O MAI BUNĂ INCLUZIUNE
A COMUNITĂȚII ROME PRIN INIȚIATIVELE SOCIETĂȚII CIVILE
_____________
RAPORT FINAL
_____________
C O N T E N T
Introduction…………………………………………. p. 3
Basic observations…………………………………. p. 3
Recommendations…………………………………. p. 5
Appendices
I. Concept note of the project………………. p. 16
II. Composition of the Coordination Group…. p. 18
III. Events and activities of the project………. p. 19
IV. Country reports…………………………. p. 35
V. Most important related EESC opinions…. p. 71
1.Introducere
-
Susținerea integrării romilor este de multă vreme o prioritate a CESE. Comunicarea Comisiei Europene „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”1, adoptată la 5 aprilie 2011, și elaborarea unor astfel de strategii naționale de integrare a romilor (SNIR), au dat un nou impuls activităților consultative și de monitorizare ale Comitetului. Alături de o serie de avize exploratorii și din proprie inițiativă, Comitetul a lansat, la începutul anului 2014, un proiect denumit „O mai bună incluziune a comunității rome prin inițiativele societății civile”. Obiectivul acestui proiect a fost acela de a analiza impactul legislației europene relevante din perspectiva societății civile (organizate), de a identifica lacunele sale și de a face propuneri privind următoarele măsuri care trebuie aplicate.
-
Participanții la proiect au avut oportunitatea, pe parcursul audierilor, să primească informații direct de la experți, de la reprezentanții societății civile și de la responsabilii politici de la nivelul UE și să acumuleze experiență valoroasă în urma vizitelor de studiu în diferite țări și a reuniunilor lor cu reprezentanții guvernamentali și cu cei ai societății civile. A fost o onoare să fim primiți cu brațele deschise și, prin urmare, suntem recunoscători tuturor părților interesate pentru marea lor disponibilitate de a contribui la activitățile noastre cu cunoștințele lor indispensabile. A fost foarte important pentru noi să constatăm că au fost acumulate atâtea cunoștințe care ar putea asigura un viitor succes al integrării romilor. Acest raport și propunerea însoțitoare au la bază cunoștințele și informațiile furnizate de partenerii noștri. Am dori să subliniem în mod special ideile și recomandările lor și, după caz, cerințele lor pentru viitor, reprezentând astfel interesele societății civile în scopul creării unei Europe mai echitabile și mai solidare.
-
Observații de bază
-
În ciuda diverselor strategii care au fost elaborate, numai câteva au fost implementate, și, prin urmare, situația romilor, din punctul de vedere al sărăciei și al vulnerabilității, nu se îmbunătățește în majoritatea statelor membre. Unele dintre statele membre nu au înregistrat progrese care să depășească litera scrisă.
-
În ciuda lansării unui număr de proiecte strategice generale de mare amploare, multe state membre nu au putut să contracareze impactul negativ zilnic al segregării și al discriminării.
-
În special femeile și copii din comunitatea romă suferă din cauza discriminărilor multiple, care le impun constrângeri suplimentare. În realitate, situația femeilor de etnie romă în sectoare esențiale ale vieții sociale, precum educația, ocuparea forței de muncă și sănătatea, este mai gravă în comparație cu situația bărbaților de etnie romă2.
-
Prin urmare, trebuie să abordăm fenomenul segregării și al discriminării cu determinare și angajamente ferme, incluzând utilizarea de indicatori și de procese de monitorizare care implică comunitatea romă însăși.
-
În majoritatea țărilor unde romii se confruntă cu segregarea, criza economică le-a redus oportunitățile de pe piața forței de muncă și calitatea vieții, s-au împuținat posibilitățile practice de a implementa mai departe strategiile, iar indicatorii de discriminare s-au înrăutățit. Situația este în mod special negativă pentru femeile, copiii și tinerii de etnie romă.
-
Obiectivele-cheie relevante ale Strategiei Europa 2020 nu au fost îndeplinite, iar numărul de persoane care suferă din cauza excluziunii a înregistrat chiar creșteri.
-
Este de neînțeles faptul că semestrul european nu cuprinde nicio referință specifică la strategia de integrare a romilor. CESE sugerează ca strategia de integrare a romilor să fie inclusă în semestrul european pentru a consolida obiectivele politice ale acestuia.
-
Nici Uniunea Europeană și nici organizațiile societății civile nu dispun cu adevărat de mijloace pentru a exercita o influență directă asupra dezvoltării și implementării de politici naționale.
-
Proiectul ne-a permis să constatăm o realizare importantă, și anume că rezultate pozitive pot fi obținute prin eforturi susținute și o politică coerentă bazată pe un nivel înalt de angajament politic, care depășește nivelul guvernelor, precum și prin intermediul participării permanente a părților implicate la toate nivelurile, cu acceptarea culturii majorității (cum este în special cazul Finlandei).
-
Poate că cel mai convingător aspect al exemplului finlandez, care a fost cel mai proactiv din cele pe care le-am vizualizat – și în același timp mesajul său principal – este faptul că persoanele vizate sunt implicate în mod activ și ajută la luarea de decizii. Reprezentanții comunității rome au fost prezenți la toate reuniunile referitoare la politica privind romii, la toate nivelurile și într-o măsură semnificativă, atât din punctul de vedere al calității, cât și al cantității.
-
Este vital pentru noii lideri politici ai Europei să recunoască valoarea strategiei-cadru și să își canalizeze eforturile în direcția implementării și monitorizării ei.
-
Modelul UE privind drepturile fundamentale este bazat pe un set de valori esențiale, precum democrația, egalitatea între cetățeni și respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv drepturile economice, sociale și culturale (ESCR). Accesul romilor la drepturile economice, sociale și culturale este blocat de discriminarea sistematică care nu este abordată de politica UE și cea națională. Încălcarea acestor drepturi nu mai poate fi trecută cu vederea. Cazurile în care CESE a observat evoluții pozitive ale situației romilor au fost cele în care axarea pe aceste drepturi a îmbunătățit situația romilor. În plus, barierele specifice cu care se confruntă romii care nu sunt cetățeni UE rămân, de asemenea, în mare parte neabordate în cadrul strategiilor de integrare a romilor.
-
Angajamentul și pregătirea societății civile organizate constituie baza și garanția pentru viitor, în special atunci când climatul politic este favorabil.
-
În țările în care situația se deteriorează, pot fi observate următoarele caracteristici:
-
există, atitudini și sentimente deosebit de ostile împotriva romilor, iar modurile în care funcționează instituțiile sunt influențate de atitudinile și sentimentele respective;
-
ONG-urile care reprezintă societatea civilă și romii sunt insuficient (sau deloc) implicate în procesul de implementare al strategiilor naționale de integrare a romilor (SNIR);
-
monitorizarea și evaluarea implementării strategiilor și a programelor prezintă lacune majore (sau lipsesc cu desăvârșire);
-
procedurile de alocare a ajutoarelor și a resurselor nu sunt nici transparente, nici justificabile, iar beneficiarii nu sunt utilizatori finali, ci mai degrabă, reprezentanți ai societății normative (furnizori de servicii, contractanți);
-
numărul și proporția de întreprinderi sociale implicate și cantitatea de subvenții pe care o primesc sunt extrem de reduse;
-
activitățile de combatere a discriminării și de garantare a tratamentului egal și activitățile autorităților de supraveghere a mass-mediei sunt rareori independente sau consecvente, putând fi observat un nivel ridicat de nepotism politic;
-
poziția oficială a statului privind conținutul sau implementarea strategiei diferă în mod considerabil de cea a societății civile;
-
colectarea sau analizarea datelor este insuficientă, fiabilitatea datelor este îndoielnică, iar rapoartele de țară arată că guvernele își urmăresc propriile interese;
-
amploarea segregării nu este redusă;
-
implementarea strategiilor nu este, în general, sistematică, ci aleatorie;
-
la nivel local, subvențiile/fondurile sunt uneori alocate numai pentru proiecte care se axează pe anumite aspecte ale strategiilor naționale și nu includ participanți de etnie romă;
-
în general, există o lipsă de conștientizare în cadrul societății care nu este de etnie romă cu privire la existența și la importanța strategiei privind romii;
-
organizațiile de romi înregistrează în continuare un nivel ridicat de dependență politică, iar partidele de romi se bazează în continuare pe patronat;
-
indicatorii statutului socioeconomic și ai discriminării arată că persoanele în vârstă, femeile și copii sunt în mod special vulnerabili, și, în același timp, se recunoaște, în general, că femeile sunt motoarele schimbării sociale;
-
accesul la prestațiile sociale nu se îmbunătățește, iar în unele zone chiar se înrăutățește. În toate cazurile, segregarea instituțională este un factor care reduce longevitatea și calitatea vieții;
-
alături de disparități considerabile, tinerii romi înregistrează un nivel foarte redus de participare la sistemul educațional – la toate nivelurile de educație, rata acestora de participare este în mod considerabil mult mai redusă decât cea a tinerilor din societatea care nu este de etnie romă. Nivelul ridicat de abandon școlar, ratele crescute de absenteism și vagabondaj indică în mod clar segregarea;
-
există în continuare cazuri grave de discriminare instituțională (evacuări forțate, școli segregate, școli speciale, inegalități în ceea ce privește accesul la servicii etc.).
-
Recomandări
-
Dezbateri politice
-
Modelul UE privind drepturile fundamentale este bazat pe un set de valori esențiale precum democrația, egalitatea între cetățeni și respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv drepturile economice, sociale și culturale (ESCR). Accesul romilor la drepturile economice, sociale și culturale este blocat de discriminarea sistematică (legală, instituțională și de intrare în contact) și de sentimentele ostile împotriva romilor, care nu sunt abordate de politica UE și cea națională. Încălcarea acestor drepturi nu mai poate fi trecută cu vederea.
-
Statele membre trebuie să acorde atenție specială implementării drepturilor sociale în domeniul integrării romilor: Carta socială europeană (CSE), elaborată în cadrul Consiliului Europei, prevede drepturile sociale și libertățile și stabilește un mecanism de supraveghere care garantează respectarea acestora de către statele participante și care include proceduri de monitorizare și de reclamații colective3.
-
Discriminarea și atitudinea ostilă împotriva romilor, care este inerentă la orice nivel al procesului de elaborare de politici, al societății și al proiectului, sunt cauzate de absența romilor din procesul de luare a deciziilor și de faptul că sunt împiedicați să își facă auzite opiniile. Pentru a elimina aceste lucruri, incluziunea măsurabilă a acestora trebuie asigurată în toate sectoarele care le afectează comunitatea.
-
Femeile și copiii din comunitatea romă sunt ținte specifice ale formelor multiple de discriminare și, prin urmare, trebuie să fie puse în aplicare în mod consecvent măsuri suplimentare pentru echilibrul de gen la toate nivelurile procesului de luare a deciziilor în domenii care afectează, în mod special, comunitatea romă.
-
Planificarea sistematică și implementarea, coordonarea politicilor, sensibilizarea și monitorizarea elaborării de politici locale, preferința pentru abordări diferențiate bazate pe nevoi reale, reprezentarea dovezilor și a faptelor, și evaluarea consecventă, permanentă și sistematică sunt indispensabile și trebuie abordate cu includerea romilor pe parcursul întregului proces.
-
Statele membre trebuie să depună eforturi în toate cazurile pentru implementarea consecventă a criteriului de „acces deplin”. Statele membre trebuie să abordeze discriminarea legală și reglementările care limitează accesul la servicii esențiale în funcție de reședință, migrație sau cetățenie. „Accesul deplin” include, de asemenea, asigurarea că unele procese administrative facilitează accesul, îndeplinesc cerințele privind accesibilitatea fizică și posibilitățile de utilizare, ajustarea la nevoi, accesibilitatea și calitatea în conformitate cu standardele aplicabile inclusiv locuitorilor din zonele rezidențiale unde populația romă este foarte concentrată, precum și îmbunătățirea conexiunilor de transport spre instituții și servicii la care au dreptul unui acces facil și rezonabil datorită circumstanțelor acestora. Serviciul public ar trebui să includă un procent de romi care să se ocupe de aspecte specifice romilor și de persoanele rome pentru a asigura buna înțelegere a problemelor cu care se confruntă acestea.
-
Angajamentul noii administrații politice a UE trebuie garantat pentru a asigura implementarea integrală a strategiei-cadru. Politica de integrare a romilor trebuie să rămână parte a semestrului european, iar recomandările specifice fiecărei țări (CSR) trebuie urmate cu strictețe.
-
Numai implementarea sistematică a strategiilor orientate pe sistem poate genera rezultate.
-
Elementul-cheie al politicilor de acțiune pozitivă permite persoanelor care aparțin unei minorități să își facă auzite opiniile și să se asigure că interesele lor sunt reprezentate. Trebuie să sprijinim instrumentele și abordările care le permit să își evidențieze dezavantajele sociale, precum și eforturile politice pentru depășirea acestor handicapuri.
-
Toate părțile interesate trebuie să recunoască autonomizarea ca fiind un instrument care permite romilor să devină cetățeni egali.
-
Persoanele care își asumă aceeași identitate trebuie să fie capabile, din proprie inițiativă și alături de tovarășii lor pe care i-au ales, precum și ca comunitate, să își aleagă propria cale și să își păstreze limba, cultura, obiceiurile etc. care constituie baza identității lor. Acesta este motivul pentru care strategia națională de integrare a romilor trebuie să paveze calea pentru aceia care își asumă identitatea romă astfel încât să își dezvolte propriile comunități și propriile forumuri publice (mass-media) și organizații și să le facă sigure și durabile (exact ca în cazul oricărui alt grup minoritar afectat de excluziune socială).
-
Rețeaua de puncte de contact naționale pentru romi, planificată de către Comisia Europeană, trebuie să fie cu adevărat operațională. Rețeaua are sens numai dacă are puterile și resursele necesare, în special finanțarea necesară. Aceste puncte de contact trebuie să funcționeze pe baza unei cooperări strânse și instituționalizate cu organizațiile societății civile. Procesul de implementare trebuie să fie revizuit la intervale regulate pentru a identifica imediat insuficiențele sau îmbunătățările.
-
O rețea de experți independenți trebuie creată în fiecare stat membru pentru a asigura evaluarea temeinică a SNIR. Statele membre trebuie, de asemenea, să aloce finanțare pentru monitorizarea UE și pentru evaluarea (independentă) de către organizațiile societății civile, de exemplu în baza programelor operaționale. Activitățile de monitorizare și de evaluare trebuie în mod sigur luate în considerare în cadrul finanțării programului pe parcursul întregului proces.
-
Având în vedere concluziile indicate în expunerea de motive a recomandării propuse4 și având în vedere deteriorarea situației socioeconomice din cauza crizei, Comitetul consideră că Consiliul trebuie să se folosească de puterea sa de a adopta acte cu caracter juridic obligatoriu pentru a atenua suferințele și nivelul ridicat de sărăcie, care pun în pericol viețile oamenilor, și pentru a combate cele mai extreme efecte ale discriminării, ale rasismului și ale prejudecăților împotriva romilor.
-
În special, în cazurile care prezintă dezavantaje extreme, trebuie stabilite cadre clare pentru punerea în aplicare a drepturilor omului și a introducerii mult întârziate a valorilor de referință și a indicatorilor pentru a permite evaluarea acestui tip de situație.
-
Grupurile de cercetători independenți, echipați cu instrumente legale și cu garanțiile necesare din punct de vedere al eticii de cercetare, trebuie să deruleze evaluări ale implementării strategiilor și trebuie susținute prin finanțare garantată și transparență în utilizarea fondurilor.
-
Organele de decizie ale UE trebuie, în consecință, să folosească posibilitățile metodei deschise de coordonare pentru punerea în aplicare a politicii de integrare.
-
Romilor nu trebuie să li se ofere drepturi speciale, ci drepturi fundamentale, și trebuie să li se garanteze, de asemenea, pe deplin toate drepturile în calitate de cetățeni ai UE. Garantarea drepturilor include măsuri proactive pentru a se asigura că drepturile sunt exercitate în practică și orice încălcare a drepturilor este sancționată, în special în cazurile în care persoanele responsabile cu aplicarea legii acționează într-un mod inechitabil și discriminatoriu.
-
Identificarea de soluții este de preferat în toate cazurile de forme extreme de sărăcie care încalcă drepturile omului și de incapacitate de a satisface nevoile vitale (de exemplu, lipsa accesului la apă potabilă, asistență medicală sau salubrizare de bază în cazul persoanelor care trăiesc la periferie sau în tabere, inaniția copiilor, traficul de ființe umane, mediu și forme de muncă extrem de vătămătoare etc.).
-
Este vitală implicarea și mobilizarea reală a romilor în toate domeniile de intervenție, extinderea cadrului conceptual de cooperare și crearea unei culturi a concilierii dincolo de simpla consultare.
-
Practicile de monitorizare și de evaluare curente ale statelor membre sunt deseori limitate la rapoarte elaborate fără nicio metodă de evaluare reală, uneori bazate pe date nefiabile, și este un lucru obișnuit ca acestea să genereze rezultate complet nerealiste. Stabilirea de indicatori și de valori de referință, precum și metodologiile relevante și cerințele de care depind colectarea și raportarea de date adecvate și independente, sunt premisele obligatorii pentru evaluarea strategiilor și a programelor de intervenție. Prin urmare, Comitetul îndeamnă statele membre să adopte în cele din urmă și să pună în aplicare în mod eficace cadrul pentru indicatorii bazați pe drepturi în vederea monitorizării și implementării SNIR, stabiliți de Grupul de lucru privind indicatorii de integrare a romilor5, și să implice institutele naționale de statistică, ministerele de resort, autoritățile locale, comunitățile de romi și alte părți interesate relevante pentru implementarea sa.
-
Sarcinile de evaluare la nivel de stat membru trebuie încredințate grupurilor de cercetători și instituțiilor selectate prin licitații deschise. Acestea trebuie să fie profesioniste și libere de orice legături politice, iar independența lor ar trebui să fie în continuare menținută printr-o serie de instrumente legale (de exemplu, introducerea unei declarații privind absența unei situații de conflict de interese, reguli privind transparența pentru finanțare și utilizarea fondurilor, verificarea de către comunitatea științifică, monitorizarea metodelor de cercetare etc.).
-
Pe lângă finanțarea programabilă, transparentă și adecvată a organismelor de promovare a egalității, situația juridică a acestor organisme trebuie, de asemenea, consolidată; în același timp, autoritățile responsabile cu egalitatea de gen trebuie, de asemenea, să mențină legături permanente și apropiate cu asociațiile relevante care reprezintă romii.
-
Trebuie să se definească indicatori pentru evaluarea adecvată a gradului de integrare și de participare a romilor (de exemplu, rata de ocupare în administrația locală sau centrală, date privind școlarizarea, rata de participare la punerea în aplicare a programelor etc.).
-
Nu este suficientă realizarea unor programe sub formă de proiecte focalizate pe un anumit domeniu problematic, pentru a face față segregării și discriminării care dăinuie de câteva generații și care se răsfrâng în toate aspectele vieții celor afectați. În prezent, este indispensabil să se opteze pentru o abordare sistematică în vederea realizării obiectivelor strategiei care respectă, de asemenea, integral importanța unei abordări cu agenții multiple și cu părți interesate multiple.
-
Este esențial să se sprijine introducerea unui instrument de venit de bază, astfel încât să fie plătit un anumit procent din salariul minim, având, de asemenea, în vedere numărul de copii, și astfel să poată fi garantat un standard sigur de trai pentru familiile care trăiesc în sărăcie extremă.
-
Este inacceptabil faptul că copiii suferă de foame. Alimentele trebuie să fie puse la dispoziție pretutindeni la nivel național pentru a se asigura faptul că mesele pot fi servite în școli (inclusiv în timpul vacanțelor).
-
Recomandări politice specifice
-
Educație
-
Legislația trebuie să garanteze în mod explicit dreptul de acces egal la toate nivelurile de educație pentru toți copiii – inclusiv la educația și îngrijirea copiilor preșcolari și la formare profesională – indiferent de reședință, migrație sau cetățenie;
-
Programe de sprijin în educația publică (asistență la înregistrare, programe pentru înscriere în clasa întâi, mediatori, programe pentru prevenirea și abordarea absenteismului și abandonului școlar timpuriu; sprijin pentru multiculturalism; instruirea profesorilor și sensibilizarea cu accent pe drepturile copiilor romi, provocările cu care se confruntă aceștia și aspectele pozitive ale integrării; acordarea unui sprijin orientat pentru copiii nou-veniți);
-
Furnizarea de asistență financiară familiilor cu venituri mici, indiferent de statut, pentru acoperirea costurilor privind educația (de exemplu, uniforme, cărți, transport, și scutire de la plata taxelor pentru educație, unde este cazul);
-
Elaborarea și adoptarea de către școli de planuri pentru oportunități egale, care va fi, de asemenea, o condiție pentru solicitarea de ajutor;
-
Elaborarea, implementarea și diseminarea de programe școlare interactive (care implică participarea activă și axarea pe copil). Sensibilizarea și formarea părților interesate relevante (profesori, părinți, reprezentanți ai instituțiilor responsabile cu organizarea și gestionarea instituțiilor de învățământ);
-
Implicarea familiilor de romi în educația copiilor lor: mediere între familii și școli, sensibilizare și înțelegerea importanței educației, discuții informale, gestionarea conflictelor, instaurarea unui climat de încredere în școli;
-
Programe și activități extrașcolare, dezvoltarea de talente. Lansarea de programe de remediere în toate școlile relevante, programe de asistență școlară;
-
Promovarea consecventă a perspectivei educației care promovează integrarea și îmbunătățirea de programe: mediul parental, programe „prima și a doua șansă”, educație a preșcolarilor, instruire a profesorilor, activități extrașcolare, programe de încurajare a continuării educației, materiale didactice specializate, măsuri în favoarea accesibilității adulților la formare, educație civică și formare privind drepturile și combaterea discriminării etc.;
-
Identificarea, prevenirea și eliminarea oricărei forme de segregări școlare (în special, școli speciale și școli segregate), furnizând totuși sprijin orientat copiilor migranți nou-veniți în cadrul sistemului de educație.
-
Locuri de muncă
-
Obiectivele strategiei privind romii ar trebui consolidate prin intermediul instrumentelor politice europene în materie de ocupare a forței de muncă, folosind indicatori și obiective bine definite. Fondul social european ar trebui să crească nivelul de finanțare;
-
Pentru a stimula formarea profesională și ocuparea forței de muncă, în special în baza Garanției pentru tineret, trebuie accelerate acordurile între întreprinderi și ONG-urile pentru romi;
-
Spiritul antreprenorial trebuie promovat în rândul comunității rome: activitățile economice informale trebuie ajutate să devină afaceri, iar ONG-urilor pentru romi trebuie să li se furnizeze servicii de consultanță și de îndrumare;
-
Promovarea întreprinderilor sociale prin garantarea microcreditelor și furnizarea de formare pentru părțile interesate relevante. Elaborarea de programe de mediere și în acest domeniu. Programe de consolidare a capacităților orientate pentru dezvoltarea antreprenoriatului;
-
Crearea de locuri de muncă și de programe de adaptare (precum ACCEDER6), „învățare la locul de muncă” (formare la locul de muncă);
-
Sprijinirea programelor de recrutare în sectorul public și asigurarea respectării legii ; în același timp, introducerea de programe pentru abordarea discriminării și prejudecăților;
-
Stabilire de itinerarii profesionale individuale, creare de servicii de consiliere profesională de la egal la egal; sensibilizare la locul de muncă, elaborare de contracte (formare, mentorat profesional intern, formare la locul de muncă, gestionare a mobilității profesionale etc.); creare supravegheată și asistată de medii de recrutare.
-
Acces la asistență medicală
-
Dreptul la asistență medicală este un drept universal, iar asistența medicală pentru comunitatea romă și pentru toate comunitățile cu risc de excluziune ar trebui îmbunătățită (Spania);
-
Este important să se recunoască faptul că o stare bună de sănătate a comunității rome înseamnă mai mult decât acces la asistență medicală. Inegalitățile sociale în materie de asistență medicală apar din cauza inegalităților în ceea ce privește condițiile de trai zilnic și a motoarelor fundamentale care le alimentează: inegalități din punct de vedere al puterii, banilor și resurselor. Diferențele de factori sociali determinanți au ca rezultat inegalități în materie de sănătate7. Toate măsurile de politică publică planificate și implementate trebuie să încerce să reducă aceste inegalități;
-
Excluderea din sistemul de asistență medicală constituie o încălcare fundamentală a drepturilor omului și subminează în mod grav calitatea vieții și perspectivele de viață ale oamenilor. Retragerea unui drept fundamental este inacceptabilă. În plus, excluderea unei părți din populație de la serviciile de asistență medicală subminează obiectivele sănătății publice și etica profesională. Prin urmare, trebuie să garantăm accesul la asistență medicală pentru toate persoanele, indiferent de reședința, migrația sau cetățenia acestora;
-
Legislația trebuie să fie explicită cu privire la dreptul tuturor oamenilor, indiferent de reședință, migrație sau cetățenie, de a avea acces la servicii de asistență medicală în condiții de egalitate, incluzând acele servicii cu subvenții financiare. Aceasta ar trebui să prevadă interzicerea partajării informațiilor personale între instituțiile care oferă asistență medicală și autoritățile responsabile cu migrația și a acțiunilor de implementare în apropierea instituțiilor care oferă asistență medicală;
-
Eliminare orientată a barierelor din calea accesului la sistemele de asistență medicală (lipsă de cunoștințe, bariere lingvistice și administrative, discriminare);
-
Experiența acumulată din funcționarea mediatorilor în domeniul sănătății pentru romi este convingătoare. Ar trebui să folosim administrarea schemelor de ajutor pentru consolidarea acestor programe în vederea asigurării faptului că sunt acceptate și a garantării viabilității lor;
-
Diseminarea și aplicarea indicelui privind politica de integrare a romilor în sistemul de sănătate (Rhipex), ca instrument de planificare și evaluare;
-
Utilizarea și diseminarea de unități sanitare mobile care au fost stabilite într-o serie de țări și extinderea gamei de servicii furnizate;
-
Furnizarea finanțării suplimentare necesare pentru îndeplinirea cerințelor pentru examene medicale și echipamente, observate în timpul procedurilor de diagnosticare, garantând că cheltuielile de călătorite sunt acordate;
-
Caravanele medicale (unde doctorii și studenții la medicină oferă consultații gratuite pe loc comunităților sărace, inclusiv comunității rome) ar putea încuraja și sprijini populația săracă, inclusiv populația romă, care se pare că are cele mai grave probleme de sănătate, să continue investigațiile medicale;
-
Asigurarea accesului tuturor copiilor în orice împrejurări (și în ciuda situației acestora) la programe naționale de vaccinare și de îngrijire a copiilor;
-
Monitorizarea accesului egal și integral la servicii de asistență medicală, identificarea cazurilor de discriminare instituțională și publicarea diferențelor negative de acordare a tratamentului medical. Monitorizare medicală independentă (organ, autoritate), consolidarea capacităților de cercetare;
-
În scopul îmbunătățirii accesului la date privind condițiile de sănătate și serviciile de sănătate, precum și al planificării de programe orientate și bazate pe elemente concrete, sunt necesare date mult mai cuprinzătoare, accesibile și de o mai bună calitate;
-
În cazul refugiaților fără documente, trebuie să recunoaștem și să asigurăm drepturile fundamentale, etica profesională și aspectele referitoare la sănătatea publică și să garantăm furnizarea serviciilor de bază;
-
Capacitatea persoanelor (inclusiv persoanele rome) care trăiesc în condiții de sărăcie extremă de a beneficia de acces adecvat la asistență medicală este, de asemenea, afectată de faptul că nu pot beneficia de consultații oftalmologice sau nu pot cumpăra ochelari sau lentile de contact adecvate. Monitorizarea sănătății ochilor în rândul populației rome și luarea în considerare a măsurilor corective eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru îmbunătățirea vieții persoanelor rome cu risc de a dezvolta deficiențe de vedere sau cu deficiențe de vedere.
-
Locuințe
-
Garanții juridice pentru consolidarea drepturilor chiriașilor și pentru a preveni evacuările forțate fără preaviz. Consultările prealabile, contactul cu mediatorii sociali și implicarea organizațiilor societății civile trebuie să fie obligatorii;
-
Mecanisme de reclamații eficace și independente pentru a aborda discriminarea în oferirea de locuințe pe bază de etnie, rasă, reședință, migrație sau cetățenie (inclusiv dezincriminarea oferirii și închirierii de locuințe migranților ilegali);
-
Sărăcia și zonele de ghetou constituie cu siguranță o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului și a justiției sociale. Crearea unor programe de locuințe sociale, dezvoltarea în continuare a celor existente;
-
Dezvoltarea unor garanții legislative și de punere în aplicare, pentru a evita evacuarea chiriașilor în cartiere care nu îndeplinesc standardele, indiferent de circumstanțe8;
-
Necesitatea de a verifica dacă procedura pentru alocarea și evaluarea locuințelor face obiectul controalelor stricte din punct de vedere al măsurilor juridice și al prevenirii discriminării instituționale;
-
Monitorizarea și cartografierea cartierelor sărace, implicarea mediatorilor, crearea de locuințe sociale, sprijinul pentru mutare, programele de asistență, evaluarea;
-
Crearea de locuințe sociale la prețuri accesibile. Folosirea de garanții contractuale;
-
Folosirea de programe de mediere;
-
Condițiile de locuit improprii afectează în mod semnificativ șansele de reușită ale politicilor în alte domenii. Prin urmare, politicile de sprijin trebuie să acorde prioritate asistenței în ceea ce privește locuința.
-
Politică de sprijin
-
Verificarea mai atentă a distribuirii sprijinului acordat de fondurile structurale și de investiții europene (Fondurile ESI), inclusiv cu implicarea societății civile, soluționarea denaturărilor și a neregulilor și, în același timp, simplificarea practicilor;
-
Creșterea nivelului de transparență și de responsabilitate în ceea ce privește distribuirea și utilizarea resurselor în toate cazurile. În consecință, modificarea dispozițiilor operaționale;
-
Pe parcursul punerii în aplicare a Fondurilor ESI, statele membre trebuie să utilizeze în mod mult mai eficient bugetul de asistență tehnică al acestora pentru a implica societatea civilă în evaluare;
-
Furnizarea de informații privind finanțarea în UE (site-uri, materiale informative, formare, baze de date, centre de informare etc.), inclusiv în comunitățile locale (municipalități, organizații ale societății civile);
-
Evaluarea independentă a eficacității, a relevanței și a procedurilor pentru utilizarea fondurilor structurale ale UE;
-
Mecanismele de monitorizare ar trebui să asigure și faptul că fondurile structurale nu pot fi folosite pentru programe care agravează fenomenele de segregare și discriminare;
-
Este esențială crearea unui fond de urgență, după modelul Fondului european de ajustare la globalizare, pentru furnizarea de ajutoare directe în situații extreme de segregare.
-
Realizarea de investiții în cercetare și furnizarea de servicii inovatoare și inclusive tuturor locuitorilor romi, indiferent de statut, la nivel local, unde sunt elaborate serviciile.
-
Participare
-
În prezent, există două structuri care le dau romilor posibilitatea de a se face auziți la nivel european. Prima este Platforma UE pentru incluziunea romilor. Creată în 2008, aceasta reunește reprezentanți ai guvernelor naționale, ai UE, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile rome. Scopul acestei platforme este de a stimula cooperarea și schimburile de experiență în rândul tuturor părților interesate cu privire la politicile și practicile de succes privind integrarea și incluziunea romilor. Cea de a doua structură este Forumul European al Romilor și Nomazilor, care a fost înființat în 2004 de către Consiliul Europei, obiectivul său fiind de a oferi romilor un spațiu de dezbateri la nivel european;
-
Participarea romilor la toate etapele procesului de luare a deciziilor este esențială pentru a obține politici eficiente care pot genera o schimbare reală a situației romilor în UE. Instrumentele de care dispunem în prezent nu sunt suficiente în această privință;
-
Romii trebuie să se facă auziți în cadrul unei structuri oficiale, în care părerile lor nu pot fi ignorate de către factorii de decizie și romii pot avea contribuții în toate domeniile politice, și nu în mod exclusiv în probleme care vizează direct populația romă. La nivel UE, trebuie creată în cadrul CESE o structură permanentă, care să permită primirea unor contribuții clare și axate pe anumite aspecte din partea populației rome, care să poată fi monitorizate într-un cadru oficial;
-
Comisia Europeană recomandă statelor membre să creeze platforme naționale pentru integrarea romilor, care vor fi deschise organizațiilor societății civile, toate organizațiile putând să ia parte la aceste platforme. Aceste platforme vor funcționa în mod regulat. Organizarea operațiunilor și a ordinelor de zi ale reuniunilor acestora vor fi elaborate în comun de punctul de contact pentru romi și organizațiile care îi reprezintă;
-
Comisia Europeană, CESE și ONG-urile ar trebui să lanseze Forumul European al Romilor pentru a implica societatea civilă în elaborarea și punerea în aplicare de politici (Forumul european pentru migrație este un astfel de exemplu);
-
Dezvoltarea de rețele de forumuri de coordonare locale, care pot stimula inițiativele locale prin promovarea cooperării între reprezentanții autorităților locale, stat și societatea civilă;
-
Este prioritară consolidarea capacității ONG-urilor de a lucra la incluziunea romilor (în ceea ce privește resursele umane, susținerea, absorbția de resurse și comunicarea);
-
Este esențială promovarea culturii și limbii rome, precum și a unei identități rome pozitive (conservarea culturii, limbii și a festivalurilor, sprijinirea produselor culturale și a mass-mediei etc.). Trebuie create condiții adecvate pentru ca persoanele implicate să poată fi mândre de identitatea lor romă;
-
În scopul promovării participării, dezvoltarea unui set de indicatori prin care se poate aplica principiul „nimic fără noi” de la planificare până la implementare și evaluare.
-
Bisericile pot juca un rol important în eliminarea segregării personale și instituționale. Sunt necesare sensibilizarea și responsabilizarea bisericilor, sprijinirea programelor în acest sens, implicarea în procesele de consultare la nivel local. Este necesară luarea de măsuri pentru a combate sentimentele de ostilitate la adresa romilor care sunt, în unele cazuri, prezente în biserici, prin folosirea de instrumente adecvate (programe educaționale, campanii de sensibilizare, cursuri de formare, mediere etc.);
-
Este, de asemenea, important ca mecanismele de coordonare (la nivel orizontal și vertical) să fie întemeiate în mod sistematic, la toate nivelurile, pe conciliere și pe implicarea consecventă a persoanelor celor mai afectate. Trebuie să existe o cultură a concilierii dincolo de simpla consultare și platforme pentru un dialog continuu.
-
Evaluare
-
Crearea unor instrumente/măsuri juridice obligatorii sau a altor mijloace de aplicare a angajamentelor politice, în special pentru cazurile în care evaluarea independentă scoate la iveală în mod sistematic evoluții adverse (de exemplu, sărăcia extremă, creșterea numărului de copii care suferă de foame, creșterea ratei șomajului în rândul romilor, creșterea cazurilor de discriminare);
-
Colectarea și schimbul de date calitative privind mediile caracterizate de discriminare și segregare, sistematizarea și furnizarea acestor date în contextul mecanismelor de coordonare locală și centrală.
-
Dimensiunea împotriva discriminării
-
Discriminarea și sentimentele de ostilitate la adresa romilor trebuie recunoscute de toate părțile interesate ca fiind principalul motiv al excluderii și segregării romilor, care trebuie abordate pentru a obține drepturi egale pentru romi în UE. Acest lucru necesită educarea societății cu privirea la societatea romă, iar funcționarii publici trebuie să fie informați cu privire la obligațiile acestora în baza legislației privind drepturile omului;
-
Atât UE, cât și statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura faptul că statele membre respectă prevederile Directivei privind discriminarea rasială sau etnică9 și ale Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă10;
-
Includerea drepturilor sociale în mandatul Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA);
-
Garantarea libertăților fundamentale europene pentru refugiați și călători, iar în rândul acestora, în special pentru copii, femei, persoane în vârstă și bolnavi;
-
Consolidarea instrumentelor pentru legislație, recomandare profesională, monitorizare și implementare, sprijinirea formării privind posibila exprimare a stereotipurilor în mass-media. Consolidarea independenței autorităților de supraveghere a mass-mediei și protejarea resurselor acestora;
-
Sensibilizarea în rândul romilor cu privire la drepturile acestora și facilitarea accesului la justiție;
-
Acces la asistență juridică, sprijin pentru alte mecanisme de reprezentare pentru a consolida procesul de raportare;
-
Atât UE, cât și statele membre trebuie să asigure transpunerea și implementarea Directivei privind victimele (care se aplică în mod egal tuturor victimelor infracțiunilor, indiferent de reședință), asigurarea în mod eficace a protecției și a accesului la justiție pentru victimele rome ale infracțiunilor (de exemplu, raportare la poliție în condiții de siguranță; investigare și acuzare adecvate, inclusiv potențiale motivații bazate pe stereotipuri și alți factori agravanți; acces la statutul de rezident, acces la servicii de asistență);
-
Sprijinirea de alianțe strategic cu cooperarea și asistența mass-mediei (promovarea unei schimbări a atitudinilor, informare/cultură întemeiată, prezentare a istoriei romilor, combaterea stereotipurilor, interculturalism și multiculturalism, sensibilizare);
-
Deschiderea de centre de informare și de cunoștințe despre romi în vederea combaterii stereotipurilor negative;
-
Documentarea și schimbul de cele mai bune practici, schimbul de informații privind aceste practici și îmbunătățirea accesului la acestea11;
-
Crearea de organisme – independente, dacă este posibil – responsabile cu egalitatea de tratament în domeniul juridic și penal și asigurarea bunei funcționări a acestora;
-
Sensibilizarea opiniei publice cu privire la identitatea, valorile și cultura romilor, furnizând instrumentele necesare în acest sens (posturi/canale și emisiuni radio și de televiziune, formare, finanțare etc.);
-
Pedepsirea severă și sistematică a cazurilor de segregare în învățământ, în spațiile de locuit și de muncă, crearea unor instrumente de corectare.
-
Contribuția CESE
-
CESE se angajează să își continue activitățile în scopul realizării obiectivelor strategiei-cadru a UE și ale strategiilor naționale de integrare a romilor și să asigure o platformă cât mai extinsă posibil pentru schimbul de experiențe între organizațiile societății civile și dialogul cu reprezentanții instituțiilor UE. CESE, în cooperare cu ONG-urile și Comisia Europeană, trebuie să lanseze Forumul European al Romilor pentru a permite societății civile și instituțiilor europene să lucreze împreună la guvernarea strategiei.
-
CESE trebuie să contribuie la recunoașterea celor mai bune inițiative prin intermediul instrumentelor sale de comunicare. CESE trebuie să apere problema incluziunii romilor în negocierile cu instituțiile UE.
-
După cum arată experiențele proiectului, Comitetul ar trebui să faciliteze o structură permanentă, în limita mandatului, pentru a pregăti evaluările de impact cu comunitatea romă privind implementarea politicii UE și pentru a evalua dacă toate aceste obiective au fost atinse. Acest cadru de activități suplimentare trebuie să aibă posibilitatea de a informa Comisia și Parlamentul cu privire la neconformarea cu strategiile naționale și impactul negativ al proiectelor sau al politicilor. Acest lucru ar putea include un audit al numărului de participanți romi în probleme referitoare la romi și o evaluare de impact a proiectelor CE de susținere a romilor, care revizuiește procesul de definire și de alocare a fondurilor pentru proiecte.
-
Comitetul trebuie să se implice în organizarea activităților privind Platforma pentru romi.
-
Acesta trebuie să păstreze o legătură strânsă cu Consiliile Economice și Sociale naționale, în special pentru acele țări cu populație romă de mare amploare sau unde au fost identificate lacune. Acesta trebuie să ia inițiativa de a organiza reuniuni între aceste organizații, reuniuni mixte ale experților și conferințe la nivel local și să se asigure de implicarea părților interesate în proces.
_____________
ANEXA I
NOTA EXPLICATIVĂ A PROIECTULUI
I. CONTEXT
La inițiativa președintelui CESE, Henri Malosse, și ca urmare a unei decizii a Biroului CESE din iulie 2013, CESE a început să lucreze la proiecte. Termenul de „proiect” trebuie înțeles în sensul „metodei Jean Monnet”: acțiuni la nivelul Europei sau acțiuni-pilot care ar putea avea un impact la nivel european.
Secțiunea SOC a elaborat un proiect pe tema „O mai bună incluziune a comunității rome prin inițiativele societății civile”.
Obiectivul proiectului este de a evidenția impactul legislației, al programelor și al politicilor UE din perspectiva societății civile. Acest proiect vizează, în mod special, identificarea celor mai adecvate și eficiente instrumente pentru obținerea unui nivel mai înalt de implicare a organizațiilor societății civile, ca mod de îmbunătățire a incluziunii sociale a romilor. Un grup de coordonare exploratoriu, compus din 9 membri (inclusiv un președinte), a fost creat pentru a identifica posibilele lacune existente în activitățile care au fost deja derulate la nivel european, național, regional și local în vederea îmbunătățirii incluziunii sociale a romilor, în special lacune în cazul cărora un nivel mai mare de implicare a societății civile ar putea funcționa ca o măsură de corectare și/sau pentru care avizele CESE au oferit deja soluții. Părțile interesate externe care lucrează în domeniu vor fi invitate să participe în vederea informării grupului de lucru cu privire la măsurile practice care sunt, în prezent, în derulare.
II. METODE DE LUCRU
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
-
o mai bună înțelegere și evaluare a politicilor care sunt aplicate pentru a implementa Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 [COM(2011) 173 final], precum și strategiile statelor membre – din punctul de vedere al tuturor părților implicate relevante privind politica de incluziune a romilor, dar și, în mod special, din punctul de vedere al societății civile organizate;
-
înțelegerea nivelului de implicare a reprezentanților romilor și a societății civile organizate în planificarea, implementarea și evaluarea programelor la nivel local, regional, la nivelul UE și al statelor membre, și de a le oferi oportunitatea de a-și exprima comentariile, ideile, recomandările și de a se face auziți la nivelul UE;
-
identificarea și împărtășirea bunelor practici sau a dificultăților întâmpinate într-o serie de state membre;
-
prezentarea unor rapoarte și, eventual, a unor recomandări către CESE, instituțiile europene și către alți actori implicați în politica de integrare a romilor.
Exercițiul reflectă caracteristicile specifice și valoarea adăugată a CESE: o abordare ascendentă și implicarea deplină a membrilor acestuia, care reprezintă cu adevărat cetățenii activi pe teren, pe întreg teritoriul Europei. El se înscrie, de asemenea, în seria de activități la nivel local (Going local) ale Comitetului.
A) Reuniuni ale grupului
Grupul de lucru se va reuni cel puțin o dată la demararea proiectului pentru a-și organiza activitatea și a discuta obiectivele. Părțile interesate relevante (Instituțiile UE și ONG-urile) vor fi, de asemenea, invitate să se alăture discuțiilor.
B) Audieri
Vor fi organizate audieri pentru analizarea celor patru „domenii esențiale” ale strategiei-cadru, precum și a situației și a eligibilității măsurilor împotriva discriminării care au fost deja aplicate în statele membre.
C) Vizite de țară
Grupul de lucru (în subgrupuri de câte trei membri) va vizita patru state membre UE pentru a se întâlni cu organizațiile societății civile și cu autoritățile publice, care lucrează pe teren cu problemele romilor, în vederea stabilirii măsurii în care strategiile naționale de integrare a romilor sunt implementate.
Țările alese, datorită situației specifice din domeniul politicii de incluziune a romilor, sunt România, Bulgaria, Spania și Finlanda.
Pe lângă reuniunile structurate organizate în țările relevante indicate, un chestionar va ajuta la evaluarea situației romilor și a politicilor referitoare la incluziunea acestora.
D) Masă rotundă cu societatea civilă
Pe baza informațiilor colectate, Comitetul va organiza o masă rotundă cu societatea civilă pentru a rezuma experiențele acumulate în urma derulării proiectului. Aceasta va implica partenerii instituționali ai CESE (comisarul, deputați în Parlamentul European, Președinția UE), partenerii sociali și organizațiile societății civile, părțile interesate din statele membre vizitate, grupuri de reflecție și alte organizații relevante.
După finalizarea fiecărei misiuni, un raport de misiune concis va fi elaborat, sub responsabilitatea unui raportor, care va fi unul dintre cei trei membri angajați în derularea misiunii.
După finalizarea celor patru misiuni, un proiect de raport final va fi elaborat sub responsabilitatea președintelui grupului de lucru. Acesta va fi bazat, în primul rând, pe următoarele elemente: rapoartele misiunii, informațiile colectate în timpul reuniunilor, din vizita programelor locale și prin intermediul unui chestionar diseminat în rândul ONG-urilor. Obiectivul proiectului de raport final este de a formula o serie de concluzii și recomandări globale.
Proiectul de raport final va fi comunicat și va fi finalizat în cadrul mesei rotunde cu societatea civilă organizate la Bruxelles.
După derularea acestui eveniment, raportul final rezultant va fi comunicat instituțiilor europene (deputaților din Parlamentul European, Comisiei, președințiilor), Comitetului Regiunilor, Consiliilor Economice și Sociale naționale, precum și altor părți interesate relevante.
_____________
ANEXA II
COMPOSITION OF THE COORDINATION GROUP
Ákos Topolánszky, President
Emilio Fatovic
Lubomir Hadjiysky
Waltraud Klasnic
Ivan Kokolav
Eugen Lucan
Luis Miguel Pariza Castaños
Madi Sharma
Anne-Marie Sigmund
Valeria Atzori, secretariat
Joëlle Doudard, secretariat
ANEXA III
EVENTS AND ACTIVITIES OF THE PROJECT
Dostları ilə paylaş: |
