Ghidul antreprenorului roman in Republica Slovaca


Topul primelor 10 companii slovace cu activitate de productie-2009



Yüklə 0,8 Mb.
səhifə3/8
tarix02.11.2017
ölçüsü0,8 Mb.
#27659
1   2   3   4   5   6   7   8


2.11. Topul primelor 10 companii slovace cu activitate de productie-2009











Cifra de afceri in 2009

mil Euro


Observatii


1.

Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava

4.600,0

productie autoturisme

2.

U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice2




productie art. siderurgice

3.

Slovenské elektrárne, a.s., Bratislava

1.890,0

productie energie electrica

4.

Slovnaft, a.s., Bratislava

1.994,0

productie carburanti

5.

Johnson Controls International, s.r.o., Bratislava

368,0

productie piese auto

6.

Neusiedler SCP, a.s., Ružomberok

285,0

productie articole hartie

7.

Whirlpool Slovakia, s.r.o., Bratislava

278,0

productie electrocasnice

8.

Slovalco, a.s., Žiar nad Hronom

263,0

productie aluminiu

9.

Continental Matador, s.r.o., Púchov

224,0

productie anvelope

10.

Duslo, a.s., Šaľa

224,0

produse chimice



    1. Topul primelor 10 companii slovace( dupa volumul de export in 2009)










Export 2009

(mil) USD






1.

Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava *

4.150,0




2.

U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice *

2.365,0




3.

Slovnaft, a.s., Bratislava

1.850,0



4.

Slovenský plynárenský priemysel, a.s.,

1.543,0



5.

Neusiedler SCP, a.s., Ružomberok *

312,0



6.

Whirlpool Slovakia, s.r.o., Bratislava *

267,0




7.

Slovalco, a.s., Žiar nad Hronom

238,0




8.

Slovenské elektrárne, a.s., Bratislava

233,0



9.

Železiarne Podbrezová, a.s., Podbrezová *

218,0



10.

Matador, a.s., Púchov *

206,0



2.13. Informatii utile in domeniul economic

-pretul pentru energiea electrica, la 01.01.2010, este de 0,5 EURO/Mwh pentru uzul firmelor si 1 EURO/Mwh pentru uzul casnic.

-preturil pentru gazele naturale, la 01.01.2010, este de 0,15 EURO/GJ pentru uzul firmelor si 0,30 URO/ pentru uzul casnic.

-conform “Programului de dezvoltare economica pentru perioada 2004-2010”, rata inflatiei ar urma sa se stabilizeze la nivel de 2,5 %; in anul 2009 aceasta a fost de 0,5%.

- incepand cu 01.01.2009 moneda nationala a Slovaciei este euro;

-in conformitate cu obligatiile asumate de autoritatile slovace in cadrul tratativelor de aderare la UE, in perioada 2006-2008 au fost inchise cele doua reactoare ale Centralei Nucleare de la Jaslovske Bohunice, precum si centralele termoelectrice de la Vojny si Novaky. Prin inchiderea acestor capacitati de productie, Slovacia va piarde anual cca. 1700 Mwh, existand riscul ca din exportator de energie electrica sa devina importator.



3. AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA

In anii anteriori anului de aderare la UE (2004), autoritatile slovace au urmarit punerea in aplicare a “Programului national de adoptare a acquisu-lui comunitar in domeniul agriculturii”, care prevedea urmatoarele masuri mai importante:

-apropierea nivelului tehnic si tehnologic al productiei agroalimentare fata de cel existent in UE si cresterea productivitatii ;

-infiintarea structurilor administrative necesare pentru aplicarea legislatiei prevazuta de politica agrara comunitara;

-adaptarea standardelor nationale din domeniul calitatii si igienei cu cele din UE;

-cresterea competitivitatii produselor agroalimentare pe pietele externe;

Programul SAPARD in Republica Slovaca finanteaza proiecte pentru:

-dezvoltarea sectorului productiv, inclusiv in industria alimentara;

-retehnologizarea capacitatilor de productie;

-cresterea competitivitatii produselor agro-alimentare;

-dezvoltarea rurala si crearea de noi locuri de munca.

La finele anului 2009 agricultura slovaca a participat cu 5,0 % la formarea Produsului Intern Brut, inregistrandu-se un profit de cca. 70 mil. EURO. Dupa aderarea Slovaciei la UE (01.05.2004), ca urmare a aplicarii acquis-ului comunitar in sectorul abilitarii functionarii abatoarelor, au fost inchise peste 200 de abatoare si unitati de procesare a carnii. Investitiile mari, appreciate la nivel de 8-10 mil. EURO, necesare pentru retehnologizarea intreprinderilor mici si mijlocii, care activau in domeniul agricol, in vederea respectarii normelor fito-sanitare ale UE, au constituit un important impediment pentru un numar important de firme, care au falimentat sau si-au schimbat profilul .In anul 2004 a fost infiintata “Agentia de plati agricole”(APA), institutie care efectueaza plata compensatiilor oferite fermierilor si care asigura plata subventiilor pentru exportul unor produse agricole, conform normelor UE.  «APA » asigura si colectarea obligatiilor financiare ale producatorilor slovaci de zahar la bugetul UE.In urma negocierilor de aderare la UE, in anul 2004 fermierii slovaci au primit compensatii la nivel de 55 % din media compensatiilor primite de fermierii UE-15,in anul 2005 nivelul a fost de 60 % , in anul 2006 a fost de 65 % iar in 2007 a fost de 75% .In anul 2004 a fost elaborat “ Programul operational sectorial pentru agricultura si dezvoltare regionala pentru perioada 2004-2008”, care are ca prioritati dezvoltarea unei agriculturi productive si sprijinirea dezvoltarii rurale sustenabile. Fondurile ce se aloca , cu participare comunitara, vor atinge valoarea totala de 600 mil. EURO. Industria alimentara reprezinta un sector important acoperind cca. 15 % din productia industriala. Principalele sectoare de productie sunt : productia de zahar si produse derivate, productia de branzeturi si alte produse lactate si productia de bere. Aceste domenii au atras si cei mai importanti investritori straini dupa cum urmeaza:

a) in domeniul prelucraii laptelui : Grupul francez “Bograin Europe SAS” detine unitatile din Liptovský Mikuláš, Zvolen si Nové Mesto nad Váhom, concernul german “Meggle International GmbH”, Wasserburg are cea mai mare fabrica din Slovacia, “Rajo, a.s.”, Bratislava, holding-ul austriac “Artax AG” este patronul lui “Prievidzská mliekáreň, a.s”, iar compania italiana “Sole Finanziara” si filiala sa din Ungaria “Sole Hungaria”,detin a doua unitate, ca marime, de productie din Slovacia,”Mliekospol, a.s.”, Nové Zámky, in timp ce compania olandeza “Frint Beheer XIX B.V” a achizitionat firmele slovace “Agromilk, a.s.”, Nitra si “Laktis, a.s.”, Žilina.

b) in domeniul productiei de zahar si produse din zahar: mai mult de 40 % din piata apartine companiei “Word a.s.”, care este detinuta de compania germana “ Nordzucker AG” si de cea franceza “Union S.D.A.” “Word a.s.” are in componenta doua mari fabrici de zahar la Trnava si la Trenčianska Teplá. Compania germana “Südzucker AG” detine fabrica “Gemercukor, a.s.” din Rimavská Sobota, care produce o treime din productia de zahar a Slovaciei, in cadrul celor doua unitati de productie. Fosta fabrica, “Juhocukor, a.s.”, din Dunajská Streda, a fost redenumita dupa numele firmei “mama”, “Eastern Sugar”, care este o societate mixta intre compania franceza “Saint Luis Sucré” si cea britanica “Tate & Lyle”. “Tate & Lyle” a mai achizitionat in Slovacia si firma “Amylum Slovakia, s.r.o”, din Boleraz, care produce isoglucoza. Cea mai mare parte a productiei de bauturi nealcoolice este detinuta de concernul american ” Coca-Cola Beverages Slovakia, s. r.o.”. Inca din anul 2004 in sectorul industriei alimentare toate firmele au fost privatizate.



4. TRANSPORTURI

4.1. Transportul rutier

Republica Slovaca detine o infrastructura de transport rutier dezvoltata, dar are numai doua autostrazi care in prezent fac obiectul unor lucrai de extindere. Autostarada Bratislava –Zilina, a fost finalizata in anul 2008, fiind prevazute fonduri de 500 mil. EURO. Pentru constructia autostrazii Bratislava-Viena, care va face legatura cu autostrada Munchen-Paris, partea slovaca a utilizat fonduri de 250 mil. EURO. Lucrari importante de constructii de autostrazi si modernizari de drumuri sunt antamate in zona centrala (Banska Bystrica) si cea estica (Kosice), urmand ca la finalizarea programului, sustinut financiar si cu fonduri ISPA, Slovacia sa detina cca. 660 Km. de autostrazi. In anul 2004 a fost infiintata “National Highway Company”(NHC), institutie cu capital integral de stat, care gestioneza lucrarile de constructie si intretinere a autostrazilor, utilizand inclusiv fondurile provenite din taxele de utilizare a autostrazilor, a caror valoare totala este apreciata pentru anul 2009 la un nivel de 50 mil. EURO.


    1. Transportul feroviar

Republica Slovaca are o retea de cale ferata insumand cca. 3700 Km., care racordeaza toate orasele importante ale tarii. Anual pe calea ferata sunt transportati peste 100 mil. pasageri si peste 65 mil. tone de marfuri. Planul de dezvoltare a cailor ferate slovace are in vedere atat modernizarea caii de rulare, cat si a parcului de vagoane, astfel incat viteza de circulatie pe calea ferata sa creasca la 140 Km./ora( 120 Km./ora in regiunile montane).Un important proiect , cre se deruleza si pentru care se au in vedere investitii de peste un milliard de EURO, are in vedere modernizarea caii ferate Bratislava-Zilina-Kosice.

4.3 Transportul aerian

Principalul aeroport al tarii se afla la Bratislava. Alte aeroporturi sunt situate la Kosice, Poprad (in regiunea turistica a muntilor Tatra), Piestany si Sliac ( Banska Bystrica). Datorita distantei reduse fata de Viena (cca. 60 Km) aeroportul vienez Schwechat este utilizat frecvent de persoanele care viziteaza Bratislava. Autoritatile din Austria si Slovacia au incheiat un accord privind construirea unei linii de cale ferata cu regim de mare viteza, care sa faca legatura intre Bratislava si aeroportul din Viena.Compania nationala slovaca “Slovak Airlines” a fost privatizata in anul 2005, pachetul majoritar de actiuni ( 62 %) fiind achizitionat de compania austriaca “ Austrian Airlines”. Tot in anul 2005 a fost privatizat si aeroportul din Bratislava, 66 % din actiuni fiind preluate de consortiul “ TwoOne” format din companiile: “Aeroportul Schwechat din Viena”, Raiffeisen Zentral Bank” si firma slovaca “Penta”. Pretul platit pentru pachetul majoritar a fost de cca. 495 mil. EURO.


    1. Yüklə 0,8 Mb.

      Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin