Florica ştefănescu

Anexa 3 Indicatori de dezvoltare durabilă, cu referinţă la mediu

Domenii	Obiective specifice	Indicatori	DPSIR	Ţinte	Activităţi
Schimbarea climatică şi energia	Îmbunătăţirea eficienţei echipamentelor termo-electrice;	Emisiile de gaze cu efect de seră, în termeni absoluţi; Emisiile de CO2/loc; Consumul intern brut de energie.	S S P	Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, în perioada 2008 – 2012.	Funcţionează Comisia Naţională pentru Schimbări climatice, creată prin HG 1275/1996, care are rolul să analizeze propunerile de colaborare internaţională din domeniu şi să propună măsuri de optimizare a aplicării prevederilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbări Climatice. România a ratificat Protocolul de la Kyoto în anul 2001.
Natură şi biodiversitate	Ocrotirea bio-diversităţii; Prevenirea şi reducerea procesului de deşertificare;	Proporţia terenurilor acoperite cu păduri: dinamica fondului forestier; dinamica împăduririlor. Suprafaţa ariilor protejate pentru asigurarea conservării biodiversităţii.	S R	Creşterea gradului de împădurire, de la 27% la 35% din suprafaţa ţării, până în anul 2040ş Creşterea proporţiei ariilor protejate de la 2,56 sin suprafaţa ţării în anul 1990, la 10% în 2015.	Pentru protecţia diversităţii biologice, România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică, în anul 1992. Prioritară este şi intrarea în vigoare a Protocolului de la Cartagena. În 1992 s-a înfiinţat prin lege Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”. Pentru creşterea gradului de împădurire, Strategia de Dezvoltare pe termen lung a Silviculturii, elaborată de MAPAM şi aprobată de Guverul României îşi propune două programe: “Pepiniere” şi “Împăduriri”.
Calitatea vieţii în mediul urban şi a mediului în general	Asigurarea unui standard ridicat de viaţă din punct de vedere al apelor; Reducerea emisiilor de poluare a atmosferei şi menţinerea poluanţilor sub un anumit prag pentru a evita deterioarea sănătăţii umane, ecosistemelor şi moştenirii culturale.	Procentul populaţiei cu acces la sursele de apă potabilă; Numărul de locuitori care are acces la un sistem centralizat de alimentare cu apă; Racordarea populaţiei la serviciile centralizate de apă şi canalizare; Gradul de echipare cu reţele de apă a străzilor; Pierderi de apă în reţele de distribuţie; Vechimea reţelei de distribuire a apei; Numărul de staţii de epurare. Populaţia urbană expusă la poluarea aerului.	D D P P I P P I	Dublarea până în 2015 a ponderii persoanelor care au acces la apă potabilă; Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare din aglomeraţiile umane urbane şi rurale.	S-a implementat Planul de Investiţii al MAPAM şi al Planului Naţional de Amenajare Teritorială – secţiunea “Apa”. S-au transpus cele 12 directive ale UE din domeniul “Calităţii Apelor”. În 2001 s-au înfiinţat Comitetele de bazin în baza Legii Apelor nr. 107/1996.
Utilizarea resurselor naturale şi generarea deşeurilor	Administrarea resurselor naturale mai responsabil Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă.	Colectarea deşeurilor municipale, gropile de gunoi şi incinerările în Kg/loc; Schimbarea utilizării terenurilor (naturale-agricultură-construcţii); Extragerea apei de suprafaţă şi subterane/ resursele disponibile.	P P I
Transport	Pe termen mediu şi lung, România trebuie să păstreze un sistem de transport echilibrat, în care calea ferată să deţină 30 – 35% din piaţa de transport.	Volumul de marfă transportat, raportat la PIB; Volumul de pasageri transportaţi, raportat la PIB; Transportul de marfă pe tipuri de transport; Transportul de pasageri pe tipuri de transport.	P P P P	- Internalizarea costurilor externe ale transporturilor - Sprijin echivalent în dezvoltarea infrastructurilor rutiere şi feroviare - Susţinerea transporturilor ecologice.

Anexa 4 Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Oradea