Fredonez printre gunoaie Firul verde-l rup in patru

Stejari celebri la alte popoare.

• 
  Poate cel mai celebru caz din această categorie este cel de la Fatima în Portugalia, unde, la 13 mai 1917 a avut loc prima apariţie a Maicii Domnului, într-o masă luminoasă, deasupra unui stejar verde. La 13 septembrie acelaşi an, în faţa a 30 de mii de pelerini, deasupra unui stejar, s-a format un norişor alb din care a căzut o ploaie de petale de flori.
  
• 
  Un stejar mai pitoresc este cel matrimonial, încă din anul 1861, de lângă localitatea Wassan din regiunea Holstein a Germaniei de Nord. Oricine care trece pe lângă el poate urca pe o mică scară de lemn şi depune într-o scorbură special amenajată o scrisoare de dragoste pentru o anumită persoană, un alean de neîmplinire, sau o ofertă de căsătorie. Plicurile nefiind lipite, oricine se poate sui şi poate să citească conţinutul scrisorilor. Dacă se ajunge la o căsătorie în acest mod, aceasta are loc sub stejar, a cărui înţelepciune se dovedeşte a nu fi metaforică, ci reală, verificată de zeci de ani.
  
• 
  Mănăstirea benedictină de rit bizantin din Niederalteich (Bavaria) este legată de prezenţa unui stejar secular, numele (teich) chiar spunând aceasta.
  
• 
  În localitatea Baden-Baden din Germania, domnitorul Mihail Sturza al Moldovei, între anii 1794-1884 a construit o mare capelă care a fost sfinţită la 26 octombrie 1866. În aceeaşi zi el a plantat un stejar adus din Moldova care astăzi este ajuns la deplină maturitate.
  

Stejarii în istoria poporului nostru

Istoria poporului nostru a consemnat mulţi stejari celebri care au influenţat desfăşurarea evenimentelor politice.

• 
  Mai puţin cunoscut este stejarul secular de la moşia din Ghergani a lui Ion Ghica, preşedinte al Consiliului de Miniştri în anul 1860. În mijlocul păcii nemărginite de la Ghergani, sub acest imens stejar, în clipele de cumpănă politică s-au hotărât multe din marile fapte istorice îndeplinite în acei ani. Tot sub acest stejar care astăzi nu mai există, Ion Ghica şi-a scris o carte însemnată din opera sa literară, după cum şi George Coşbuc a făcut-o în pădurea din jurul Mănăstirii Tismana. O altă personalitate istorică, Ienăchiţă Văcărescu (1740-1797), avea un stejar plantat de el în parcul secular forestier dintre localităţile I.L.Caragiale şi Văcăreşti. Parcul fusese îngrijit de Elena Văcărescu, dar în prezent este distrus de câţiva ani.
  
• 
  Stejarul de la Borzeşti are o semnificaţie prea bine cunoscută.
  
• 
  Pantheonul moţilor este la Ţebea unde, lângă biserică, se află celebrii goruni. Acolo se comemorează memoria Eroului Naţional Avram Iancu în a doua duminică de septembrie, 128 de ani anul acesta.
  
• 
  Istoric este şi “Stejarul Unirii” în vârstă de peste trei sute de ani care se află la Roman. În casa curţii cu acest stejar istoric, proprietatea lui Ion Ştefănescu – Românul, în anul 1857 aveau loc reuniunile unioniştilor la care participa Vasile Alecsandri.
  
• 
  Stejarul a mai patronat şi în alte evenimente importante din istoria ţării. Unul dintre ele, de mare semnificaţie, a fost Consiliul de coroană din 3 august 1914 (s.n.) prin care s-a hotărât adoptarea unei politici de neutralitate armată faţă de războiul european care începuse, în aceeaşi zi Germania declarând război Franţei. Semnificaţia deosebită a evenimentului constă şi în aceea că, atunci s-a respins cererea regelui Carol I (spijinit de P. P. Carp) de a intra în război alături de Puterile Centrale. Şi unde s-a întâmplat asta? În camera Consiliului de Miniştri a Castelului Peleş, cameră îmbrăcată în întregime în stejar.
  
• 
  O mahala a Bucureştiului, care astăzi ar fi prin centrul lui, se numea în secolul trecut pur şi simplu “Stejaru” din cauza unui exemplar secular aflat lângă o biserică de zid ridicată în anul 1763 de un căpitan şi un vătaf, amplasată pe locul uneia şi mai vechi.
  
• 
  Istoricul C. C. Giurescu consideră că Dâmboviţa a fost numită astfel din cauza marilor păduri de stejari existente.
  
• 
  Cea mai recentă amprentă asupra vieţii publice pusă de stejar a constituit-o piedica decisivă pusă de pădurea Breite de 70 de ha în planul gândit de realizare a unui parc cu rezonanţă malefică, lângă Sighişoara. Pădurea ar fi fost afectată dacă se realiza acest plan.
  

*
* *

Prin cele arătate rezultă că regele copacilor, stejarul, a jucat un rol important în evoluţia umanităţii şi că, deci, relaţia dintre om şi stejar în toate aspectele vieţii a fost foarte importantă aiurea şi la noi din cele mai vechi timpuri.

Cum ar fi arătat civilizaţia şi cultura la care se găseşte omul în lipsa stejarului?

Cercetări biologice recente au arătat că între structura genetică a stejarului şi a omului nu există mari diferenţe. Acest lucru se ştia în antichitate când Arcadienii susţineau că au devenit oameni din stejari. S-a arătat deja că în Piemont din timpuri îndepărtate, copiilor li se spunea că s-au născut sub un stejar, adică din el, şi nu că I-ar fi adus barza.

Pe de altă parte, apare un paradox şi anume că industalizarea la care stejarul a contribuit atât de mult, acţionând nesăbuit, conduce la pieirea lui care va fi înlocuit treptat de alte specii mai puţin valoroase, aşa cum se întâmplă ireversibil cu Codrul Vlăsiei la noi.

Stejarul pentru om a însemnat sănătate, înţelepciune şi prosperitate. Asta este şi semnificaţia visului în care apare un stejar matur.

Dar Omul pentru Stejar ce înseamnă astăzi?
Ing. Dan Corneliu Brăneanu


Bucuresti - Brasov, o autostrada care ne va imbogati, dar nu pe toti

 

 

Vand teren Moara Vlasiei, in traseul autostrazii Bucuresti-Brasov, drum acces, apropiere cale ferata, padure, rog seriozitate". Anunturile de acest gen se vor inmulti foarte rapid daca lucrarile la autostrada Bucuresti - Brasov vor incepe potrivit graficului anuntat de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre - pana la sfarsitul anului pe doua segmente, Bucuresti - Moara Vlasiei si Moara Vlasiei - Ploiesti.

 

Pentru proprietarii de terenuri situate pe traseul autostrazii va incepe o perioada interesanta. Unele agentii imobiliare din judetul Prahova au observat ca preturile la terenuri arabile sau construibile aflate in calea autostrazii s-au dublat, iar in unele cazuri s-au triplat. Mentionam ca, fata de cotatii care se incadrau, in urma cu cativa ani, pana la 1 euro/mp/teren pe relatia Ploiesti - Campina, acum putem vorbi despre preturi de 30 - 65 euro/mp. 
Perspectiva construirii autostrazii Bucuresti-Brasov a inflamat si imaginatia proprietarilor de terenuri de la sud de Ploiesti. Astfel, in zona Barcanesti, preturile maxime cerute pentru un metru patrat de teren s-au dublat fata de anul trecut, ajungand la 25 - 35 euro/mp. La cote rezonabile se mentin preturile din zonele Dumbrava, Rifov, Gherghita, aflate pe traseul autostrazii, intre Bucuresti si Ploiesti, si unde pretul unui metru patrat de teren nu depaseste 1,5 euro/mp. Pe teritoriul judetului Prahova vor fi afectate circa 950 de hectare de teren. In Barcanesti, spre exemplu, autostrada va trece prin actualul sediu al primariei si peste alte 12 case.
In orasele-statiuni de pe Valea Prahovei (Azuga, Busteni, Predeal, Sinaia) preturile sunt oricum mari, comparabile celor practicate in imprejurimile Capitalei. Impactul pe care autostrada ar putea sa-l aiba asupra valorii terenurilor din orasele respective va fi intre neglijabil si negativ. Autostrada va traversa zone rezidentiale scumpe, in Busteni spre exemplu, fapt care va afecta din punctul de vedere al imaginii si poluarii imobilele aflate in imediata apropiere. 

Batalii aprige la intrarea pe autostrada

Expertii imobiliari avertizeaza ca, acolo unde s-a produs scumpirea terenului sau unde inca se speculeaza pe seama viitoarei autostrazi, cresterea pretului este inutila deoarece vor lipsi tranzactiile, respectiv confirmarea valorii pe piata libera. In primul rand, daca vorbim despre expropriere, autoritatile nu vor negocia valoarea despagubirilor. Acestea sunt stabilite de catre un expert evaluator, la un pret fix. 

Terenurile din proximitatea autostrazii care vor scapa de expropriere vor fi cu adevarat valoroase numai daca e vorba despre proprietati aflate in zona intrarilor sau iesirilor autostrazii (asa-numitele in/exit-uri). In lipsa unui "vad de clienti" poti scumpi marfa continuu, ca rezultatul va fi acelasi. In acest sens, speculatiile cu terenuri care nu au norocul sa fie amplasate in zona de in/exit devin mult mai riscante. 
Asa cum arata si experienta auto-strazii Bucuresti-Pitesti, adevaratele batalii se vor da pentru pamantul din zona exit/in-urilor de autostrada. Attila Peli, senior land broker Colliers International, spune ca autostrada va crea beneficii pentru proprietarii terenurilor situate in apropiere de exit-uri, la 2 maximum 5 km. Nu are sens sa ai teren in imediata proximitate daca pana la urmatorul exit de autostrada sunt cateva zeci de km", adauga Peli. Un exemplu de zona care se va dezvolta cu succes este Parcul Industrial Ploiesti. Datorita apropierii magistralei de acest parc, multe firme internationale au demarat deja investitii aici.
De asemenea, interesul investitorilor va creste odata cu aparitia spatiilor destinate serviciilor aferente autostrazii. De-o parte si de alta a autostrazii s-au prevazut parcari de scurta durata si locatii cu diverse servicii (benzinarii, snack-bar, grup sanitar, parcare auto, spatii de odihna, magazin etc.). Cele mai importante vor deveni terenurile din zonele apropiate acestor popasuri, iar potrivit proiectului propus astfel de locatii vor exista la km 35, între Balta Doamnei si Gherghita si la Barcanesti. Un popas ceva mai dezvoltat, care va include spatii comerciale, benzinarie, autoservice, motel cu aproximativ 20 de locuri va exista in zona Banesti.

  

Unde-s exit-urile, aceasta-i intrebarea

Speculatorii imobiliari sunt foarte interesati de a afla exact traseul, in/exit-urile si nodurile rutiere, acest aspect fiind extrem de important pentru viitorul afacerilor. Autoritatile evita insa sa faca prea multe referiri publice privitoare la traseele viitoarelor mari artere de circulatie tocmai in ideea prevenirii speculatiilor imobiliare care ar putea scumpi artificial costurile de expropriere. In ceea ce priveste informatiile referitoare la accesele in si dinspre autostrada, acestea sunt pastrate cu strasnicie", nu atat pentru realizarea de economii la bugetul de stat, cat mai degraba pentru valorificarea informatiei pe canale private.

Surse din piata tranzactiilor cu terenuri sustin ca in spatele frecventelor modificari de traseu se ascund interese private care speculeaza cu fiecare noua conjunctura. Putini sunt investitorii care stiu varianta buna a traseului si, pana cand nu va fi publicata lista cu terenurile care urmeaza sa fie expropriate in Monitorul Oficial, orice directie este verosimila.

 

Pipera, Stefanesti, Tunari si Moara Vlasiei sunt zone de maxim interes investitional, acest fapt explica succesul loteriei traseelor si speculatiile imobiliare", adauga sursele citate. Astfel, ultima varianta propusa de reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (AND) prevede km zero al autostrazii Bucuresti-Brasov pe strada Teiul Doamnei din Capitala (sectorul 2). Traseul va continua pe bulevardul Lacul Tei, va coti pe strada Petricani, la iesirea din Bucuresti o va lua spre est, va taia Padurea Andronache si va trece printre localitatile Tunari si Stefanesti. Apoi va merge in linie dreapta spre nord si in sudul localitatii Dumbrava (km 38) va coti spre sud-vest.

Dar, atentie!, acest traseu nu este sigur. Potrivit ultimelor declaratii ale lui Radu Berceanu, actualul ministru al transporturilor, traseul autostrazii ar putea fi deviat fata de ruta stabilita pe una dintre sectiuni. Motivul? Probleme legate de preluarea terenurilor pe unde urmeaza sa treaca autostrada.    Primarul din Voluntari a început sa dea în posesie anumite terenuri dupa ce s-a aflat traseul. Chestiunea s-a încâlcit atât de tare, încât ar fi mult mai usor sa se aleaga un alt traseu pe aceasta sectiune", precizeaza ministrul. Evi-dent ca aceasta reproiectare va duce la o noua intarziere a inceperii lucrarilor.

Certitudini prahovene

Singurul tronson cert al autostrazii este doar portiunea care urmeaza sa se construiasca pe teritoriul judetului Prahova. În Prahova, traseul începe în comuna Balta Doamnei (satul Bîra) traverseaza râul Ialomita, satul Lacul Turcului si patrunde pe raza satului Olarii Vechi. Apoi strabate râul Prahova, prin comuna Gherghita (sat Independenta). În aceasta zona intersecteaza DJ 101D, DJ 101E si drumurile comunale 94 si 93. Magistrala auto urmeaza un drum sinuos prin extravilanul comunei Dumbrava (sat Zanoa-ga), traverseaza râul Teleajen si ajunge pe raza comunei Rîfov, satul Sicrita si satul Rîfov, iar pe o portiune merge în paralel cu pârâul Ghighiu. Urmeaza comunele Berceni si Barcanesti, intersecteaza DN 1 în zona primariei, strabate intravilanul satului Barcanesti si ajunge pâna la granita comunei Brazi.

În Ploiesti, noua cale magistrala va traversa calea ferata Bucuresti-Brasov si Centura de Vest, apoi intersecteaza DJ 129, spre Tîrgsoru Vechi, unde se va realiza un important nod rutier. De asemenea, magistrala va trece prin apropierea Parcului Industrial Ploiesti, patrunde pe raza comunei Aricestii Rahtivani si de aici urmeaza un drum sinuos, în special pe lânga albia râului Prahova si calea ferata Bucuresti-Brasov. Între Ploiesti si Predeal, traseul autostrazii va fi între Coridorul IV pan-european feroviar si DN1, iar de la Predeal spre Brasov se va merge spre Râsnov, pe la Pârâul Rece.

Procedurile de expropriere

In cazul exproprierilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) face o identificare a proprietarului, dupa care realizeaza evaluarea proprietatii (teren sau teren+constructie, dupa caz), iar valoarea despagubirilor este stabilita printr-o hotarare de guvern, a precizat Adrian Ionescu, purtator de cuvant al Ministerului Transporturilor. Suma aprobata se vireaza de catre Guvern intr-un cont bancar deschis pe numele CNADNR, in vederea efectuarii despagubirilor. Dupa realizarea procedurilor de expropriere, terenurile si imobilele trec in domeniul public al statului si in administrarea Ministerului Transporturilor si se vor concesiona CNADNR in vederea realizarii obiectivului de investitii. Procedurile de expropriere vor fi derulate de CNADNR in calitate de expropriator al statului roman.

Fondurile alocate sectorului de mediu din România de către Comisia Europeană, pentru perioada 2007-2013, se ridică la peste 5,6 miliarde Euro. Această finanţare provine din două fonduri ale Uniunii Europene – Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC). Strategia şi distribuţia acestor fonduri pe sectoare de mediu este realizată în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu).

Programul a fost elaborat în strînsă corelare cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) 2007-2013. Totodată, POS Mediu a avut ca punct de plecare obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene şi este astfel structurat încât să contribuie la îndeplinirea angajamentelor României din Tratatul de Aderare.

În data de 11.07.2007, programul a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 3467, ceea ce a deschis accesul României la finanţarea europeană pentru proiectele de mediu.

LEGE   Nr. 204 din 23 iunie 1947

pentru apararea patrimoniului forestier*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI DOMENIILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 140 din 23 iunie 1947

 

FEDERAŢIA PENTRU APĂRAREA PĂDURILOR ,

ASOCIAŢIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI DIN ROMÂNIA ,
SOCIETATEA „PROGRESULSILVIC” 

Cum se vor cheltui fondurile pentru mediu?
Investiţii în împăduriri, accesibilizarea pădurilor şi valorificarea masei lemnoase bazate pe utilizarea de personal tehnic şi muncitori din România  

       

      Federaţia pentru Apărarea Pădurilor constituită din reprezentanţii Academiei Române, Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice, ai Societăţii „Progresul Silvic”, Confederaţiei Sindicatelor „Consilva”, Asociaţiei Constructorilor Forestieri din România, Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România, A.P.P.R. persoană juridică de utilitate publică împuternicită să reprezinte interesele proprietarilor de păduri în relaţiile cu Guvernul României, „Progresul Silvic”, asociaţie profesională a corpului inginerilor silvici din România am adresat memoriul Guvernului României – dlui Prim-Ministru Emil Boc şi Ministerului Mediului şi Pădurilor. Am cerut ca fondurile pentru mediu de care dispune Ministerul Mediului şi Pădurilor evaluate de dl. ministru L. Borbely la 3-4 miliarde euro, să fie dirijate cu prioritate în programe pentru împăduriri, valorificarea masei lemnoase şi accesibilizarea pădurilor. Prin aceasta se asigură îndeplinirea angajamentului României luat la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite din decembrie 2009 de la Copenhaga de a reduce gradul de poluare cu 30%. Concomitent, prin aceste investiţii se creează locuri de muncă.


Pentru fundamentarea acestei acţiuni, în anul 2009 am elaborat proiectul de „Program Verde pentru România“, prin care, în afară de sursele de finanţare menţionate de Dl Ministru, propunem ca încă 1-1,5 miliarde euro să se obţină pentru păduri prin impozitarea diferenţiată a proprietarilor de păduri şi clădiri. Subliniam că şi utilizarea împrumutului de la FMI şi instituţiile europene pentru investiţii în păduri ar avea cea mai mare eficienţă economică şi socială. Şi „Programul Verde pentru România“ a fost trimis pentru documentare la Guvern, Ministerului Mediului şi Pădurilor, la Confederaţiile Patronale, sindicale şi la alte instituţii.

      În ultimii 20 ani, circa 350.000 hectare păduri au fost defrişate, iar alte circa 500.000 hectare păduri brăcuite, s-au lichidat perdele forestiere, au apărut fenomenele de deşertificare, sunt inventariate 2.000 mii hectare terenuri degradate (fotograme, informare Banca Mondială, programe şi proiecte guvernamentale). Sunt tot mai frecvente calamităţile, cu pierderi de sute de vieţi omeneşti, cu distrugeri şi pagube de miliarde de euro.

Pentru ca pădurile să îndeplinească funcţiile de protecţie a mediului, precum şi cele de producţie de masă lemnoasă este necesară împădurirea anual a circa 80.000 hectare în următorii 25 ani, pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate, împădurirea terenurilor agricole degradate, producţie de masă lemnoasă bio-energetică, reparaţii şi construcţii de drumuri pentru accesibilizarea fondului forestier.

      În prezent, Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva este singura instituţie din România care are personalul calificat, capacitatea organizatorică şi tehnică de a angaja, caza şi instrui muncitorii necesari, precum şi baza logistică pentru producţia de material săditor, spaţii de depozitare etc., pentru a realiza operaţiunile de împădurire, cultură şi pază a pădurilor, atât în fondul forestier, cât şi în terenurile agricole ce vor trebui împădurite.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat pentru acest an 12 programe finanţate din fondul de mediu cu 1.882.482 mii lei. Dintre acestea, numai prin “Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate“ şi „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi” în valoare de 202.442 mii lei, reprezentând 10,75 % din finanţarea programelor lansate, sunt destinate pentru refacerea şi extinderea pădurilor.

      Prin Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate din 7 iunie 2010 iniţiată de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi în special prin Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010, prin care se aprobă ghidul de lansare a împăduririi terenurilor agricole degradate, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, singura instituţie care dispune de capacitatea de a realiza la timp şi eficient aceste lucrări, este practic exclusă, activitatea ei este limitată la terenurile proprietate publică a statului. Ocoalele sale, prin personalul tehnic şi de teren, pot întocmi operativ studii, devize şi executa operativ lucrările şi în continuare asigura paza şi întreţinerea lor. Cu toate acestea, legea prevede crearea de „unităţi specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire”. Care sunt acele unităţi? Din ce ţări vin? De ce personal dispun? În anul 2008, prin ocoalele private, care au ca obiectiv principal exploatarea şi comercializarea lemnului, s-au împădurit 500 de hectare.

Prin realizarea de către ocoalele Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva a “Programului de împădurire a terenurilor agricole degradate”, la fiecare un miliard de lei investit, 850 milioane lei se vor cheltui pentru personalul tehnic care întocmeşte studiile, proiectele, devizele şi organizează şi conduce realizarea lucrărilor, precum şi pentru plata muncitorilor care vor executa împăduririle şi lucrările de cultură (praşilă, decopleşiri), precum şi pentru producţia de material săditor, recoltare seminţe, puieţi etc. Din cheltuielile pentru personal, circa 50 %, respectiv peste 400 milioane lei, reprezintă contribuţii la buget, CAS etc. Numai circa 15%, respectiv 150 milioane lei, sunt chetuieli pentru transport muncitori, material săditor, amortizări etc. Sunt date bazate pe un deviz al unui ocol al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care a realizat această lucrare de împădurire cu 3.705 lei/hectar pe baza contractului încheiat direct cu beneficiarul.

      Celelalte 10 programe beneficiază de peste 80% din finanţarea din fondul de mediu, iar pentru programul Casa Verde şi Rabla se vor aloca fonduri suplimentare. La aceste programe valoarea din investiţii care va rămâne în ţară pentru salarii sau tehnologii şi utilaje din producţia internă reprezintă numai 15-30 % din sumele investite.

Diferenţa de 70-85% se cheltuie pentru importuri de utilaje, materiale, tehnologii, servicii, asistenţă, comisioane etc. şi cheltuielile cu instituţiile care asigură accesarea acestor fonduri.

      Ceea ce caracterizează programele şi ghidurile aprobate prin ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor este birocraţia administrativă, lipsa de transparenţă, în special faptul că nu se determină dacă prin aceste finanţări se asigură utilizarea forţei de muncă, utilaje, tehnologii, materiale din ţară. Ghidul pentru împăduriri în terenurile degradate are 34 de pagini, iar cel pentru Casa Verde 14 pagini, în care prezintă condiţionările birocratice care să justifice instituţiile create pentru acordarea investiţiilor, dar nu conţin date prin care să se fundamenteze eficienţa economică şi socială a acestor investiţii.

Actuala politică şi stategiile pentru pădurile României şi pentru terenurile degradate se bazează pe legi şi acte juridice în prezent în vigoare, prin care sunt încălcate unele prevederi ale Constituţiei României, unele norme legislative interne şi europene şi ale legislaţiei privind siguranţa naţională. Sunt acte legislative adoptate şi aprobate fără consultarea noastră şi nici a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CSAT, deşi pădurile sunt de interes strategic pentru apărarea ţării.

      Codul silvic- Legea nr. 46/2008, prin Titlul II, „Administrarea Fondului Forestier Naţional”, stabileşte ca structură de administrare a pădurilor României „ocoale silvice private” şi „structuri silvice de rang superior”, în subordinea „Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură”. Asemenea instituţii nu au existat niciodată în România şi sunt necunoscute şi pe plan european.