Ghidul antreprenorului roman in Republica Slovaca


II.EVOLUTIA ECONOMIEI SLOVACE



Yüklə 0,8 Mb.
səhifə2/8
tarix02.11.2017
ölçüsü0,8 Mb.
#27659
1   2   3   4   5   6   7   8

II.EVOLUTIA ECONOMIEI SLOVACE





  1. Principalii indicatori macroeconomici

Evolutia acestor indicatori in perioada 2002-2009 este prezentata in tabelul urmator:

Denumire indicator economic

UM

2002

2003

2004


2005


2006


2007


2008

2009

estimat



Produsul intern brut (PIB)- in preturi stabile )
PIB (faţă de anul precedent)
PIB (in preturi curente)
Producţia industrială (fata de anul precedent)
Rata inflaţiei
Rata şomajului
Rata creşterii productivităţii
Deficitul bugetar (% din PIB)
Comerţul exterior (total)


- export

- import
Deficitul comercial
Rezervele valutare

Datoria externă
Investiţii străine

Salariul mediu lunar

Cursul mediu de schimb

Skk./USD

Skk./EURO

PIB /locuitor


mld.


USD

%

mld.



USD

%

%
%

%

%



mld.

USD
mld.

USD
mld.

USD
mld.

USD

USD
mld

Euro
USD/

Euro



6,5


+ 4,6

24,3

+ 6,6

3,3
18,5


4,5

-5,7


30,9

14,4


16,5
-2,1

8,9


13,18
8,90

298

45,34

42,70



4508

21,2


+4,5

32,6

+7,2

8,5


17,45

3,6

-3,7

44,3


21,83

22,48
- 0,60


10,0


17,9
10,0

390

36,77

41,50


6068

25,7


+ 5,5

40,9


+ 4,3

7,5
18,2


5,3


- 3,8

56,9


27,729,1
-1,41

14,9


22,0
12,7

489

32,3

40,0


7619

28,6

+ 6

47,4

+5,2

2,7
16,2


6,0


-3,8
EURO

54,8


26,4

28,4
-2,01


15.0


26,9
13,4

330


33,1
37,8

8782


29,8

+7,1

56,5


+5,6

3,7
9,4

3,3

-3,3
EURO



68,0

32,9


35,1
-2,18

14,0

32,0
15,2

540


26,2
34,5

10430


32,1

+7,5

69,4


+6,3

2,3
8,6

3,5

-2,9
EURO



81,3

40,0


41,3
-1,27

17,5

35,0
17,6

610


22,6
32,6

12820


63,7

+6,4

93,9


+2,0

3,5
8,4


-2,5
EURO

95,9


47,6

48,3
-0,7

18,0

56,1
25,8

675

euro
euro



17302

65,0

-4,9

91,0


-6,0

-0,5
14


-7,5
EURO

78,2


39,7

38,5
+1,19

18,5

55,4
15,3

703

euro
euro



16386

Sursa : Institutul de Politica Financiara din Ministerul Finanţelor, . Institutul Naţional de Statistică al Republicii Slovace, Banca Nationala a Slovaciei

2. INDUSTRIA

2.1 INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI


Prelucrarea metalelor are o tradiţie îndelungata în Slovacia. Înca de la începutul secolului al XVII-lea în regiunea Banska Bystrica se prelucrau piese din cupru reprezentând 12 % din totalul produdcţiei mondiale. Din aceiaşi perioadă dateza şi minele pentru exploatarea minereurilor feroase de la Gemer. După al doilea razboi mondial Slovacia a devenit unul dintre producatorii importanti de tehnică militara din cadrul ţărilor membre ale Tratatului de la Varsovia. Dupa 1990 cea mai mare parte a capacităţilor de producţie au fost abandonate fiind necesara o strategie de restructurare şi de reprofilare a industriei.Au fost puse bazele industriei auto şi s-a trecut la fabricarea unor noi produse: nave şi barje fluviale, echipamente pentru industria energetică şi chimică, armaturi, rulmenti şi elemente mecanice de transmisie, bunuri de uz casnic , echipamente sanitare etc.In prezent in industria constructoare de masini activeaza peste 500 de firme cu mai mult de 20 de angajati. Numarul total de angajati in acest sector a fost in anul 2009 de cca.120.000. La nivelul anului 2009 gradul de folosinta a capacitatilor de productie a fost mai mare de 70 %. Un domeniu caruia i se acorda un interes special este industria auto.“Volkswagen Slovakia”, companie apartinand concernului german “Volkswagen”, a produs in anul 2009 circa 200.000 de autorurisme. Volkswagen Slovakia contribue cu circa 7% în totalul exportului slovac.Concernul PSA PEUGEOT-CITROEN- a investit peste 700 mil. EURO pentru constructia, în orasul Trnava, a unei fabrici de autoturisme cu capacitatea de cca. 300.000 unităţi pe an. Producţia în anul 2009 a fost de 205000 unităţi. Grupul sud corean KIA HYUNDAY-a investit peste un milliard de EURO pentru construcţia unei fabrici de autoturisme, în orasul Zilina, cu o capacitate de 300.000 unitati/an şi a unor fabrici de componente. Producţia în anul 2009 a fost de 150000 unităţi. ”GETRAG FORD TRANSMISSION (SUA)-a investit cca.345 mil EURO pentru constructia unei fabrici de cutii de viteze. Aceste unitati de producţie au ca ţinta exportul, peste 95 % din producţie fiind destinată exportului.

Alte mari intreprinderi slovace în acest sector sunt: Johnson Controls International, s.r.o., Bratislava, INA, s.r.o., Skalica, INA Kysuce a.s., Kysucké Nové Mesto, Sachs Slovakia, s.r.o., Trnava, VAP, a.s., Prešov and Sauer Sundstrand, a.s., Dubnica. În anexă sunt prezentate principalele companii de producţie din industria auto şi firmele membre ale « Federation of Mechanical Engineering of the Slovak Republik.


2.2 INDUSTRIA ELECTROTEHNICA SI ELECTRONICA

Si in acest domeniu exista o traditie indelungata. In anul 1902 compania Siemens-Schrucker a infiintat la Bratsislava o fabrica de produse electrotehnice.In aceiasi perioada (1911) au fost fabricate la Bratislava si generatoarele electrice “ Danubius electric”, iar in anul 1935 a intrat in functiune fabrica de becuri “Tungsram”. In prezent industria electrotehnica si electronica slovaca este cunoscuta pentru produsele sale din domenii ca: computere, televizoare, camere video, video recordere, produse electrocasnice, produse electronice, motoare electrice, produse si componente pentru telecomunicatii etc. Productia acestui sector industrial a reprezentat , la finele anului 2009, peste 7 % din totalul productiei industriale, numarul de angajati depasind 60.000. Cele mai importante investitii au fost realizate de : Concernul sud corean SAMSUNG, care produce televizoare LCD si plasma, DVD-uri, printere si aparate de receptie TV –satelit, ALCATEL(echipamente pentru telecomunicatii), BSH Drive and Pumps Michalovce (Siemens si Bosh) , SONY Slovakia produce televizoare 3D, OSRAM Slovakia(Siemens) , EMERSON(SUA- motoare electrice), ON Semiconductor (SUA-productie de semiconductoare in fosta fabrica TESLA), DELL Bratislava (SUA-computere), Hewlett-Packard(IT)., HELLA (Germania). Dezvoltarea industriei auto favorizeaza noi investitii in sectorul industriei electrotehnice si electronice pentru producerea componentelor electrotehnice si electronice necesare in acest sector, existand oportunitati de cooperare in productie si cu firme subfurnizoare din alte tari. Principalele firme din acest sector industrial fac parte din « Association of Electro-technical Industry of the Slovak Republic »(www.zep.sk ).



2.3. INDUSTRIA METALURGICA

Industria metalurgica slovaca produce: oteluri si aliaje feroase, aluminiu, cupru si produse din acestea. In Slovacia a fost produs otelul necesar Imperiului Austro Ungar, cand, in anul 1840, s-a decis inceperea constructiei de cai ferate. Intreprinderile din acest sector au fost in intregime privatizate. Combinatul pentru producerea aluminiului, “SLOVALCO AS din Ziar nad Hronom a fost privatizat in anul 2001, fiind achizitionat de compania norvegiana Hydro Aluminium, si cu participarea Bancii Europene de Dezvoltare si Reconstructie (BERD). In anul 2009 productia de aluminiu a crescut cu 230 %( peste 100.000 tone/an), urmare a retehnologizarii procesului de productie. Compania germana RAUTENBACH a pus in functiune o fabrica pentru productia de cilindrii din aluminiu. In anul 2002 a fost privatizat si cel mai mare combinat siderurgic de la Kosice, fiind cumparat de concernul american US STEEL Investitiile realizate de concernul american in perioada 2000-2008 au fost de cca. 20 miliarde Skk.( cca. 600 milioane USD). Cea mai mare parte a productiei de aluminiu si otel este exportata. In anul 2005 “US STEEL” a demarat constructia unei noi capacitati de productie , care va produce 350.000 tone de tabla zincata, investitia fiind apreciata la nivel de 160 milioane EURO. Dupa anul 2002 in Slovacia s-au produs peste 5 milioane tone /an produse siderurgice (tabla, benzi laminate, teava laminata si sudata). In anul 2002 cel mai important producatr slovac de cupru din Kovohuty a fost achizitionat de catre compania austriaca “MONTANWERKE BRIXTEGG”, iar fabrica de oteluri si aliaje feroase din Istebne a fost preluata de aceiasi firma. “DROTOVNA”, cel mai important producator de sarma de otel, folosita in special pentru productia de anvelope a fost preluata de firma belgiana “BEKAERT”.



2.4. INDUSTRIA CHIMICA SI FARMACEUTICA

Aceasta industrie a cunoscut o dezvoltare rapida dupa constructia, in anul 1962, a conductei petroliere “DRUZBA” prin care se transporta petrolul rusesc in fosta Cehoslovacie. In acea perioada a fost construit cel mai mare combinat petrochimic “SLOVNAFT”, care in anul 2009 a prelucrat peste 5,0 milionae tone petrol. Procesarea petrolului a condus la crearea unei capacitati de productie pentru fibre si fire sintetice, materiale si produse plastice. In paralele au fost dezvoltate capacitatile de fabricatie a produselor din cauciuc in localitatile Puchov (MATADOR), Veselnice Dolnice si Bratislava. Dupa recesiunea puternica inregistrata in perioada 1990-1993, perioada in care productia la unele fabrici a scazut cu 30-60 %, a urmat un proces de stagnare, primele rezultate indicand initierea unui proces de restructurare si modernizare bazat pe atragerea investitiilor straine, actiune inceputa in anul 1994. La finele anului 2009 productia din acest domeniu (circa 3,5 miliarde USD) reprezenta 10 % din totalul productiei industriale, iar profitul cca. 100 milioane USD.Mai mult, insa, de 50 % din valoarea productiei in acest sector a apartinut Combinatului petrochimic “SLOVNAFT”, care a fost privatizat in anul 2002 , fiind preluat de compania ungara MOL. Conform statisticilor in acest sector activeaza peste 200 de firme, care au in total cca. 38.000 de angajati. Importul necesar pentru acest sector de productie are un volum important fiin format din materii prime de baza: petrol, gaze naturale, sulf, cauciuc, subsatnte de baza pentru fertilizanti, materii prime ale chimeiei organice etc. Industria farmaceutica produce o diversitate redusa de medicamente, Slovacia fiind in acest sector, pentru unele tipuri de medicamente, dependenta de import. In Anexa 3 sunt prezentate principalele companii din sectorul farmaceutic. Cei mai importanti investitori straini in industria chimica si farmaceutica sunt: MOL (Slovnaft), Continental (Continental-Matador, ContiTech Vibration Control, s.r.o., Dolné Vestenice), Nylstar Slovakia, a.s., Humenné, Rhodia IYS, a.s., Humenné, Henkel Slovensko, a.s., Bratislava, Degussa (Fermas, s.r.o., Slovenská Ľupča), Aventis (Hoechst-Biotika, s.r.o., Martin), Raniplast (Terichem, a.s., Svit) şi EniChem (Sloveca, s.r.o., Bratislava). In anul 2002 companiile slovace “Chemko Strážske” si “PCHZ Žilina” au fost achizitionate de catre compania italiana “Bonazzi’’ specializata in productia de fibre plastice. Capacitatea de productie pentru fire acrilice a fost cumparata de catre compania irlandeza “Barlo”. Investitorii straini au preluat si companiile slovace :”Istrochem, a.s., Bratislava” (Czech Agrofert),”Slovakofarma, a.s”., “Hlohovec” (Zentiva), “Biotika, a.s.”, “Slovenská Ľupča” (Middle Europe Investments) and “Petrochema, a.s”.,” Dubová “(Czech Synteca). Compania ungara “MOL”, care a preluat combinatul petrochimic “Slovnaft”, a stopat productia de uleiuri de motor in Slovacia, aceasta fiind transferata in Ungaria. In schimb, au fost realizate noi investitii si incepand cu finele anului 2005, “Slovnaft” a inceput sa produca polypropilena, materie prima necesara subfurnizorilor de produse plastice pentru industria auto. Peste 70 % din productia “Slovnaft” este destinata exportului.

2.5. INDUSTRIA MOBILEI SI A PRELUCRARII LEMNULUI

Avand in vedere ca cca. 40 % (peste 2 milioane ha.) din teriroriul Republicii Slovace este acoperit de paduri si ca anual se produc peste 6 milioane mc. masa lemnoasa, s-a dezvoltat o industrie a lemnului si mobilei, produsele exportandu-se, inainte de anul 1990, in prportie de peste 40 %, in fosta URSS. Astazi principalele piete pentru exportul slovac sunt : Republica Ceha, Germania, Italia si Austria. Urmare a investiriilor straine, a retehnologizarii unor fabrici existente si a constructiei unor capacitati moderne de productie, in prezent exportul pentru principalele companii este cuprins intre 70% si 80 % din productie, numai 6 % fiind destinat pietei Federatiei Ruse.In anul 2009 numarul de companii in acest sector a depasit 300, iar numarul total de salariati a fost de cca. 25.000 inregistrandu-se o productivitate de 26.000 euro/ salariat in industria lemnului si 40.000 euro/salariat in industria mobilei. Principalii investitori straini in acest sector sunt: SWEDWOOD (din grupul de firme IKEA), care detine in prezent patru fabrici, doua care au fost retehnologizate, Spartan Trnava-mobilier de birou, Liptovsky Mikulas-mobilier din lemn de pin si doua nou construite in localitatea Malacky ( mobilier de bucatarie si semifabricate pentru mobilier); Compania elvetiana “Kronospan Slovakia” din Presov a preluat si “Drevokombinat”, Saris, aflata in stare de faliment si care in prezent produce placi fibrolemnoase, parchet laminat etc.; “Rettenmaier Holding” din Germania a retehnologizat compania slovaca “Tatra Timber” din Liptovsky Hradok, care a devenit lider de piata in prelucrarea bustenilor, detinand cele mai avansate tehnologii. Cei mai importanti producatori slovaci de mobila sunt: Decodom a.s., Topoľčany; Fima Möbel, a.s., Dunajská Streda, Linder Mobilier, s.r.o., Madunice and Vital, a.s., Žilina.



2.6. INDUSTRIA HARTIEI

Dupa anul 1990 industria de fabricatie a pastei de hartie, domeniu in care Slovacia are traditie, a fost cu rapiditate privatizata, atragand interesul investitorilor locali si straini. Investitiile au avut ca efect retehnologizarea si modernizarea procesului de productie, la nivelul anului 2009 companiile slovace producand peste 600.000 tone de hartie si produse de hartie pentru care se folosesc cca. 250.000 tone deseuri din hartie si 2 milioane mc. lemn si deseuri din lemn. Slovacia exporta cantitai importante de pasta din lemn si produse din hartie si importa deseuri de hartie si de lemn necesare procesului de productie. In anul 2009 volumul productiei a fost de cca. 1 miliard euro din care aproape 90 % a fost exportata in Republica Ceha, Germania, Austria, Polonia , Ungaria si Federatia Rusa, care reprezinta si principalele piete pentru export ale Slovaciei.Totalul angajatilor in cele 37 unitati de productie este in prezent de cca. 10.000, fata de 17.000 cati lucrau in acest sector in anul 1990, iar productivitatea a crescut la nivel de 80.000 euro/salariat . Concernul austriac “ Neusiedler “ (membru al “Mondi Europe Group ) a preluat, in anul 2000, cel mai mare combinat de celuloza si hartie, SCP Ruzemborok , devenind lider de piata. Dupa anul 2005 productia acestuia a depasit 700.000 tone/an. Compania “Neusiedler a investit cca. 260 milioane EURO, capacitatea de productie creascand cu 50 %. Investitii importante (cca. 80 milioane EURO) au fost realizate si pentru modernizarea productiei de ambalaje din carton de catre compania “Kappa Sturovo”. Concernul suedez “SCA” a investit peste 90 mil. EURO in unitatile de productie “Tento” din Zilina si “Gemerska Horka.” Urmare a investitiilor straine (cca. 250 mil. EURO), producatorul de pasta de hartie “Bukoza Holding” va realiza o productie de peste 400.000 t/an, marea parte a acesteia destinata exportului.




2.7. INDUSTRIA STICLEI

In anii 1980 in cadrul industriei sticlei lucrau cca. 10.000 de angajati, productia realizata depasind 2,3 miliarde Skk.(cca. 60 mil. EURO). In perioada 1985-1990 au fost dezvoltate si modernizate capacitatile de productie de fibre de sticla de la “Skloplast” Trnava, fibre minerale de la Nova Bana si ambalaj de sticla de la “Skloobal” de la Nemsova. Perioada de crestere a productie in acest domeniu a inceput in anul 1995, cand in baza principalelor materiale produse in Slovacia (sticla si fibre minerale) productia s-a diversificat cuprinzand: sticla tehnica, sticla pe baza de plumb, sticla decorative , sticla pentru luster etc. Prin aplicarea unor tehnologii moderne s-a obtinut o crestere a productiei in paralel cu reducerea personalului angajat (in 2009 numarul angajatilor a fost de circa 7.000). In prezent in Slovacia sunt peste 20 de unitati de productie pentru sticla si produse din sticla, care au comercializat in anul 2009 o productie de cca. 300 milioane EURO, din care peste 50 % la export. In anul 1999 Grupul austriac” Heraclith” a preluat fabrica “Izomat“ din Nova Bana (materilae izolante din fibra de sticla), iar concernul American “ Johns Manville” a achizitionat pachetul majoritar al firmei “Skoplast”, Trnava.(productie de fibre de sticla). Investitorul american a construit in perioada urmatoare o noua fabrica in Trnava, marind capacitatea anuala de productie de fibra de sticla de la 75.000 tone la 150.000 tone.In anul 2002 compania elvetiana “Vetropack” a achizitionat fabrica “Skloobal” din Nemsova (productie de ambalaj din sticla), iar compania ceha “Feldigel” a preluat fabrica Clara din Utekac (productie de sticle pentru termos). Paralel cu aceste cresteri de productie pentru sticla folosita pentru uz industrial a scazut productia manuala de produse din sticla la cunoscutele fabrici “Slovglass” din Poltar (produse din cristal) si la “Rona” din Lednice Rovne ( produse din sticla non-decorativa). In cadrul parcului industrial “Eurovalley”, concernul “ Glass Trosch” a demarat lucrarile pentru constructia unei fabrici moderne pentru productia de geam destinat industriei constructiilor.



    1. INDUSTRIA INCALTAMINTEI

Inainte de anul 1990 industria slovaca de incaltaminte producea peste 47 milioane perechi de incaltaminte, avand capacitatea sa asigure necesarul populatiei fostului stat cehoslovac si asigurand si un surplus de productie pentru export, in special in spatial fostului stat sovietic. In acest domeniu lucrau cca. 30.000 de personae.Infiintarea statului slovac in anul 1993 si desprinderea acestuia de fosta Cehoslovacie la care s-a adaugat si caderea pietei fostului spatiu sovietic a condus la o reducere importanta a productiei de incaltaminte si a numarului de angajati (in anul 2003 au fost cca. 15.500), fiind necesara privatizarea, restructurarea si modernizarea acestui sector. Productia a scazut dupa 1990 de la 47 milioane perechi pe an la 10-15 milioane perechi/an, stabilizandu-se in anul 2001 la nivel de cca. 9 milioane perechi/an., adica la nivelul productiei unei singure fabrici “Partizanske”, care in anul 1948 producea 9,1 milioane perechi/an. In perioada anilor 2001-2005 productia a inceput sa creasca , in anul 2004 realizandu-se 13,7 milioane perechi., iar in anul 2005 cca. 15,6 milioane perechi.Avand in vedere ca in anul 2009 Slovacia a exportat cca. 20 milioane perechi de incaltaminte rezulta ca anual se efectueaza importante operatiuni de import de incaltaminte in vederea reexportului. Cea mai mare parte a productiei slovace de incaltaminte se exporta, piata interna comercializand, in buna parte, incaltaminte ieftina provenita din tari asiatice si in primul rand din China. Productivitatea muncii realizata in acest sectior in anul 2009 a fost de 1.300.000 cca.40.000 EURO. In anul 1998 producatorul olandez de incaltaminte de lux Ecco, a construit in localitatea Martin, fabrica “Ecco Slovakia”, stabilindu-si aici sediul central pentru Europa Centrala si de Est. Investitia a fost de cca. 16 mil. EURO, productia actuala depasind 2,5 milioane perechi/an. Concernul elvetian “Rieker” a preluat unitatile de productie din Komarno si Ilava, iar concernul german “ Gabor Slovakia” are doua fabrici in Banovce Bebravou si Liptovsky Mikulas. Dintre marile companii in domeniu au realizat investitii in Slovacia: “Eissman” si “Schafstall” din Germania, “Shoe fashion” din Austria, “Samsonite” etc.

2.9. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

La nivelul anului 2009 in cadrul acestui sector isi desfasurau activitatea 16.000 de angajati, valoarea productie fiind de cca. 400 mil. EURO. O buna parte a productiei de materiale de constructie este exportata in :Republica Ceha, Ungaria si Polonia. Cei mai importanti investitori straini sunt cei din industria cimentului: “Breitenburger”, “Berger”, “Asamer-Haufnagl”, ”Lafarge”, « Holcim ». Compania belgiana “Carmeuse”, dupa ce a achizitionat fabricile din Kosice si Roznava, controleaza piata de var, iar producatorii slovaci controleaza piata de ceramica fina si magnezita.


2.10.Topul primelor 10 companii slovace (dupa cifra de afaceri in 2009)








Cifra de afaceri 2009

milioane EURO





Observatii

1.

Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava

( producator de autoturisme, www.volkswagen.de )



4.600,0

Compania apartine concernului “Volkswagen”; Josef Uhrik, presedinte al companiei (Ferdinand K. Pich, presedinte al concernului german).

2.

Slovenský plynárenský priemysel, a.s

(operatorul national din domeniul transportului si depozitarii gazului natural, www.spp.sk )



3.543,0

49 % din actiuni apartin : Gaz de France, Ruhrgas AG, Gazprom, restul apartin statului; Jan Massmann, presedinte, Stefan Czucz , vice, Miroslav Lapunik, director general

3.

U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice

( cel mai mare combinat siderurgic, www.usske.sk )



2.365,0

Firma apartine concernului american US Steel Corporation; Christopher J. Navetta, presedinte, James F. Connor, vicepresedinte

4.

Slovnaft, a.s., Bratislava

( combinat petrochimic, www.slovnaft.sk )



1.850,0

98,4 % din actiuni apartin Grupului MOL (Ungaria); Zoltan Aaldott,presedinte si Meimo Tomann, vicepresedinte

5.

Slovenské elektrárne a.s., Bratislava

(operatorul national in domeniul producerii de energie electrica, www.seas.sk )



1.560,0

66 % din actiuni apartin concernului Italian ENEL; Miroslav Rapsik, presedinte si Miroslav Wollner, vicepresedinte


6.

Zapadoslovenska Energetika , Brat.

( statie de distributie electrica regionala, www.zse.sk )



569,0

51 % din actiuni apartin Fondului Proprietatii Nationale, 40 % companiei germane E.ON Energie si 9 % BERD; Konrad Kreuzer, presedinte si Vladimir Vojtek, vicepr

7.

Zeleznicna spolocnost as, Bratislava

( compania nationala de transport feroviar, www.rail.sk )



456,0

Compania nationala de transport feroviar are capital 1005 de stat

8.

Slovak Telecom a.s., Bratislava

(operatorul national in domeniul telefoniei fixe, www.telecom.sk )



453,0

51 % din actiuni apartin Deutsche telecom AG, 34 % ministerului transporturilor, postei si telecom. si 15 % Fondului Proprietatii de Stat ; Miroslav Majoros, presedinte, Herbert Muller,vice

9.

Stredoslovenska energetika a.s.Zilina

(statie de distributie electrica regionala ,

www.sse.sk )


450,0

49 % din actiuni apartin companiei Electricite de France si 51 % Fondului National de proprietate; Patrick Luccioni, presedinte si Jaroslav Hanozel, director general

10.

Orange Slovensko a.s., Bratislava

(companie in domeniul telefoniei mobile, www.orange.sk )



435,0

64 % din actiuni apartin Wirefree service Belgium (Orange Group-France Telecom);, 4 % BERD si restul alti investitori (12), Ladislav Rehak, presedinte , Chantal Crave, vicepresedinte

Sursa: Ministerul Economiei

Yüklə 0,8 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin