Forme Farmaceutice Sterile

FORME FARMACEUTICE
STERILE


PREPARATE INJECTABILE

Preparatele injectabile sunt solutii / suspensii / emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire.

• 
  Sunt repartizate in:
  
  • 
    fiole
    
  • 
    flacoane
    
• 
  Sunt administrate prin injectare.
  

In Farmacopeea Europeana (FE) se gasesc sub numele de parentelia. Sunt incluse:

• 
  preparate injectabile
  
• 
  preparate perfuzabile
  
• 
  solutii sterile ce se dilueaza in scopul administrarii prin injectare sau perfuzare
  
• 
  pulberi pentru injectare
  
• 
  pulberi pentru perfuzare
  
• 
  implante
  

Materia prima (substante medicamentoase / vehicule / substante auxiliare / materiale de conditionare) + tehnica de lucru aleasa trebuie sa confere medicamentelor parenterale urmatoarele conditii de calitate:

• 
  puritate microbiologica (sterilitatea produsului)
  
• 
  puritate biologica (apirogenitate = capacitatea de a produce sau nu febra)
  
• 
  puritate mecanica (limpiditate)
  
• 
  stabilitate fizico-chimica a substaneti medicamentoase
  
• 
  stabilitate fizica a formei farmaceutice (emulsii / suspensii)
  
• 
  inocuitate (toleranta la locul administrarii)
  
• 
  eficacitate
  

FR aX-a – la preparare toate operatiile se efectueaza intr-un ciclu continuu.


Avantajele preparatelor injectabile

• 
  rapiditatea actiunii
  
• 
  evitarea inactivarii digestive
  
• 
  evitarea efectului primului pasaj hepatic
  
• 
  biodisponibilitate / efect previzibil
  
• 
  se asigura terapia medicamentului la pacienti in stare grava / coma
  
• 
  se preteaza la scheme / doze variate – poate influenta nivelul concentratiei medicamentului si durata actiunii
  
• 
  solutiile perfuzabile pot asigura pe o durata de luni / ani gradul de hidratare necesar, balanta hidroelectrolitica si alimentatia totala parenterala
  

Dezavantajele preparatelor injectabile

• 
  durerea / discomfort legate de injectare
  
• 
  nevoia de personal calificat
  
• 
  dificultatea / imposibilitatea compensarii efectului nedorit in cazul administrarii unor medicamente sau doze necorespunzatoare
  
• 
  masuri riguroase luate la preparare pentru a asigura calitatile produsului (vezi conditii de calitate)
  

Principalele cai de administrare a medicamentelor pe cale parenterala pentru efecte sistemice


Calea intravenoasa (IV)

• 
  face imediat biodisponibila intreaga doza administrata
  

Calea intramusculara (IM)
Calea subcutanata (SC)

• 
  necesita un proces de absorbtie care depinde de tipul preparatului (solutie / emulsie / suspensie) dar si de vascularizatia de la locul administrarii.
  

IM – vascularizatia mai bogata – permite absorbtia mai rapida decat dupa administrarea SC.

Biodisponibilitatea substantei medicamentoase din produse injectabile administrare IM sau SC depinde de:

• 
  tipul formei farmaceutice
  
• 
  formularea formei farmaceutice
  

In general viteza de absorbtie scade in ordinea:

• 
  solutii apoase
  
• 
  suspensii apoase
  
• 
  solutii uleioase
  
• 
  suspensii uleioase
  

Materia prima:

1. 
   substante medicamentoase
   
2. 
   vehicule
   
3. 
   substante auxiliare
   
4. 
   materiale de conditionare
   

1. 
   substante medicamentoase
   

O data ce substanta medicamentoasa ajunge in contact cu membrana absorbanta (capilar sanguin) absorbtia este influentata si de alti factori fizico-chimici:

• 
  gradul de disociere
  
• 
  pH-ul mediului
  
• 
  coeficientul de repartitie lipide / apa al formelor micronizate
  

Cunoasterea proprietatilor fizice si chimice ale substantei medicamentoase este o cerinta indispensabila pentru prepararea unor forme farmaceutice parenterale stabile si eficiente.

Realizarea unor solutii injectabile de concentratie dorita depinde de structura chimica si solubilitatea substantei medicamentoase in vehiculul ales.

Pentru prepararea solutiilor se folosesc:

• 
  sarurile solubile ale substantei medicamentoase
  
• 
  acizi / baze slabe
  
• 
  analogi si precursori medicamentosi cu solubilitate crescuta in apa
  

Atentie – puritatea substantei medicamentoase – se folosesc loturi pro-injectiones

2. 
   vehicule
   

1. 
   apa distilata pentru preparate injectabile (FR aX-a)
   

In laborator apa proaspat distilata este considerata apirogena timp de 4 ore de la distilare.

2. 
   solventi neaposi
   

• 
  ulei de floarea soarelui neutralizat si sterilizat – trebuie sa aiba indice de aciditate < 0.25
  
• 
  oleat de etil
  
• 
  miristat de izopropil
  
• 
  benzoat de benzil
  

3. 
   in amestec cu apa:
   

• 
  alcool etilic
  
• 
  glicerol
  
• 
  propilen-glicol
  

3. 
   substante auxiliare
   

1. 
   antioxidanti
   
2. 
   conservanti antimicrobieni
   
3. 
   substante tampon
   
4. 
   substante izotonizante
   
5. 
   substante tensioactive
   

1. 
   antioxidanti = mentin stabilitatea substantei medicamentoase si a vehiculelor care se oxideaza usor.
   

Exemple:

• 
  vitamina C
  
• 
  vitamina E
  
• 
  bisulfit de Na
  
• 
  acid fosfosric
  
• 
  sarurile acidului etilen-diamin-tetra-acetic (EDTA)
  

Efectul antioxidant intr-o solutie injectabila poate fi realizat si prin eliminarea oxigenului aflat in contact cu substantele medicamentoase – prin barbotarea in solutie a azotului sau dioxidului de carbon.

2. 
   conservanti antimicrobieni = se asociaza medicamentelor in cazul in care solutia injectabila nu se poate steriliza in recipientul final prin autoclavare si se prepara pe cale aseptica.
   

Exemple:

• 
  nipagin + nipasol
  
• 
  alcool benzilic
  
• 
  metil-paraben
  
• 
  clor-butanol
  

NU se admite adaosul de conservanti antimicrobieni in cazul preparatelor injectabile folosite intr-un volum mai mare de 10 ml indiferent de modul de administrare precum si in cazul solutiilor care se administreaza pe urmatoarele cai, indiferent de volumul acestora:

• 
  intracardiaca
  
• 
  intracisternal
  
• 
  intraocular
  
• 
  intrarahidian
  
• 
  peridural
  

3. 
   substante tampon = se utilizeaza pentru mentinerea pH-ului
   

4. 
   substante izotonizante = asigura izotonia solutiilor apoase / suspensiilor apoase
   

Izotonizarea e obligatorie pentru:

• 
  solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari de 5 ml.
  
• 
  solutiile perfuzabile hipotonice
  

Solutiile coloidale NU se izotonizeaza datorita riscului de pierdere a stabilitatii.

Exemple:

• 
  NaCl
  
• 
  KCl
  
• 
  Glucoza
  

O solutie este izotonica fata de celule daca nu determina un transfer al solventului.

5. 
   substante tensioactive = se folosesc in medicamentele parenterale cu rol:
   

• 
  umectant in cazul suspensiilor
  
• 
  solubilizant in cazul solutiilor
  

Exemple:
Neionice:

• 
  tween
  
• 
  span