintǎ o infrastructurǎ strategicǎ de bazǎ a economiei naţionale, pe care se fundamenteazǎ întreaga dezvoltare a ţǎrii.
În prezent, sectorul energiei electrice din România este caracterizat de următoarele

probleme cheie :

• 
  Tendinţa de creştere a consumului de energie in Romania pe termen mediu si lung impune nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităţii energetice la nivelul ţărilor din UE, şi implicit a creşterii eficienţei energetice pe intregul lanţ resurse naturale – producere, transport, distribuţie şi utilizare finalǎ a energiei electrice şi termice.
  
• 
  Integrarea sistemului energetic în structurile europene impune dezvoltarea durabilă a acestuia. Investiţiile în sectorul energetic necesită fonduri importante, cu implicaţii majore pe termen lung, atât in companii cât şi la nivelul consumatorilor. Pentru a dezvolta un mediu concurenţial cat mai puternic trebuie atrase investiţii prin continuarea procesului de privatizare, accesarea de fonduri financiare, acordarea de stimulente financiare
  
• 
  Reabilitarea/retehnologizarea capacităţilor energetice cu grad de uzurǎ ridicat sau care utilizeazǎ tehnologii invechite, sau inchiderea celor nerentabile; promovarea investiţiilor private in noi capacitǎţi de producţie bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile, cu luarea în considerare a impactului social şi protecţia mediului.
  
• 
  Îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglementări, a modelului de piaţă şi structurii pieţei, implementarea cerinţelor acquis-ului comunitar astfel încât piaţa română de energie electrică şi gaze naturale să fie o piaţă competitivă în cadrul pieţei UE
  
• 
  Costurile ridicate ale măsurilor de protecţie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice faţă de cerinţele UE.
  
• 
  Un grad încă redus de valorificare a resurselor regenerabile (energie solară, biomasă şi eoliană)
  
• 
  Pierderi mari in retele de transport şi distribuţie energie electrică/ termică.
  

Totodatǎ sectorul energiei electrice din România, beneficiazǎ de :

• 
  Structurǎ diversificatǎ de producere
  
• 
  Rezervǎ de putere instalatǎ
  
• 
  Reţele de transport şi distribuţie bine dezvoltate
  
• 
  Personal de exploatare competent
  

Piaţa de energie electrică reprezintă cadrul de organizare în care se tranzacţionează energia electrică şi serviciile asociate.
Piaţa de energie electrică este reglementatǎ de Autoritatea Naţională de Rglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

ANRE este o instituţie publică autonomă de interes naţional cu personalitate juridicǎ, având misiunea de a crea şi aplica sistemul de reglementǎri, necesar funcţionǎrii sectorului şi pieţei energiei electrice şi termice in condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă si protecţie a consumatorilor.
În îndeplinirea atribuţiilor si competenţelor sale ANRE colaborează cu autorităţi publice si organisme ale societăţii civile, agenţi economici din sectorul energiei electrice si termice, cu organizaţii internaţionale din domeniu, astfel încât sa fie asigurată armonizarea intereselor specifice şi transparenţa procesului de reglementare .
În prezent există două pieţe distincte, reglementate prin legislaţia secundară elaborată de ANRE, fiecare fiind compartimentată într-o zonă reglementată şi una concurenţială, astfel:

1. 
   Piaţa angro, destinată tranzacţionării energiei electrice şi a serviciilor de sistem între participanţii la piaţă:
   

• 
  Piaţa angro reglementată, destinată tranzacţionării energiei electrice şi serviciilor de sistem pe baza contractelor reglementate (cu cantităţi ferme şi preţuri reglementate).
  
• 
  Piaţa angro concurenţială, destinată tranzacţionării energiei electrice prin contracte bilaterale şi prin licitaţie, având la rândul ei două componente:
  

• 
  piaţa contractelor bilaterale între furnizori şi consumatori eligibili;
  
• 
  piaţa spot, pe care energia electrică necontractată este tranzacţionată prin licitaţie, la Preţul Marginal de Sistem (PMS).
  

Referitor la relaţiile contractuale pe piaţa angro de energie electricǎ, principalele contracte-cadru existente pentru piaţa reglementatǎ, emise de ANRE, sunt urmǎtoarele:

• 
  contracte de portofoliu de vânzare/cumpǎrare a energiei electrice, cu cantitǎţi şi preţuri reglementate
  
• 
  contracte de vânzare/cumpǎrare pe termen lung a energiei electrice cu preţuri reglementate
  
• 
  contracte de achiziţie a energiei electrice de la un producǎtor independent/autoproducǎtor
  
• 
  contracte pentru transportul de energie electricǎ, asigurarea de servicii de sistem şi administrare piaţǎ
  
• 
  contracte de distribuţie energie electricǎ
  
• 
  contracte de furnizare energie electricǎ
  

Pe piaţa angro concurenţialǎ, relaţiile comerciale sunt urmǎtoarele:

• 
  contracte bilaterale de vânzare/cumpǎrare energie electricǎ, cu preţuri şi cantitǎţi negociate
  
• 
  tranzacţii pe piaţa spot pentru asigurarea echilibrului cerere-ofertǎ
  

România are o piaţǎ angro funcţionalǎ. Crearea unei pieţe interne funcţionale de electricitate se bazeazǎ pe:

• 
  restructurarea sectorului energetic, prin separarea activitǎţilor de producere, transport/dispecerizare şi distributie/furnizare;
  
• 
  liberalizarea pieţei prin accesul liber la reţelele de transport şi distribuţie corelat cu eligibilitatea consumatorilor, incurajând astfel introducerea concurenţei în sectoarele de furnizare şi producere;
  
• 
  implementarea unui cadru legislativ şi de tranzactionare a energiei, coerent şi transparent;
  
• 
  transpunerea prevederilor Directivei 54/EC/2003.
  

2. 
   Piaţa cu amănuntul, pentru tranzacţiile de vânzare-cumpărare a energiei electrice către consumatorii finali:
   

• 
  piaţa cu amănuntul reglementată, constituită pe baza contractelor de furnizare încheiate între distribuitor/furnizor şi consumatorii captivi.
  
• 
  piaţa cu amănuntul liberă, o piaţă a contractelor de achiziţie sau furnizare liber negociate, încheiate între producătorii/furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili.
  

Piaţa de energie electricǎ s-a extins şi perfecţionat prin introducerea în 2005 de cǎtre operatorul pieţei de energie electricǎ -OPCOM a trei noi produse distincte:

• 
  Piaţa pentru Ziua Urmãtoare;
  
• 
  Piaţa Centralizatǎ a Contractelor Bilaterale;
  
• 
  Piaţa Centralizatǎ a Certificatelor Verzi.
  

Deschiderea pieţei de energie electrică se realizează prin creşterea progresivă a ponderii pieţei concurenţiale, în conformitate cu prevederile strategiei şi politicii energetice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Până la începutul anului 2007, piaţa de energie trebuie să fie deschisă în proporţie de 100%, această liberalizare reprezentând o condiţie a aderării României la Uniunea Europeană.

Gradul de deschidere a pieţei de energie electrică se stabileşte de către Guvern. Început în anul 2000, procesul de deschidere a pieţei a avut următoarea evoluţie:

Act normativ	Grad deschidere	Prag eligibilitate
HG 122/2000	10%	100 GWh/an
HG 982/2000	15%	100 GWh/an
HG 1272/2001	25%	40 GWh/an
HG 48/2002	33%	40 GWh/an
HG 1563/2003	40%	20 GWh/an
HG 1823/2004	55%	9 GWh/an
HG 644/2005	83.5%	toţi consumatorii de energie electrică, cu excepţia consumatorilor casnici şi a celor asimilaţi acestora, sunt declaraţi drept consumatori eligibili de energie electrică. Piaţa de energie electricǎ pentru consumatorii casnici va fi liberalizatǎ în anul 2007.

EVOLUŢIA GRADULUI DE DESCHIDERE A PIEŢEI (2000-2007)

Principalele reglementări stabilite de ANRE, care stau la baza existenţei consumatorilor eligibili pe piaţa de energie, sunt următoarele:

• 
  Ordinul 9/2005 privind acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrică
  
• 
  Decizia 591/2002 - Ghid pentru vânzarea de energie electrică destinată consumatorilor
  

eligibili

• 
  Decizia 83/2000 - Contract - cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii eligibili
  
• 
  Ghidul Consumatorului Eligibil
  

Pentru energia electrică consumată, consumatorilor finali de energie electrică li se aplică preţuri negociate (în cazul consumatorilor eligibili) sau tarife reglementate (în cazul consumatorilor captivi). Tarifele reglementate pentru energia electrică livrată consumatorilor captivi reflectă cheltuielile aferente activităţilor de producere, transport, servicii de sistem, distribuţie, furnizare şi taxele stabilite prin legislaţie.

Preţurile negociate între furnizori şi consumatorii eligibili pentru energia electrică livrată cuprind şi tarifele reglementate pentru activităţile de transport, servicii de sistem, distribuţie şi taxele stabilite prin legislaţie.
Piaţa de energie electrică complet deschisă se caracterizează prin posibilitatea fiecărui consumator de a-şi alege liber furnizorul şi a fiecărui furnizor de a incheia contracte negociate cu consumatorii al căror preţ este rezultatul raportului cerere/ofertă. Odată cu deschiderea totală a pieţei de energie electrică, ANRE va desemna furnizori de ultima optiune pentru consumatorii care nu-şi exercită dreptul de alegere a furnizorului.
Urmare a creşterii permanente a gradului de deschidere a pieţei de energie, concomitent cu scăderea pragului de eligibilitate, numărul consumatorilor eligibili de energie electrică a avut o evoluţie ascendentă, ajungând în prezent la peste 600000 consumatori eligibili (toţi consumatorii non-casnici).
Principalele reglementări stabilite de ANRE, care stau la baza existenţei acestor consumatori pe piaţa de energie, sunt următoarele:

• 
  Ordinul ANRE 21/2005 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică
  
• 
  Ordinul 09/ 2005 privind acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrică
  
• 
  Dec. 591 / 2002-Ghid pentru vânzarea de energie electrică destinată consumatorilor eligibili
  
• 
  Dec. 83 /2000 -Contract - cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii eligibili
  
• 
  Ghidul Consumatorului Eligibil
  

Consolidarea pieţei de energie electrică este susţinută de continuarea procesului de restructurare şi începerea privatizării companiilor de producere şi distribuţie. Piaţa de energie electrică din România s-a liberalizat în urma procesului de mărire treptată a gradului de deschidere a pieţei de energie electrică şi a numărului de consumatori eligibili. Astfel, se promovează concurenţa între agenţii economici care desfăşoară activităţi de producere şi furnizare.

Avantajele procesului de restructurare şi liberalizare a sectorului energiei electrice sunt următoarele:

• 
  încurajarea creşterii eficienţei energetice
  
• 
  îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate
  
• 
  posibilitatea consumatorilor de a negocia contracte de furnizare a energiei electrice cu furnizorii
  
• 
  asigurarea serviciilor în condiţii de transparenţă, obiectivitate şi nediscriminare
  
• 
  mentalităţi noi, specifice mediului concurenţial