Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂNT

SONDAJ. Ce ar trebui să se studieze în şcoli? Religie sau Istoria religiilor?

Elevii au început astăzi un an nou şcolar, iar una dintre materiile studiate este Religia. Zilele trecute, europarlamentarul Monica Macovei, care candidează independent la Preşedinţie, se declara împotriva orelor de religie în şcoli, despre care afirma că ar trebui înlocuite de istoria religiilor, unde este "multă cultură generală". Gândul vă invită să spuneţi ce ar trebui să studieze elevii, Religie sau Istoria religiilor? Subiectul studierii Religiei la şcoală revine în discuţie odată cu începerea noului an preuniversitar. Candidatul la prezidenţiale, Monica Macovei, se declară împotriva studierii Religiei.

"Religia nu are ce căuta în şcoli, ci istoria religiilor ar trebui să fie introdusă. Lasă copilul să-şi aleagă singur religia şi dă-i istoria religiilor, care reprezintă de fapt istoria umanităţii, e multă cultură generală acolo", a declarat Monica Macovei, la Timişoara, în cadrul unei întâlniri cu oameni de cultură.

Macovei s-a declarat indignată şi de faptul că, săptămânal, din fondul de rezervă al Guvernului se dau bani pentru biserici(...). "Dacă aveţi bani pentru biserici, daţi şi pentru cultură, aşa trebuie să le spuneţi guvernanţilor. Bani sunt, există acest fond de rezervă care ar trebui folosit atunci când este nevoie, în caz de calamităţi, inundaţii, etc, dar 90 % din aceşti bani s-au dus la biserici. Mai bine s-ar da aceşti bani căminelor de bătrâni", a mai spus Monica Macovei.

http://www.gandul.info/puterea-gandului/remus-pacalit-de-vulpe-13271316

Remus păcălit de vulpe

Dacă ajungeţi vreodată în situaţia de a-l întâlni pe ministrul Educaţiei şi vreţi să faceţi „networking”, nu-i vorbiţi domniei sale despre tehnologie şi digital. Senzaţia mea este că pe domnul Remus Pricopie nu-l pasionează acest domeniu. Mergeţi pe calea sigură şi discutaţi despre vremea de afară.

Bottom of Form

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a confundat lupoaica din mitologia romană cu o vulpe, într-o emisiune TV. Cea mai simplă modalitate prin care ministrul se putea documenta în legătură cu cea mai celebră poveste legată de numele său se afla la un clic (pe laptop) sau o atingere de ecran (pe smartphone) distanţă: enciclopedia digitală Wikipedia.

Un ministru al Educaţiei, numit Remus, nu ştie care este povestea celui mai celebru Remus din istorie. La întrebarea „În ce oraş s-au născut Romulus şi Remus?”, Pricopie a răspuns: „Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean”. Ce explicaţie are domnul Pricopie pentru faptul că nu a folosit, la un moment dat în viaţă, cea mai la îndemână unealtă disponibilă pentru a se documenta despre numele său? Mă gândesc că dânsul, deşi este un exponent al generaţiei tinere de politicieni, nu are încredere în informaţia disponibilă în mediul digital şi că merge mai degrabă pe mâna cuvântul tipărit, iar în toţi aceşti ani nu a avut la îndemână o ediţie print a „Encyclopedia Britannica”.

Poate că domnul Pricopie nu dă doi bani pe digital. În urmă cu 10 zile, ministrul Educaţiei promitea că în 15 septembrie elevii din clasele I şi II vor avea şi manuale digitale. Nu era vorba de clasele I-XII, ci de clasele I şi a II-a! Ei bine, a început şcoala, iar proiectul manualelor digitale s-a înţepenit pe undeva prin minister. Aici este mai mult decât o simplă neîncredere în digital: circuitul banilor în natură s-a oprit undeva. Coincidenţă sau nu, Siveco, companie a cărei şefă a fost reţinută recent de procurori, este una din cele două companii care au ajuns în „finala” pentru manualele digitale. Rezultatele au fost contestate pe ultima sută de metri de unele edituri, aşa că cei mici au rămas fără manuale.

Domnule Pricopie, „you had one job!”, să faceţi manuale digitale, în secolul 21, pentru clasele I şi II. Aţi dat greş. Staţi liniştit însă: în România incompetenţa nu e tratată cu delete.

http://www.gandul.info/stiri/protest-la-o-clasa-de-la-scoala-52-din-capitala-pentru-ca-a-fost-schimbata-invatatoarea-13271037

Protest la o clasă de la Şcoala 52 din Capitală pentru că a fost schimbată învăţătoarea

Părinţii copiilor dintr-o clasă a III-a de la Şcoala Gimnazială Iancului nr. 52 din Capitală au protestat, luni, în curtea şcolii, iar elevii nu au venit la deschiderea noului an, pentru că învăţătoarea de la clasă a fost schimbată, Inspectoratul Şcolar explicând că aceasta era detaşată.

Bottom of Form

Copiii din respectiva clasă a III-a nu au venit, luni, la deschiderea noului an şcolar, în schimb, în curtea şcolii, s-au prezentat părinţii pentru a protesta faţă de faptul că cei mici nu vor avea aceeaşi învăţătoare.

Şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Constantin Trăistaru, a explicat că învăţătoarea era detaşată la clasă, ea fiind titular la grădiniţă. Vara aceasta, în urma procedurii de mişcare de personal, o învăţătoare de la Iaşi a obţinut acest post, tot prin detaşare.

Aceasta din urmă a absolvit Facultatea de Psihologie a Copilului şi Ştiinţele Educaţiei, are 20 de ani vechime şi gradul I, în timp ce educatoarea de grădiniţă are 11 ani vechime, este absolventă de liceu pedagogic şi are gradul II, a precizat purtătorul de cuvânt al ISMB Marian Banu.

Părinţii îşi menţin însă punctul de vedere şi o vor pe educatoare la clasă.

În schimb, ISMB recomandă părinţilor să îşi trimită copiii la şcoală să o cunoască pe noua învăţătoare.

http://www.gandul.info/stiri/cum-a-fost-in-prima-zi-de-scoala-la-o-scoala-de-stat-si-la-una-particulara-reportaj-gandul-13270957

Cum a fost în prima zi de şcoală, la o şcoală de stat şi la una particulară. REPORTAJ GÂNDUL

Deschiderea anului şcolar este întotdeauna o zi cu emoţii, indiferent că elevii merg la o şcoală de stat sau privată. Prima zi de şcoală a adus aproape trei milioane de elevi la şcoală. Reporterii Gândul au mers azi la deschiderea anului şcolar din mai multe şcoli din Capitală, unele private, altele de stat.

Bottom of Form

Atmosfera de la şcoala privată nu diferă prea mult de cea de la şcoala de stat. La prima oră a dimineţii, curtea de la Liceul Teoretic „Şcoala mea”, din cartierul Băneasa, era plină cu părinţi şi copii îmbrăcaţi în uniforme colorate în galben şi bleumarin. Şcoala este privată, costul pentru un an de studiu fiind de 29.000 lei pe an. Curtea şcolii e mai primitoare ca niciodată, împodobită cu baloane  şi ornamente de hârtie colorată. „Ne propunem să creştem mari şi să obţinem rezultate foarte bune”, începe directoarea şcolii discursul de bun venit.

Ioan Bogdan Lefter: „E neapărat să descoperiţi ce minune e şcoala”

Invitat special anul acesta este scriitorul Ioan Bogdan Lefter: „Deşi sunt obişnuit să vorbesc în public, rar am ocazia să mă adresez unui public atât de divers”, începe scriitorul. „Dragi copii, sunteţi acum la şcoală şi e neapărat să descoperiţi ce minune e şcoala”, continuă vorbitorul.

După ce discursurile s-au terminat, începe strigarea catalogului şi fiecare elev iese în faţă atunci când este strigat în faţa mulţimii.

Pe margine, părinţii fac poze şi îşi filmează copiii în timp ce aceştia  sunt strigaţi. „Am ales şcoala privată pentru siguranţa copilului. Eu nu vorbesc de rău şcoala de stat şi de bine şcoala privată, dar aici copilul e în siguranţă, iar grupele sunt mult mai mici”, spune unul dintre părinţii veniţi împreună cu copilul lui.

Ilie Sârbu: „Când vrei să înveţi nici nu mai contează după ce înveţi”

Printre părinţii se află şi senatorul  Ilie Sârbu, venit împreună cu fiica Daciana Ponta şi nepoata lui. „Sunt mai emoţionat ca niciodată. Când eşti bunic toate regulile se schimbă, nu mi-am imaginat chestia asta. Emoţiile pe care le ai atunci când îţi nepotul la şcoală sunt cu totul altele decât când ai propriul copil. Atunci ai  şi alte preocupări, viaţa e altfel”, spune Ilie Sârbu pentru gândul.

Întrebat despre sistemul de educaţie şi despre  începerea anului şcolar senatorul spune că „în România, de 25 de ani, vorbim despre toate”.

”Ştiu la ce vă gândiţi, la ce vă referiţi, e problema cu manualele, a fost explicată. În domeniul manualelor, eu nu sunt în comisia de învăţământ, am fost în cea de agricultură, apoi am trecut în cea de control SIE, de Apărare. Dar ştiu, fiind lider de grup, fiind mereu în conducerea Senatului, că întotdeauna au fost probleme. Nu ne afectează, şi noi ştim de ce. În vremea în care noi învăţam n-aveam manuale. Când vrei să înveţi nici nu mai contează după ce înveţi. Dar aici, în şcoli, eu mă bazez pe cadrele didactice, care pot suplini cu uşurinţă orice manual. Sigur că e mai bun manualul, acum se vorbeşte despre manualul pe tabletă, va fi o noutate pentru copiii din mediul urban, dar şi pentru mediul rural. Copiii sunt mult mai pricepuţi ca noi la mânuirea tabletei, a telefonului. Eu cred că dacă se vor face, cu întârzirea care mă rog nu a depins nici de minister, nici de Guvern, ci de acest sistem pe care nu l-am implementat noi, ne lovbim de asta şi la autostrăzi, şi în agricultură, ştiţi bine”, mai spune senatorul.

De ce a ales o şcoală privată? „Aici a fost alegerea copiilor şi a părinţilor. Toţi copiii vin dintr-o grădiniţă şi nu aveai cum să-i desparţi, sunt un grup. Şi dacă aveam o opţiune, ar fi fost şi asta interpretată că iar e demagogie, că a dus-o la nu ştiu ce şcoală de stat, că acolo au apus-o în altă clasă că tatăl ei e prim-ministru”, spune ilie Sârbu.

Elev: „Noi aşteptăm multe bucurii, distracţii”

La câteva străzi distanţă, se află o altă instituţie de învăţământ, o şcoală de stat, Şcoala nr. 7 din Băneasa. Părinţii şi elevii sunt întâmpinaţi de doamna directoare zâmbind. Pe holul de la intrare au fost afişate toate diplomele şi trofeele obţinute de elevi şi profesorii lor de-a lungul timpului. În faţa şcolii, câţiva dintre părinţi îşi aşteaptă copiii intraţi la clasă împreună cu profesorii lor.

”Noi trecem în clasa a cincea, să vedem cum va fi anul ăsta. Dar va fi bine, că am auzit că profesorul de matematică este foarte bun. De asta am ales şcoala, pentru profesori. Noi stăm în Otopeni, dar când am venit aici am venit pentru doamna învăţătoare”, spune una dintre mămici. Nu şi-ar duce fetiţa la o privată din cauza costurilor.

Părinte cu elev la o şcoală de stat: „Nu toată lumea e ca Ponta”

„Eu sunt funcţionar, lucrez la stat, abia dacă ne ajung banii aşa să plătim un after school,  dar să mai plătim şi o şcoală privată”, mai arată mămica.

Ceilalţi părinţi spun că sistemul de stat e preferabil, cu toate că sunt unele diferenţe.  „În primul rând, nu toată lumea e ca Ponta. Nu ştii de la început dacă îi poţi permite să ţii copilul toţi anii aceştia la şcoala privată. Şi apoi ce faci? Îl duci la stat, şi diferenţa e foarte mare, condiţiile de la stat sunt aşa cum sunt, iar copilul are un şoc. Am multe exemple”, spune unul dintre tătici.

În şcoală, toţi elevii au intrat la clasă. La clasa a IV-a C, elevii se uită împreună cu învăţătoarea la manualele pe care le au pe bancă. Ce aşteaptă de la noul an şcolar?, îi întreabă învăţătorea. „Noi aşteptăm multe bucurii, distracţii, pentru că noi învăţăm câte puţin, ca să nu ne doară capul”, spune Daria, una dintre elevele din ultima bancă. „Eu aştept Crăciunul”, gumeşte Tudor. ”Eu aştept vara”, spune alt băiat. „Băieţii noştri sunt foarte glumeţi, au tot timpul răspunsul la ei”, spune învăţătoarea.

Care disciplină este cea mai grea pentru anul şcolar care urmează. Aici, elevii nu sunt toţi de acord. „Cea mai grea e istoria şi geografia, mi-a zis mama prin ce a trecut cu ele”, spune, tot prima Daria. „Pentru mine muzica”, spune Tudor. ”Matematica”, spune şi Codin.

http://www.gandul.info/politica/mazare-catre-elevi-ca-sa-fii-baiat-destept-trebuie-sa-inveti-daca-nu-inveti-esti-cel-mai-fraier-13270601