Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂnt revista presei

Examenul de Bacalaureat din acest an din Republica Moldova a arătat cât de bolnav este sistemul nostru de învăţământ. Notele proaste luate de mii de elevi nu sunt doar ale lor sau ale sistemului de educaţie, dar şi a întregii societăţi.

Or, vorbind despre calitatea învăţământului, nu ar trebui să uităm şi de cei care conduc ţara şi ne decid soarta. S-ar putea constata că aceştia au o pregătire chiar mai proastă decât tinerii care au picat BAC-ul, iar „înaltele studii“ ale unora dintre ei sunt nişte falsuri ordinare.

Ultimul caz l-am aflat chiar zilele trecute. Astfel, în varianta română a diplomei de studii superioare juridice a fostului manager al Căilor Ferate este scris că acesta este specialist în Drept Economic, iar în varianta engleză figurează Dreptul Civil. 

Cazul magistratei Liuba Brânză de la Judecătoria Centru din Chişinău, care şi-ar fi luat licenţa în Drept folosind falsuri în acte, a fost investigat şi de Centrul Anticorupţie, şi de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Ministerul Educaţiei a constatat chiar că matricola ei de la instituţia numită Academia „Omega Lux“ din Bucureşti, unde pretinde că şi-a făcut studiile în anii 1993-1995, nu a trecut procedura de echivalare obligatorie pentru ca notele să fie recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Consiliul Superior al Magistraturii a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. Ni se sugerează chiar că ar fi un foarte bun magistrat şi că aceste informaţii ar fi o campanie de denigrare.

Despre calităţile profesionale ale Liubei Brânză vorbesc însă mai bine unele decizii adoptate de ea. De exemplu, pe 2 februarie 2012, magistrata a emis o încheiere prin care sunt recunoscute pretenţiile băncii Mobiasbancă faţă de firma Liga-2 din Chişinău şi compania austriacă Zeman Bauelemente privind recuperarea unei datorii de peste 1,6 milioane de euro, formate de la neachitarea la timp a unui credit de două milioane de euro. Pe lângă faptul că decizia era una la comandă, firma din Austria neavând nicio treabă cu creditul, în text a fost indicat greşit reclamantul, banca ce ar fi cerut rambursarea creditului fiind alta.

Mai mult. Datorită deciziilor magistratei, directorul firmei austriece a fost dat în urmărire generală de autorităţile moldoveneşti. Peste nouă luni şi îndelungi procese, Colegiul Civil de la Curtea de Apel a corectat decizia Liubei Brânză şi în loc de Mobiasbancă a inclus în calitate de reclamant firma Legaltriumf  în interesele Moldindconbank. Judecătoarea a scăpat şi de această dată basma curată, iar acest lucru nu putea fi posibil fără protecţia din partea CSM şi CSJ.

Putem doar bănui că „justiţiarii“ blochează desfăşurarea unei anchete veritabile în cazul Liubei Brânză pentru că s-ar putea descoperi că şi mulţi alţi oameni din sistem au obţinut diplome pe aceeaşi cale, de la aceeaşi pseudoacademie.

O rază de speranţă că în acest caz se va face lumină vine de la autorităţile române, care au declanşat o anchetă privind activitatea Academiei „Omega Lux“.

Până atunci, judecătorii cu diplome false vor continua să activeze nestingherit şi să decidă soarta unor oameni nevinovaţi.

P.S. Porecla de "juchitori" le-a fost dată magistraţilor care sunt plătiţi neoficial pentru a adopta deciziile necesare.

http://adevarul.ro/news/societate/mita-1_51dc410ec7b855ff561e710e/index.html

Barometrul global al corupţiei 2013. Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia - domeniile în care se dă cel mai des mită

Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia rămân cele mai mari consumatoare de mită din partea populaţiei, potrivit Barometrului Global al Corupţiei, lansat astăzi de Transparency International. Pe de altă parte, românii consideră că măsurile anticorupţie ale Guvernului Ponta sunt cu 6% mai eficiente de cât cele ale Guvernului Boc-Ungureanu.

Astfel, 1 din 7 români declară ca în ultimele 12 luni a plătit mită în sistemul medical şi 1 din 50 de români a plătit mită în sistemul de învăţământ, în condiţiile în care tinerii şcolarizaţi reprezintă 20% populaţia ţării. Acelaşi studiu arată că cel puţin unuia din patru români i s-a cerut mită în ultimul an, în timp ce 71% dintre aceştia au refuzat să o plătească.

„Aceste rezultate exprimă în termeni statistici experienţele românilor de mai bine de 20 de ani şi faţă de care măsurile au fost cel puţin ineficiente, dacă nu chiar inexistente. Perpetuarea lor trebuie să fie intolerabilă”, susţin reprezentanţii Transparency International.

Şansa unui român din patru se cumpără pe bani

Spre exemplu, corupţia de la examenul de Bacalaureat este doar unul din multele exemple în care prin corupţie este furată şansa la viaţă şi la un viitor onorabil a tinerilor merituoşi şi este premiată non-valoarea.

„Perpetuarea acestui fenomen ani la rândul, în ciuda camerelor de supraveghere şi a altor măsuri adoptate, şi chiar recunoaşterea lui publică de către unul dintre dascăli – prezumat călăuzitor al tinerilor pe drumul valorilor şi integrităţii, denotă mai degrabă sfidare, decât asumare, câtă vreme niciunul din dosarele deschise până acum pe această temă nu a fost soluţionat în mod exemplar şi irevocabil”, au completat specialiştii.

Pe acest fond, pentru mai mult de jumătate dintre români situaţia a devenit intolerabilă, 60% dintre intervievaţi declarând că sunt dispuşi să ia atitudine în nume propriu în faţa corupţiei.

Printre altele, Transparency International România cere instituţiilor abilitate, şi cu precădere Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale să deschidă uşa dialogului şi să iniţieze ample dezbateri pe tema problemelor semnalate şi a strategiilor de remediere.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/treicauze-fuga-calului-1_51dbce6ac7b855ff561c19f2/index.html

Trei cauze, din fuga calului

Gata, a trecut şi bac-ul! A venit vacanţa, la orizont se aud alte petarde, până la anul vom muta acolo, cu telecomanda, atenţia publică. Cred însă că, înainte ca rumorile să se stingă complet, chestiunea merită câteva ajustări.

Am avut de-a face cu un scandal de corupţie în şcolile româneşti. Părinţii şi/sau elevii au dat bani pentru ca, în sălile de examen să se poată copia. Au fost profesori-supraveghetori care i-au primit. În spiritul obiectivităţii, premierul a simţit nevoia să facă precizarea că, indiferent cât de mare sau cît de mică e, şpaga rămâne tot şpagă, deci măsurile punitive nu trebuie să fie diferite de la o situaţie la alta. Perfect corect şi de netăgăduit. Cei care au fost prinşi cu mâţa-n sac să suporte consecinţele! Numai că, deseori, tocmai proporţiile conferă dimensiunea ridicolului, după cum un portret al maestrului Popa's te face să zâmbeşti fiindcă îngroaşă tuşele caracteriale ale unei fizionomii. Totuşi, şpaga luată de profesori are mai degrabă greutatea unui bacşiş, a unui ciubuc rătăcit prin sutiene, până la astronomicele comisioane sau „para-ndărături” e cale lungă. Vreau să spun că una e să te calce tancul, alta-să te calce hoţii şi alta-să te calce tristeţea.
Oricum, intervenţia hollywoodiană a poliţiştilor şi procurorilor chiar în timpul testelor ar trebui să fie păstrată pe mai departe ca subiect de reflecţie.
Incidentul a fost exfoliat, comentat, ţipat, mârâit, pârpălit la foc de tabără, ca de obicei s-au dat sentinţe televizate. Dar nimeni nu încercă să aşeze în jurul unei mese de studio câteva minţi neinflamate de partipris-uri, care să identifice, cu luciditate şi calm, cauzele profunde ale acestei situaţii. E mult prea simplu să te întrebi, cum făcea deunăzi un glas, ”CE s-a schimbat în şcoala românească în ultimii 23 de ani?” şi tot tu să-ţi zici cu fermitate în gând: „nimic!”. Pentru că întrebarea e prost pusă, dacă nu e urmată imediat de alta: ”DE CE nu s-a schimbat?”. Când se va răspunde la aceasta din urmă, lucrurile se vor limpezi şi se va deschide cale soluţiilor. La prima e lesne de răspuns: s-au schimbat insuportabil de multe! În ultimele două decenii, învăţământul românesc a devenit cel mai cinic poligon de încercări pe care poate să-l cuprindă imaginaţia! Deopotrivă învăţătorii, părinţii şi copiii au fost nevoiţi să afle asta, sacrificând nervi şi porţiuni imense de biografii!

Să n-o mai dăm atât după plop! Chiar şi la o privire din fuga calului, întregii tărăşenii i se pot pune cel puţin trei diagnostice grave. 1. Dascălii sunt ţinuţi programatic cu capetele sub nivelul demnităţii. Dacă nu dau meditaţii în particular, mor de foame. Cât timp se poate face performanţă cu burta plină doar de abnegaţie? 2. Trăind într-o lume în care s-a indus ideea că totul se poate vinde şi cumpăra, părinţii au ajuns să creadă că pot face asta chiar şi cu lumina din minţile propriilor odrasle. 3. Drămuirea bizară a ponderii „dosarelor” de liceu la admiterea în facultăţi a transformat bacalaureatul într-o afacere cu iz penal.

Până când noi înşine nu ne propunem să fim serioşi, haideţi să trecem pe alt canal!

http://adevarul.ro/locale/pitesti/bac2013-video--suspiciuni-frauda-latrei-licee-arges-1_51dbbe71c7b855ff561bc1db/index.html

BAC 2013 – VIDEO  Suspiciuni de fraudă la trei licee din Argeş