Henri pjrenne mahomed el Charlemagne



Yüklə 1,39 Mb.
səhifə10/25
tarix18.08.2018
ölçüsü1,39 Mb.
#72231
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   25

96

tură cu ceea ce fusese viaţa economică a Imperiului. Miş­carea comercială mediteraneană continuă pretutindeni. Ţot astfel se petrec lucrurile în agricultură care, se înţelege, rămâne baza vieţii economice, dar alături de care comerţul păstrează un rol esenţial atât în viaţa de zi cu zi - prin vânzarea mirodeniilor, a hainelor etc. —, cât şi în viaţa statului - prin resursele pe care acesta le obţine din taxe - şi în viaţa socială - prin prezenţa negustorilor şi prin existenţa creditului248.

NOTE

                  1. MIGNE, Patr. Lat., t. 51. c. 617.

                  1. Eucharisticos, ed. BRANDES, Corp. Script. Eccles. Latin.,
                    t. XVI, 1888, p. 311.

                  1. H. PIRENNE, Le fisc royal de Tournai, în „Melanges F. LOT',
                    1925, p. 641.

                  1. Vezi mai sus, p. 37-41, cap. I.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VI, 20.

                  1. E. LESNE, La proprie'te ecclesiatique en France aux epoques
                    romaine et merovingienne, Paris-Lille, 1910, p. 309. A se vedea de
                    asemenea textul sfântului Cesarie din Arles, citat în F. KIENER, Ver-
                    fassungsgeschichte der Provence, p. 37, n. 84.




                  1. Departamentul Deux-Sevres, arondismentul Niort, cantonul
                    Coulonges-sur-Autise.

                  1. F. KIENER, Verfassungsgeschichte der Provence, Leipzig,
                    1900, p.34 şi urm.; R. BUCHNER, Die Provence in Merowingischer
                    Zeit,
                    Stuttgart, 1933, p.30, crede că agricultura este încă bine dezvol­
                    tată şi rentabilă.

9. F. KIENER. op. cit., p.34.

10. R. BUCHNER, op. cit., p. 30, n. I.

11 -GREGOIRE LE GRAND, Registr., III,33, ed. Ewald-Hartmann, M.G.H. Epist., 1.1, p. 191.


                  1. Ibid., VI, 10, p. 388-389.

                  1. JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 947; cf. BUCHNER, op.
                    cit., p. 31.

f4. HARTMANN, Geschwhte ltaliens im Mittelalter, t. II, p. 159, n. 16

15. CASSIODORE, l'ariae, XII, 22, M.G.H.SS. Antiq., t. XII, p. 378.



'6 Nu trebuie să subestimăm numărul oamenilor liberi. Carac­teristica lor esenţială este că sunt obligaţi să presteze serviciul militar, Cf în Leges Visigotes. IX, 2, 9, M.G.H. Leges, t. 1, ed. Zeumer, p. 377, legea lui Ervige, conform căreia fiecare om liber trebuie să aducă în ar­mată o zecime din sclavii săi. VERLINDEN, L 'esclavage dam le

97

monde iberique 'medieval. în ..Anuario de Hisloria clei Dereclio Espaitol", t. XI. 1934. p. 353-355.

                  1. în privinţa supravieţuirii marilor familii, a se vedea de exemplu
                    familia Syagrii, studiată de A. COVILLE. Recherches sur I"hisloire de
                    Lyon du l'-e siccle au IX-e siccle. p. 5 şi urm

                  1. VERLINDEN. op. cil. în „Anuario", t. XI. p 347 După Ver-
                    linden. colonii nu au jucat un rol important.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hisi. Franc. IX, 38. semnalează
                    existenţa gineceurilor. Cf. FUSTEL DE COULANGES, L al/eu el le
                    domaine rural. p. 375.

                  1. P. CHARLESWORTH, Trade-roules and commerce of ihe Ro­
                    man Empire. Cambridge, ed. a 2-a, p. 178. 202, 220, 238.

                  1. Cf. în mod general, P SCEFFER-BOICHORST, Zur Ges-
                    chichle der Syrer im Abendlande. în „Mitteilungen des Osterr. Instit.
                    fur Geschichtsforschung", t VI, 1885, p. 521 şi urm. : L BREH1ER,
                    Les colonies d'Orienlaux en Occident au commencemenl du Moyen
                    Age.
                    în „Byzant. Zeitschi"., t. XII, 1903, p. 1 şi urm.; FUSTEL DE
                    COULANGES, La monarchie franque. p. 257; .(. EBERSOLT. Orient
                    et Occident. 1928-1929, 2 voi.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. VII, 22; cf BREHIER.
                    L ari en France des invasion bar bares a le'poque romane, p. 36 şi
                    p 38.

                  1. I. 19, SS. rer. Merov. t. III, p. 463.

                  1. Hisl. Franc. VIII. I.

                  1. SS. rer. Merov., t. III, p. 226. Kiusch, editorul acestui text con­
                    sideră faptul ca fiind non credible'

26. E. LEBLANT, Inscriptions chretiennes de la Gaule, t. I, p.
207 şi p 328. Cf nr. 225 şi 613 a. Cf. HERON DE VILLEFOSSE.
Deux inscriptions chretiennes Irouve'es â Carthage, în „Comptes ren-
dus des seances de ('Academie des Inscriptions et Belles-Lettres".

1916, p. 435.



                  1. E. LEBLANT. op. cit., t. I, p. 205. nr. 125.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. VII, 31.

                  1. Ibid. X. 26.




                  1. Sinodul de la Narbonne, MANSI. Sacrorum Conci/iorum...
                    Co/lectio. t. IX. c. 1015 şi c. 1017.

                  1. A.A.S.S. Boli. Nov., t. I. p. 323. P. de MOREAliy Les missions
                    medievales (Histoire generale compare'e des missions.
                    publicat de ba­
                    ronul DESCAMPS). 1932. p. 171. semnalează, pe la 585. prezenţa
                    unor greci la Cordoba. Recucerirea de către lustinian în secolul al
                    Vl-lea a contribuit mult la dezvoltarea acestei navigaţii.

                  1. PROCOPIE. V. 8. 21. ed. Dewing. t. III. 1919. p. 74.

                  1. Referat de R. Dussand asupra lucrării lui P. PERDRlZET. Le
                    calendrier parisien ii la fin du Moven Age (1933). în „Syrkr. t. XV.
                    1934, p. 210.

                  1. L. DUCHESNE. /. Egliseau IT.siccIe. Paris. 1925.p 191. n.2.

                  1. PERDRlZET. Le calendrier parisien ii la fin du Moyen Age.
                    1933, p. 35 şi p. 287-289. Adamnan. biograful sfântului Columban

98

pin cstesle că nişle călugări irlandezi s-au dus în Siria să studieze arhi­tectura mănăstirilor. .1. BAUM. Aufgaben der friihchrisllichen Kunstfbrschimg in Brilannien imd Irland. 1934. citat în Froschnngen imd Fortschritte. t. XI, 1935, c. 223.

36. GREGOIRE DE TOURS. Hisl Franc. VIII. 15.



                  1. HARTMANN. op. cit., t. I, p. 262.

                  1. HARTMANN. op. cit.. 1.1. p. 222.

                  1. JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1564.
                    40. lbid.. nr. 1104.

41 Vitapatrum Enteritensium. MIGNE, Pair. Lat., t. 80. col. 139.

                  1. XII, 2, 14, M.G.H Leges, 1.1. ed. K. Zeumer, p. 420.

                  1. XII. 2, 13, ed. Zeumer, loc cit., p. 419.

44 JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1157.

45. F KIENER, op. cit., p. 28; F VERCAUTEREN, Etude sur Ies


Civitatesde la Belgique Seconde.
1934, p. 446.

46. GREGOIRE DE TOURS. Hist. Franc. V, 11.


ii. lbid.

                  1. M.G.H.SS.rer. Merov., t. IV, p. 374-375.

                  1. GREGOIRE DE JOVKS,Hist. Franc. l\ 11.

                  1. lbid., 17.

51. Chronique du pseudo-Fre'de'gaire. IV, 65, M.G.H.SS. rer.
Merov., t. II, p 153.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, V, 11.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Martyrum, cap. 21.
                    ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov 1.1, p. 501.

                  1. A se vedea mai sus, p. 81. mss. p 103

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. V, 11. Despre evreii
                    din Lyon, a se vedea COVILLE. op. cit., p. 538 şi urm.

                  1. GREGOIRE DE TOURS. Hist. Franc. VI, 17.

                  1. JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1115.

                  1. lbid.. nr. 1104.

                  1. lbid., nr. 1879

                  1. lbid. nr. 1157.




                  1. lbid.. nr. 1743-1744

                  1. M.G.H Concilia, ed. Maasen, t. 1, p. 67

                  1. M.G.H Capit.. ed. Boretius-Krause. 1.1, p. 22.

                  1. ZIEGLER, Chtirch and state in l'isigothic Spain. 1930. p. 189.

                  1. A. EBERT. op. cit., trad franc AVMERIC şi CONDAMIN.
                    M- 1883. p. 631.




                  1. JAFFE-WATTENBACH. Regesta. nr. 1757.

                  1. .1. ARONIUS. Regesten der Geschichte der Juden. p. 21,
                    nr 59

68 JAFFE-WATTENBACH. op. cil., nr. 1564.

69. lbid.. nr 1293

70 GREGOIRE DE TOURS. Hist Franc. V. 6


                  1. ARONIUS. Regesten der Geschichte der Juden, p. 19, nr. 53.

                  1. GREGOIRE DE TOURS. Liber in Gloria Confessorum. c. 95,
                    ed Krusch. M.G.H.SS. ier. Merov.. I I, p. 809.

73 GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. IV. 12.

99


                  1. Ibid.. VI, 5.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, ibid.. IV, 35. Se va observa că acesl
                    cuvânt a dat naştere în limba franceză cuvintelor „epices" (mirodenii)
                    şi „espcces" (numerar).

                  1. Ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov., t. II, p. 413. Trebuie totuşi
                    precizat că aceste Gesta au fost scrise abia în secolul al IX-lea.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VII, 35; Vita S. Elegii,
                    SS. rer. Merov., t. IV, p. 702.

                  1. VENANTiUS FORTUNATUS, Vita Sandi Germani, c. 47,
                    M.G.H.SS. rer. Merov., t. VII, p. 401-402.

                  1. Fr. CUMONT, Comment la Belqique fut romanisee, ed. a 2-a,
                    Bruxelles, 1919, p. 25-29.

                  1. H. PIRENNE, Draps de Frise ou draps de Flandre? în „Vier-
                    teljahrschr. fur Soz. und Wirtschaftsgeschichte", t. VJ, 1909, p. 313.

                  1. Rarele monede din aur anglo-saxone bătute în Sud, atestă exis­
                    tenţa unei anumite activităţi comerciale.

                  1. PAULY-WISSOWA, Real-Encyelopadie, t. VII, c. 75, nr. 12.

                  1. F. VERCAUTEREN, Cataplus et Catabolus, în „Bulletin Du-
                    cange", 1.11, 1925, p. 98.

                  1. CASSIODORE, Variae, V, 39, publică un regulament privind
                    taxele pe circulaţia mfrfurilor pentru transmarini, ed. Mommsen,
                    M.G.H.SS. Antiq., t. XII, p. 164.




                  1. D1EHL, VAfrique byzantine, p. 500; G. MILLET, Sur Ies
                    sceaux des commerciaires byzantins, în Melanges G. Schlum-
                    berger, t. II, 1924, p. 324-326.

                  1. Si quis transmarinus negociator aurum, argentum, vestimen-
                    ta vel quelibet ornamenta... vendiderit", Lex Visigothorum, XI, 3, I,
                    ed. K. Zeumer, M.G.H. Leges, 1.1, p. 404.

87. M. LAURENT, Les ivoires pregothiques conserves en
Belqique,
1912, p. 9. 17, 20, 84.

                  1. Cooperturium Sarmaticum. GREGOIRE DE TOURSţ Liber
                    Vitae Patrum, c. II, ed. Kaisch, SS. rer. Merov., t. I, p. 701.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Confess., c. 110, ed.
                    Krusch, loc. cil.,p. 819.

                  1. FUSTEL DE COULANGES, La monarchie franque. p. 257.

                  1. în privinţa luxului merovingian, a se vedea Vita S. Eligii epis-
                    copi Noviomagensis. I, 12, ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov. t. IV,
                    p. 678.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VI, 10; VI. 35; X, 16;
                    Liber in Gloria martyrum, SS. rer. Merov., T. I, p. 491. 535, 549; Li­
                    ber de virtutibus S. Martini, 1, II, ibid., p. 595; II, 23, ibid.,p. 617.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. VII, p. 29.

                  1. în privinţa acestor vinuri, a se vedea Vie de Porphyre. evcque
                    de Gaza, de MARC LE DIACRE, publicată de H. GREGOIRE şi
                    M.-A. KUGENER, Paris, 1930, p. 124-126.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Confessorum, c. 64,
                    ed. Krusch, loc. cit. p. 785.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VII, 29.

                  1. M.G.H. Epist. Merov., t. 1, p. 209, vers 630-647.

too

                  1. hortunal citează de asemenea vinul de Gaza. Vita S. Martini.
                    II, v. 81, ed. Leo, M.G.H. SS. Antiq., t. IV2, p. 316.

                  1. JAFFE-WATTENBACH, Regesta, nr. 1483.




                  1. Hist. Franc, VI, 6.

                  1. F. CUMONT, FouMes de Doura-Evropos, 1926, p. XXXIII.

                  1. LOT; PFISTER şi GANSHOF, Hist. du Moyen Age, t. I,
                    p. 356, consideră că nu erau folosite în mod curent decât la curte şi în
                    landurile aristocraţiei.

                  1. Epistida de observatiom ciborum, ed. Ed. Liechenhan, 1928
                    (Corpus Mediocrum Latinorum, t. VIII)

] 04. L.LEVILLAN, Examen crilique des chartes ... de Corbie, 1902, p. 235, nv. 15.

                  1. DUCANGE, Glossarium, verbo garum.

                  1. E. JEANSELME, Sur un aide-memoire de therapeutique by-
                    zantin,
                    în „Melanges Ch. Diehl", t. I, 1930, p. 150, n. 12; DUCANGE,
                    op. cit., costum, vin fiert.

                  1. DUCANGE, verbo hic'rio. Acest cuvânt nu se găseşte decât
                    aici; să fie o greşeală de transcriere?

                  1. DUCANGE, sub verbo seoda.

                  1. Formulae, I, 11, ed. Zeumer, p. 49..

110. KRUSCH, Ursprung und Text von Markulfs Formel-
sammlung, Nachrichten von der Gesallschaft der Wissenschaflen zu
Gottingen, 1916, p. 256.

                  1. în schimb, în perioada carolingiană, nici o mirodenie nu e
                    prevăzută în alimentaţia funcţionarilor. G. WA1TZ, Deutsche Verfas-
                    sungsgeschichte,
                    t. IV, ed. a 2-a, p. 23.

                  1. SPROEMBERG, Marcul/ und die Frankische Reichskanzlei,
                    „Neues Archiv", t. 47, 1927, p. 89, adm/te punctul de vedere al lui
                    Kvusch.

                  1. Datorită mirodeniilor, comerţul merovingian seamănă cu cel
                    practicat de oraşele italiene începând din secolul al XH-lea.
                    GREGOIRE DE TOURS, semnalează că la Paris, mirodeniile sunt
                    vândute de către negustori {Hist. Franc, VI, 32).

                  1. H. PIRENNE, Le commerce du papyrus dans la Gaule mero-
                    vingienne, „Comptes rendus des seances de l'Academie des Inscrip-
                    tions et Belles-Lettres", 1928, p. 178-191.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, V, 5: O site habuisset
                    Massilia sacerdotem! Numquam naves oleum aut reliquas species
                    detiilissent, nisi cartam tantum. quo majorem opportunitatem
                    scribendi ad bonos infamandos habere. Sed pavpertas cartae finem
                    imponit verbositati.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Liber in gloria martyrum, M.G.H.
                    SS. rer. Merov., t. 1, p. 558; Liber de virtutibus S. Martini, ibid.,
                    P 664; Liber l'itae Patrum, ibid., p. 698.

                  1. F. VERCAUTEREN, Etude sur Ies Civitates, p. 211- 212.

                  1. LAUER şi SAMARAN, Les diplâmes originaux des Merovin-
                    giens. Paris. 1908.

                  1. CASSIODORE, Variae, 111. 7. ed. Mommsen M.G.H. SS. An-
                    tjq, t. XII, p. 83. Acest text mi-a fosl pus la dispoziţie de către
                    Kugenev.

101

                  1. BUCHNER, Oie Provence. p. 44-45. Foloseşte drept princi­
                    pală sursă GREGOIRE DE TOURS. , Hisl. Franc. V.5.

                  1. GREGOIRE DE TOURS. Hisl. Franc. IV, 43.

                  1. R. BUCHNER, op. cit., p. 44-45.

                  1. MARCULF, Supplementum. I, ed. Zeumer. p. 107.

                  1. Calculele lui BUCHNER, op. cit., p. 45, care estimează că
                    importul de ulei la Fos se ridica la 200 000 livre pe an, nu pot fi luate
                    în considerare.

125. Vita S. Filiberti abbalis Gemeticensis, M.G.H. SS. rer.
Merov., t. V, p. 602.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. VII, 35

                  1. PSEUDO-FREDEGAIRE, Chronica. IV, 42, SS. rer. Merov..
                    t. II, p 141; Vita Columbani. I, 29, ibid., t. IV, p. 106; Liber Historiae
                    Franconim, c. 40, ibid., t. II. p 310.

                  1. VilaS. Eligii. II, 13, M.G.H. SS. rer. Merov. t IV, p. 702.

                  1. JULIEN DE TOLEDE, Historia Wambae SS. rer. Merov.,
                    t. V, p. 525. DUCANGE, sub verbo Camelus, citează un text din Vita
                    SS. Voti el Felicis relativ la Spania unde trebuie citat Camelus şi nu
                    trebuie corectat cu ntpicapra (capra sălbatică), aşa cum procedează
                    Ducange.

130. R. BUCHNER, op. cit., p. 32.
\3\./bid.. p. 33.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX, 22. .

                  1. LOT, PFISTER şi GANSHOF, Hisl du MoyenAge, t: I, p. 258
                    şi 259.

                  1. Annales Petaviani, M.G.H. SS, 1.1, p. 17.

                  1. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX, 22.

136. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX. 21 şi 22.
\37.Jbid., X,25. . .

                  1. Ibid., VIII, 39 şi VI, 14.

                  1. Chronica, IV, 18 SS. rer. Merov , t. II, p. 128: Eo annacladiş
                    glandolaria Marsilia et reliqiias Provinciae civitales graviter vasta-
                    vit. .

                  1. Punctul său de vedere a rămas absolut identic celui din timpul
                    imperiului roman. Cf VERL1NDEN, op. cit., Anuar io de Historia det
                    derecho Espanol, t. XI (1934). p. 312.

                  1. Lex Wisigothorum, III, 4. 17. ed. Zeumer, M.G.H. Leges. t. 1,
                    p. 157. menţionează faptul că şi pauperes au sclavi. Li se dădeau într-
                    adevăr prostituatele recidiviste ca să fie in grav servitio.

                  1. FREDEGAIRE. op. cil.. VI. 48. M.G.H. SS rer. Merov.. t. 11,
                    p. 144. Cf. Ch. VERLINDEN, Le franc Samo. „Revue belge de philo-
                    logie et dhistoire', t. XII, 1933, p. 1090-1095. FUSTEL DE COU-
                    LANGES. La monarchie franque, p. 258. îl compară pe Samo cu şeful
                    unei mari companii comerciale!

143 Sinodul din Chalon de la 639-654, M.G.H. Concilia, ed. Maasen, t. I. p. 210. interzice vânzarea sclavilor în afara hotarelor regatului franc.

144. Vita S. Eligii. MG H. SS. rer. Merov.. t. IV. p. 676. VER­LINDEN. op. cit., p. 379. crede că se vindeau probabil şi în Spania.



Yüklə 1,39 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   25




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin