Guvernul româniei

Mediu

Proteste în faţa Guvernului; activiştii organizaţiei Re.Generation denunţă susţinerea mineritului cu cianuri

3 oct /Agerpres/ - Activiştii organizaţiei de protecţia mediului Re.Generation protestează miercuri în faţa sediului Guvernului României, denunţând susţinerea mineritului cu cianuri de către Guvernul Ponta.

Potrivi unui comunicat al organizaţiei Re.Generation, remis miercuri AGERPRES, miercuri dimineaţa, un grup de zece activişti din toată ţara s-a legat cu cătuşe şi U-lock-uri de intrarea în incinta Guvernului, iar doi dintre ei au afişat mesajul 'Cianura face legea în Guvernul Ponta'.

Prin acţiunea de protest, activiştii denunţă susţinerea de către Guvernul Ponta a mineritului cu cianuri şi solicită luarea unor măsuri legale şi administrative imediate care să prevină situaţii precum eliberarea recentă a acordului de mediu pentru proiectul minier cu cianuri din localitatea Certej.

La începutul lunii septembrie, autorităţile din comuna hunedoreană Certeju de Sus, acolo unde grupul canadian Eldorado Gold Corporation intenţionează să deschidă o exploatare auriferă de suprafaţă, au salutat obţinerea avizului de mediu de către companie apreciind că pentru comunitate investiţia reprezintă 'o mană cerească', în condiţiile în care rata şomajului depăşeşte 35%, iar comuna s-a depopulat cu circa 15% în ultimii cinci ani, din cauza lipsei locurilor de muncă.

Compania canadiană Eldorado Gold Corporation a obţinut avizul de mediu pentru exploatarea auriferă din comuna hunedoreană Certeju de Sus, dar mai multe organizaţii de mediu contestă acest fapt apreciind că tehnologia de prelucrare, în care se folosesc cianurile, este riscantă pentru mediul înconjurător.

Pe de altă parte, reprezentanţii companiei Deva Gold, parte a Eldorado Gold Corporation, au explicat, la începutul lunii trecute, că folosirea cianurilor se va limita la concentratul aurifer, care reprezintă 10% din totalul minereului exploatat în cariera de la Certej.

Exploatarea minereului aurifer se va face în carieră deschisă, la suprafaţă, pe o perioadă de 16 ani, urmând ca la final să fie executate şi lucrări de închidere care vor dura alţi patru ani. Se estimează că vor fi create circa 800 de locuri de muncă în faza de pregătire, urmând ca apoi numărul acestora să se stabilizeze la circa 500-550.

Valoarea investiţiei de la exploatarea minieră Certej se ridică la 200 de milioane de euro. Producţia preconizată este de 32 de milioane de tone de minereu aurifer, cu un conţinut mediu de aur estimat la 2,1 g/tonă.

ASDD propune crearea unui Program operaţional multi-fond pentru salvarea Deltei Dunării

23 oct /Agerpres/ - Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta /ASDD/ propune autorităţilor române crearea unui Program operaţional multi-fond dedicat Deltei Dunării care să fie inclus în exerciţiul financiar 2013-2020, în vederea rezolvării situaţiei deloc bune din zonă, se arată în Raportul 'Delta Warning: Soluţii pentru viitorul Deltei Dunării', dat publicităţii, marţi, în cadrul unui simpozion de specialitate.

Astfel, în opinia realizatorilor raportului, crearea unui multi-fond pentru protejarea Deltei Dunării poate concentra sub o singură autoritate linii financiare care aparţin unor programe diferite.

Potrivit documentului citat, Delta Dunării rămâne una dintre cele mai sărace zone din România şi Uniunea Europeană, în ciuda faptului că este cea mai mare zonă de stufărişuri din lume, paradis al păsărilor de apă, Rezervaţie a biosferei, sit UNESCO şi parte a Convenţiei RAMSAR.

Principalele surse de investiţii la nivelul UE pentru perioada de planificare financiară 2014-2020 sunt Fondul European de Dezvoltare Regională /FEDER/, Fondul social european /FSE/, Fondul de coeziune /FC/, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală /FEADR/ şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime /EMFF/, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene /TFUE/, conform ASDD.

Din cele mai noi date statistice reiese faptul că populaţia activă de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are o pondere de 35,3% din total, cu un grad de ocupare mediu de 81,4%. Acesta se repartizează diferenţiat pe sectoare, după cum urmează: agricultură şi silvicultură (29%), industrie, construcţii, comerţ, prestări servicii (15,7%, turism, transporturi, comunicaţii (15,4%), pescuit şi piscicultură (15,3%), administraţie publică (13,5%), învăţământ, educaţie, cultură (5,7%), alte activităţi (3,6%) şi sănătate (1,9%).

Lucrarea 'Delta Warning Report: Soluţii pentru viitorul Deltei Dunării' este realizată în cadrul proiectului 'Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut!, Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării', implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012.

Proiectul este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu /POS Mediu/ - Axa prioritară 4 'Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii'.

ASDD organizează, marţi, ediţia a VI-a a Simpozionului Naţional 'Avem o Deltă. Cum procedăm?', eveniment care face parte dintr-un proiect de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În cadrul simpozionului vor fi prezentate rezultatele proiectului şi va fi lansat 'Delta Warning Report 2012', document ce conţine propuneri de îmbunătăţire a politicilor publice pentru Delta Dunării elaborate în urma analizei situaţiei înregistrate la consultările publice avute de către reprezentanţii ASDD în 29 de localităţi aflate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Greenpeace dezaprobă emiterea avizului de mediu pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă

31 oct /Agerpres/ - Greenpeace consideră că prin emiterea avizului de mediu pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt ignorate probleme de siguranţă şi de ordin economic asociate sectorului nuclear, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

Construirea a două noi reactoare nucleare în România ar reprezenta, în opinia Greenpeace, asumarea unor riscuri foarte mari, atât financiare cât şi pentru sănătate şi mediu, riscuri pe care societatea actuală nu mai este nevoită să şi le asume, în condiţiile în care numai potenţialul exploatabil de energie eoliană, în România, este de 11.000 MW.

Greenpeace a atras atenţia factorilor de decizie din guvern, în rânduri repetate, asupra necesităţii adoptării unei strategii energetice care să prevadă eliminarea treptată a tehnologiilor periculoase, atât nucleare, cât şi bazate pe combustibili fosili şi înlocuirea acestora cu energie regenerabilă.

'În Europa, tot mai multe ţări aleg energia regenerabilă, dovedit fiind faptul că este posibil, cu tehnologia disponibilă astăzi şi cu mult mai puţine riscuri pentru sănătate şi mediu ca Europa şi Africa de Nord să fie alimentate 100% cu energie regenerabilă până în 2050. În urma dezastrului nuclear de la Fukushima, tot mai multe ţări aleg să investească în energie regenerabilă, făcând o trecere treptată de la combustibilii fosili', este menţionat în comunicat.

Autorităţile române au invitat din nou la discuţii companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez pentru realizarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a declarat, recent, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Rodin Traicu, după ce a participat la o conferinţă privind colaborarea în domeniul energetic dintre România şi Coreea de Sud.

Secretarul de stat a precizat că statul nu mai intenţionează să deţină participaţia majoritară în proiect.

Şi investitorii coreeni aşteaptă o propunere concretă din partea autorităţilor române privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, aceştia arătându-se interesaţi atât de construcţia proiectului, cât şi de finanţarea lui, a declarat, recent, Ambasadorul pentru Energie şi Resurse, Park Robyug, la o conferinţă privind cooperarea dintre România şi Coreea de Sud în domeniul energetic.

De asemenea, China Guangdong Nuclear Power Group ar putea asigura 40% din investiţia necesară proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a anunţat, marţi, la o conferinţă de presă, secretarul de stat Rodin Traicu.

Investiţia în cele două reactoare de la Cernadovă a fost estimată, recent, la 6,4 miliarde euro, potrivit unui studiu Ernst&Young.

Protest al biciclistilor, in Bucuresti

Sursa ziare.com

Comunitatea Bicilistilor din Bucuresti va organiza la 27 octombrie marsul revendicativ "Existam si-o sa avem banda!", pentru a protesta fata de lipsa unei infrastructuri coerente pentru mersul pe bicicleta, "necesara intr-o capitala europeana campioana la poluarea cauzata de traficul auto".

Astfel, timp de trei ore, bicilistii vor protesta impotriva "infrastructurii velo defectuoase care in acest moment nu permite ca mersul pe bicicleta sa devina o alternativa viabila si durabila la transportul cu autoturismul".
"Cei 100 km de piste declarate ilegale de catre Politia Rutiera a Capitalei, amenajate aberant pe trotuarele din Bucuresti pe banii cetatenilor, absenta unor benzi dedicate pentru biciclete si transport in comun sunt doar cateva dintre motivele pentru care biciclistii ies in strada, pe carosabil, pentru a-si face cunoscuta indignarea", spun reprezentantii Comunitatii Biciclistilor din Bucuresti.
Bicilistii se vor strange la ora 10.30 in Piata Constitutiei, de unde vor pleca intr-un mars pe traseul: Piata Unirii - Piata Alba Iulia - Piata Muncii - Piata Victoriei - Parcul Izvor.
Participantii isi propun sa arate ca locul bicicletei este pe banda special dedicata ei, separata de trotuar si de benzile destinate traficului auto, si ca biciclistii bucuresteni merita un sistem de cai de acces gandit dupa standarde europene.
Potrivit organizatorilor actiunii, numarul biciclistilor din Bucuresti nu poate creste in absenta unei infrastructuri adecvate care ar putea contribui la ameliorarea unor probleme precum traficul supra-aglomerat si poluarea atmosferica.
Organizatorii mai arata ca Bucurestiul este a doua cea mai poluata capitala europeana, cu un aer periculos pentru sanatatea locuitorilor sai, iar principalul generator de poluare atmosferica este traficul auto.
Astfel, conform studiului Ecopolis din 2011 "Calitatea aerului in Bucuresti. Efecte asupra sanatatii", limitele pulberilor in suspensie (PM), a caror principala sursa este traficul rutier, sunt depasite constant in toate zonele capitalei. In acelasi timp, studiul comparativ Ecopolis despre calitatea vietii in capitalele UE arata ca Bucurestiul este codas in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu masina, cu doar 0,7% transport uzual cu bicicleta fata de 59,6% in Copenhaga.
Conform organizatorilor, la marsul "Existam si-o sa avem banda!" din 27 octombrie au confirmat deja participarea peste 30 de organizatii si grupuri informale care sprijina mersul pe bicicleta si dezvoltarea durabila.