Domenii |
Obiective specifice
|
Indicatori
|
DPSIR
|
Ţinte
|
Activităţi
|
Schimbarea climatică şi energia
| Îmbunătăţirea eficienţei echipamentelor termo-electrice; | -
Emisiile de gaze cu efect de seră, în termeni absoluţi;
-
Emisiile de CO2/loc;
-
Consumul intern brut de energie.
|
S
S
P
|
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, în perioada 2008 – 2012.
|
Funcţionează Comisia Naţională pentru Schimbări climatice, creată prin HG 1275/1996, care are rolul să analizeze propunerile de colaborare internaţională din domeniu şi să propună măsuri de optimizare a aplicării prevederilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbări Climatice.
România a ratificat Protocolul de la Kyoto în anul 2001.
|
Natură şi biodiversitate
|
Ocrotirea bio-diversităţii;
Prevenirea şi reducerea procesului de deşertificare;
| -
Proporţia terenurilor acoperite cu păduri:
-
dinamica fondului forestier;
-
dinamica împăduririlor.
-
Suprafaţa ariilor protejate pentru asigurarea conservării biodiversităţii.
|
S
R
| -
Creşterea gradului de împădurire, de la 27% la 35% din suprafaţa ţării, până în anul 2040ş
-
Creşterea proporţiei ariilor protejate de la 2,56 sin suprafaţa ţării în anul 1990, la 10% în 2015.
|
Pentru protecţia diversităţii biologice, România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică, în anul 1992. Prioritară este şi intrarea în vigoare a Protocolului de la Cartagena.
În 1992 s-a înfiinţat prin lege Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”.
Pentru creşterea gradului de împădurire, Strategia de Dezvoltare pe termen lung a Silviculturii, elaborată de MAPAM şi aprobată de Guverul României îşi propune două programe: “Pepiniere” şi “Împăduriri”.
|
Calitatea vieţii în mediul urban şi a mediului în general
|
Asigurarea unui standard ridicat de viaţă din punct de vedere al apelor;
Reducerea emisiilor de poluare a atmosferei şi menţinerea poluanţilor sub un anumit prag pentru a evita deterioarea sănătăţii umane, ecosistemelor şi moştenirii culturale.
| -
Procentul populaţiei cu acces la sursele de apă potabilă;
-
Numărul de locuitori care are acces la un sistem centralizat de alimentare cu apă;
-
Racordarea populaţiei la serviciile centralizate de apă şi canalizare;
-
Gradul de echipare cu reţele de apă a străzilor;
-
Pierderi de apă în reţele de distribuţie;
-
Vechimea reţelei de distribuire a apei;
-
Numărul de staţii de epurare.
-
Populaţia urbană expusă la poluarea aerului.
|
D
D
P
P
I
P
P
I
| -
Dublarea până în 2015 a ponderii persoanelor care au acces la apă potabilă;
-
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare din aglomeraţiile umane urbane şi rurale.
|
S-a implementat Planul de Investiţii al MAPAM şi al Planului Naţional de Amenajare Teritorială – secţiunea “Apa”.
S-au transpus cele 12 directive ale UE din domeniul “Calităţii Apelor”.
În 2001 s-au înfiinţat Comitetele de bazin în baza Legii Apelor nr. 107/1996.
|
Utilizarea resurselor naturale şi generarea deşeurilor
|
Administrarea resurselor naturale mai responsabil
Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă.
| -
Colectarea deşeurilor municipale, gropile de gunoi şi incinerările în Kg/loc;
-
Schimbarea utilizării terenurilor (naturale-agricultură-construcţii);
-
Extragerea apei de suprafaţă şi subterane/ resursele disponibile.
|
P
P
I
|
|
|
Transport
| Pe termen mediu
şi lung, România trebuie să păstreze un sistem de transport echilibrat, în care calea ferată să deţină 30 – 35% din piaţa de transport.
| -
Volumul de marfă transportat, raportat la PIB;
-
Volumul de pasageri transportaţi, raportat la PIB;
-
Transportul de marfă pe tipuri de transport;
-
Transportul de pasageri pe tipuri de transport.
|
P
P
P
P
|
- Internalizarea costurilor externe ale transporturilor
- Sprijin echivalent în dezvoltarea infrastructurilor rutiere şi feroviare
- Susţinerea transporturilor ecologice.
|
|
