Indrumar de afaceri pentru piata republicii senegal
Yüklə 178,11 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Piata principala
BursaCei doi indici bursieri ai Bursei Regionale de Valori Mobiliare (BRVM) reprezinta titluri de piata a actiunilor. - BRVP este constituita din toate valorile admise la cotatie si era stabilita la 202,70 puncte (31.12.2012). - BRVM 10 este constituita din zece societati cele mai active pe piata si stabilita la 182,05 puncte. ( 31/12/2012)
Rezerva valutara in devize si aur era de 2,15 mild. USD (31.12.2013).
Relatiile Senegalului cu B.A.D. si Fondul African de Dezvoltare (F.A.D.) dainuie din anul 1972, perioada in care aceasta tara a beneficiat de finantarea a 66 de proiecte, insumand 1,1 mld. USD. Din suma totala investita, 39,4 % a mers catre proiecte de infrastructura si 21,3 % catre proiecte sociale, restul fiind proiecte care au vizat reforme structurale sau ameliorarea mediului de afaceri. In prezent sunt in derulare trei proiecte finantate de B.A.D. si F.A.D. ale caror obiective prevad: construirea sau modernizarea unor cai rutiere (22,56 mil. USD), stimularea dezvoltarii industriei agro-alimentare (80,2 mil. USD), respectiv sustinerea unor programe pentru dezvoltarea retelei de apa potabila si asanari (21,3 mil. USD).
Relatiile cu B.M. au fost stabilite in anul 1966, odata cu lansarea unor proiecte in valoare de 23 mil. USD pentru ameliorarea conditiilor de viata in mediul rural. In total au fost derulate 162 de proiecte a caror valoare depaseste 3,5 mld. USD. Numai in ultimii 5 ani (2008- 2012), au fost angajate 25 de mari proiecte, al caror volum a fost de 680 mil. USD. Aceste proiecte vizeaza in principal: dezvoltarea productiei de electricitate, extinderea retelei de apa potabila (astfel incat, pana la sfarsitul acestui an, 98,8 % din populatia urbana sa beneficieze de apa curenta), transportul urban, amenajarea terenurilor agricole, constructii si modernizari de cale ferata, obiective cu destinatie sociala etc.
Relatiile dintre Uniunea Europeana si Senegal sunt reglementate prin Acordul de la Cotonou (semnat la 23 iunie 2000). Mijloacele financiare destinate acestei tari sunt dirijate prin Fondul European de Dezvoltare si vizeaza trei obiective principale: - infrastructura de transport, sanitara si imbunatatiri funciare; - integrare regionala; - sprijin pentru o buna guvernare in plan politic, economic si social. In cadrul strategiei U.E. pentru dezvoltare, in perioada 2008 – 2013, Republicii Senegal i-au fost alocate 317,1 mil. Euro, dintre care 31 % ajutor bugetar menit a sustine o crestere solida si echilibrata, dezvoltarea accesului la serviciile sociale de baza si promovarea statului de drept. Pe total perioada au fost realizate 10 programe insumand 35 de proiecte majore. Deosebit de aceasta, Senegalul a beneficiat de programe regionale A.P.C., precum si de ajutor umanitar pentru a face fata crizei alimentare datorate secetei care a lovit regiunea Sahel-ul. In ce priveste comertul bilateral, Senegalul beneficiaza de un regim comercial preferential, propriu tarilor in curs de dezvoltare, precum si de programe specifice de promovare a comertului si integrarii comerciale. U. E. reprezinta primul partener comercial pentru Senegal, peste 35 % din volumul total derulandu-se cu tarile membre. In anul 2013, exportul U.E. in Senegal a fost de 2733 mil. Euro (combustibili minerali, lubrefianti, utilaje, mijloace de transport, produse alimentare), iar importul din Senegal a fost de 407 mil. Euro (arahide, uleiuri, produse minerale, produse de origine animala si vegetala).
Potrivit aprecierilor Băncii Mondiale, Africa este un continent plin de oportunităţi aflat, astăzi, în exact aceeaşi situaţie în care se afla Asia în urmă cu douăzeci de ani, respectiv un potenţial de evoluţie deosebit şi un grad de atractivitate pe măsură. Impactul crizei actuale asupra economiilor din Africa a fost şi rămâne minim, rezistenţa lor datorându-se faptului că foarte multe investiţii pe continent vin din direcţia puterilor emergente si mai putin din tarile Europei Occidentale ori S.U.A., puternic afectate de criza. Africa Occidentală – cu o creştere medie, în 2012, de 5,8%, o piaţă de peste 300 milioane de consumatori, o bună rată demografică – devine tot mai interesantă îndeosebi pentru resursele ei minerale încă insuficient exploatate.
Crearea unei „pieţe regionale” (cu politici economice şi financiare armonizate, uniune vamală şi, când va fi momentul istoric potrivit, cu o monedă comună) ar putea face din subregiunea Africa Occidentală a 5-a putere economică a lumii. Există progrese vizibile în procesul de integrare regională, politică şi economică, cu structuri având în centrul lor Comunitatea Economică a Statelor din Africa Occidentală (CEDEAO/ECOWAS), actor politic preeminent în menţinerea păcii şi securităţii în zona, ca premise ale dezvoltarii economice si prosperităţii. Trebuie avut in vedere ca in aceasta perioada, actuala criza economico-financiară a sporit afluxul actorilor economici în regiune, toţi în căutare de resurse, respectiv investiţii în domenii cu o rată înaltă a profitului (energie, infrastructură, minerit, agricultură) şi pieţe de desfacere. Prezenta activa marilor operatori din China, India, Japonia sau Republica Sud Africana reprezinta o dovada al interesului crescut pe care il manifesta capitalului strain fata de imensul potential oferit de tarile Africii Occidentale.
Potrivit acelorasi studii efectuate de Banca Mondiala, in perioada urmatorilor ani economia senegaleaza ar putea castiga in dinamism, inscriindu-se pe o traiectorie ascendenta al carui reper o plaseaza in jurul nivelului de 5 % crestere in anul 2015. Aceasta ar echivala cu plusul intregului interval 2003 – 2007. Prognoza respectiva are la baza angajamentele asumate de noua conducere politica a tarii (instalata in toamna lui 2012), angajamente care incep a fi confirmate prin demararea unor actiuni de ajustare structurala in sectoarele economice principale: agricultura, exploatarile miniere, constructiile si serviciile. Rezultatul acestor masuri vor constitui premisele unei relansari a cererii interne, fenomen care va stimula cresterea economica. Autoritatile s-au angajat, de asemenea, la mentinerea unei politici bugetare prudente, in care deficitul sa nu depaseasca 5 % in 2013 si 4 % in 2015. Necesitatea asanarii finantelor publice constituie o alta prioritate a guvernului ceea ce va conduce la cresterea sustenabilitatii unor evolutii pozitive pe termen apropiat si mediu. Deficitul de cont curent este, de asemenea, asteptat sa scada treptat, astfel incat sa nu depaseasca 6 % in anul 2015.
Crearea Bursei de securitate sociala , un program national gestionat de Guvern care sa vina in sprijinul familiilor dezavantajate. Crearea Fondului suveran de investitii strategice, un instrument financiar menit sa sprijine sectoarele economice strategice (cum ar fi producerea de energie electrica), pentru aplatizarea curbei preturilor in conditii de criza. Prevenirea si diminuarea efectelor produse de calamitatile naturale (inundatii, seceta, invazia lacustelor si cresterea nivelului marii) constituie un alt obiectiv pe agenda guvernului actual. Stimularea dezvoltarii sectorului privat, fenomen care sa conduca la cresterea competitivitatii economice si a performantelor tarii in materie de export. Cresterea accesului populatiei la serviciile publice si o mai buna repartizare a resurselor la nivel intersectorial. Eficientizarea economiei in ansablu, prin cresterea productivitatii muncii atat in sectorul public, dar si in cel privat. Reducerea coruptiei cu precadere in sectorul public si cresterea transparentei deciziilor la nivel institutional.
Relatiile economice dintre Romania si Senegal sunt reglementate de un cadru juridic relativ restrans si care nu stimuleaza in suficienta masura dezvoltarea cooperarii bilaterale.
Acordul comercial bilateral si-a incetat valabilitatea, iar in relatiile comerciale opereaza Sistemul de preferinte generalizate (SPG) prin care Uniunea Europeana acorda facilitati unui numar de 71 tari in curs de dezvoltare. Incepand cu 1 ianuarie 2014 va intra in viguoare o noua versiune SPG, care isi propune sa aduca un plus de facilitati partenerilor comerciali. Separat de acesta, intre Uniunea Europeana si tarile CEDEAO (Communuté Economique des Etats de l ' Afrique de l ' Ouest ) – 15 tari din Africa Occidentala – este in curs de negociere un Acord de parteneriat economic , al carui scop vizeaza atat dezvoltarea cooperarii economice, cat si cresterea volumului schimburilor comerciale intre U.E. si partenerii din tarile mentionate. Cu prilejul unei misiunii economice private organizata la Dakar in iunie 2010, s-a semnat un Acord comercial intre operatorii economici privati din Romania si reprezentantii asociatiilor patronale din Senegal. Documentul stabileste principiile pe baza carora vor fi incheiate contractele comerciale intre firmele romanesti si cele senegaleze, precum si etapele procesului de colaborare. In domeniul cooperarii economice
si pentru care s-a propus – dupa adrearea Romaniei la U.E. - amendarea printr-un Protocol, care sa vina in concordanta cu noile conditii. Cu ocazia vizitei in Romania a ministrului senegalez al Afacerilor Externe (aprilie 2010) s-a convenit initierea negocierilor pentru un nou „Acord de cooperare economica si tehnico-stiintifica”, document deja pregatit pentru semnare si care va stipula si infiintarea Comisiei Mixte interguvernamentale romano-senegaleze.
Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Consiliul National al Patronatului din Senegal (CNP), semnat in mai 2009. - Protocol de cooperare in domeniul mineritului, dezvoltarii rurale, asistentei tehnice si formarii de cadre, semnat la 25 februarie 1977. - Protocol de cooperare in domeniul protectiei mediului, semnat in 2003 la Dakar.
- Acord privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor semnat in iunie 1980, la Bucuresti ; - Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Camera de Comert, Industrie si Agricultura a regiunii Dakar-Senegal, semnat in septembrie 1992.
Functioneaza in baza Acordului de cooperare economica, tehnica si stiintifica semnat intre Romania si Republica Senegal la 24 aprilie 1976, la Bucuresti. Pana la aceasta data au avut loc trei sesiuni ale Comisiei mixte ( ultima in iunie 1980), dupa care activitatea a fost suspendata, atat datorita lipsei de consistenta a relatiilor economice bilaterale, cat si datorita noilor orientari – dupa anul 1990 - ale politicii comerciale romanesti. Asa cum am precizat, noul Acord de cooperare economica si tehnico-stiintifica aflat in curs de pregatire stipuleaza re-infiintarea Comisiei Mixte interguvernamentale romano-senegaleze.
Evolutia schimburilor comerciale - mil. USD -
Se observa ca, fata de trendul oscilant si nivel scazut realizat in anii 2004-2008, cu o usoara tendinta crescatoare in anii 2006 si 2008, incepand cu anul 2009 schimburile comerciale au inregistrat un salt remarcabil, cresterile fiind spectaculoase. De la sub un milion USD realizari in anii 2004 si 2005 ajungandu-se la peste 8 milioane in anul 2012 şi la aproape 13 milioane USD in anul 2013. Explicatia rezida in faptul ca, in conditiile actualei crize economice, cand cererea piatii externe se ingusteaza considerabil, exportatorii romani cauta noi spatii in care sa-si promoveze marfurile Pentru o strategie eficienta in perspectiva cresterii volumului schimburilor comerciale, in conditiile unei balante net favorabila partii romane (exporturile senegaleze totale in Romania n-au depasit 125 mii de dolari in ultimii zece ani), va trebui sa acceptam si chiar sa promovam importuri avantajoase ale firmelor romanesti din Senegal, pentru produse specifice cum sunt: arahide, fructe tropicale, legume proaspete, produse artizanale, fosfati, produse din peste si fructe de mare, ulei de palmier pentru producţia de biodiesel etc. Aceasta pentru a stimula si intensifica dezvoltarea relatiilor de afaceri intre partenerii romani si senegalezi, precum si increderea reciproca intre oamenii de afaceri romani si senegalezi. Este un fapt dovedit ca mare parte din produsele enumerate mai sus ajung in Romania ca importuri din tari europene (Franta, Belgia, Italia etc.) la un pret denaturat care include si profitul intermediarilor. Structura schimburilor de marfuri Principalele produse romanesti care in decursul timpului au facut obiectul exportului in Republica Senegal au fost: rulmenti, produse siderurgice, produse agricole, aparate si acumulatori electrici, anvelope auto, piese de schimb pentru motoare si generatoare electrice, piese de schimb pentru material rulant, produse chimice organice si anorganice, articole si armaturi sanitare, electrozi de sudura, articole de sticlarie, aragaze, cherestea, tesaturi de bumbac, conserve din legume, faina, articole din cauciuc si mase plastice, rechizite scolare etc. In decembrie 2005 a sosit in Dakar primul lot de 40 autoturisme DACIA-LOGAN. In prezent, autoturismele si piesele de schimb auto detin jumatate din ponderea exporturilor romanesti in Senegal. La importul din Senegal s-au inregistrat produse minerale, diverse dispozitive mecanice, arahide s.a.
receptiva la multe dintre produsele romanesti, unele dintre acestea exportate si in anii trecuti: ingrasaminte pentru agricultura, uree, cereale, produse alimentare, detergenţi, faianţa, gresie, seringi de unica folosinţa, obiecte sanitare etc, sau produse noi, cum ar fi: avioane utilitate, butelii de gaz pentru populatie, echipament militar, apa minerala, lapte praf, aparatura de comunicatii si produse I.T., masini agricole, tractoare cu remorca, sere pentru legume, seminte nemodificate genetic, granule de polietilena, servicii de consultanta si asistenta tehnica in domenii diverse s.a. O buna oportunitate pentru dezvoltarea relatiilor comerciale intre Romania si Senegal este participarea firmelor romanesti la manifestarile expozitionale organizate in Senegal, cea mai importanta dintre acestea fiind Targului International de la DAKAR – FIDAK, organizat in fiecare an la inceputul lunii decembrie. Avand in vedere importanta si amploarea pe care oficialitatile senegaleze o dau acestui eveniment, tinand seama si de pozitia geopolitica a Senegalului in regiunea Africii de Vest , apreciem ca aceasta manifestare internationala constituie un bun prilej de a accesa o piata facila pentru multe produse romanesti.
Actiuni realizate a) In Senegal In perioada anterioara anului 1990, firmele romanesti si-au facut remarcata prezenta (si) in Senegal prin realizarea urmatoarelor obiective economice: construirea pistelor si a cladirile aferente aeroportului international din Dakar. Lucrarea a fost executata de I.C.E. Contransimex, in perioada 1974/1975; lucrari de electrificare rurala in zona Bignona, executate de I.C.E. Romelectro in perioada 1979/1980.
Firmele senegaleze nu au realizat actiuni de cooperare in Romania. Actiuni in curs de realizare
orasului Dakar
Actiuni in curs de nogociere
continua colaborarea cu firmele romanesti prin extinderea lucrarilor de aparare impotriva eroziunii marine in perimetrul Cornisei de Est a orasului Dakar pe o lungime de 1 km.
domeniul educatiei prin crearea si implementarea unui sistem informatizat (e-learning), la nivelul invatamantului preuniversitar.
În perioada post-Ceausescu, politica externă a României în direcţia Africii – în special în direcţia Africii francofone şi subsahariene – a cunoscut un recul semnificativ în raport cu anii ’70 -’80. Schimbarea priorităţilor politice şi economice după anul 1989 a atras după sine o repoziţionare a diplomaţiei româneşti, cu accent preponderent catre politica de integrare a tarii în structurile europene (Consiliul Europei, Uniunea Europeană) şi de aderare la Tratatul Nord-Atlantic. În ciuda acestei repoziţionări, Africa a păstrat, în virtutea unor vechi si profitabile cooperări, un capital de simpatie pentru ţara noastră si care n-a fost niciodata suficient exploatat. In conditiile actuale, potentialul economic, dar si expertiza firmelor noastre, permit României a se manifesta din nou ca partener fiabil pentru ţările africane. Instituţiile politice şi cele cu competente in plan economic, precum si mediul de afaceri pot susţine efortul unei noi cooperări durabile între România şi Africa de Vest. Organizarea la Dakar în luna noiembrie 2014 a Sommet-ului Francofoniei este un bun prilej de revenire politică a României pe scena africană, ca un prealabil al revenirii ei economice cât mai aproape de nivelul atins în anii ’70. Este o şansă pe care România nu trebuie să o rateze.
România inca nu are suficiente resurse financiare şi materiale pentru a se înscrie, sub aspectul cooperarii economice cu Africa, într-o competiţie frontală cu marile puteri. Ea nu poate ocupa nici zona de influenţă a fostelor metropole – revenite în aceste „spaţii elective” sub formula novatoare a „ parteneriatului gagnant-gagnant ” – şi nici pe cea a unor puteri emergente, deja instalate pe continentul negru si aflate în căutare de resurse minerale sau de pieţe de desfacere. De aceea, demersul politicii româneşti în direcţia Africii trebuie să fie bine orientat, cu acţiuni politice, economice, culturale sau academice, ţintite pe nişe de cointeresare vizand proiecte reciproc avantajoase. Africa de Vest se prezinta ca o regiune încă instabilă (ex. razboiul din Mali, miscarile politice din Guineea si Coasta de Fildes), dar, cu un potenţial uriaş de creştere economica în următorii ani. Pentru valorificarea acestui potential este nevoie de asistenţă, consultanta şi parteneriate practic nelimitate. Dacă România nu intervine convingator în urmatorii ani, acest spaţiu politico-economic va fi în întregime şi durabil ocupat fie de statele tradiţional prezente în regiune (Franţa cu deosebire, dar şi SUA, Marea Britanie, Germania), fie de marile puteri economice cum sunt China şi Rusia, ori de puteri emergente tot mai prezente pe continentul african, inclusiv in vestul continentului: India, Africa de Sud, Japonia, Turcia, statele din Golf. În pofida acestei „înghesuieli”, piata africana pastreaza in continuare o remarcabila putere de absortie si este avidă de cooperare si parteneriate în numeroase domenii economice, dar si social-culturale, sau academice.
Piata si mediul de afaceri senegalez Economia senegaleza poarta caracteristicile proprii unei economii in tranzitie, pastrand in continuare un sistem etatist, dirijist, reglementat deficitar din punct de vedere juridic, cu un sector privat timid, defavorizat de lipsa unui capital autohton, cat si de lipsa unei traditii si a unei bune practici comerciale. Majoritatea contractelor comerciale sunt comenzi de stat, fara sa existe o legislatie corespunzatoare a achizitiilor publice. La aceasta se adauga distorsiunile pietei cauzate de coruptie, evaziune fiscala si bonitatea indoielnica a firmelor particulare (nu exista un sistem eficient de verificare a bonitatii firmelor si nici un sistem juridic eficient de rezolvare a litigiilor comerciale. Un astfel de litigiu poate dura si 10 ani. In prezent se fac eforturi pentru introducerea arbitrajului comercial). Tinand cont de conditiile specifice amintite mai sus, strategia BPCE Dakar de extindere si consolidare a relatiilor economice bilaterale trebuie sa se bazeze in primul rand pe cultivarea relatiilor cu autoritatile centrale si locale, cu institutiile de stat avand atributii in domeniul economic. Trebuie, de asemenea, create si intretinute relatii de buna colaborare cu asociatiile patronale, precum si cultivarea relatiilor directe cu firmele senegaleze prin informarea lor despre posibile oportunitati de afaceri si facilitarea contactelor directe cu partenerii romani.
Senegalul este o tara deschisa investitiilor straine, avand reglementari foarte permisive. Libertatea de implantare este totala pentru straini, acestia fiind liberi sa infinteze societati cu 100% capital strain. Nu exista conditii prealabile pentru investitii cu exceptia activitatilor de comercializare a pestelui, transport si brutarie la care societatile locale trebuie sa detina cel putin 50% din capital. Investitorul care doreste sa se implanteze in Senegal poate alege intre mai multe tipuri de societati comerciale, avand in mod diferit avantaje vamale si fiscale acordate prin codul investitiilor. Exista Biroul de reprezentare sau Biroul de legatura care reprezinta societatea straina pe langa autoritatile publice locale si clientii potentiali fara sa presteze activitati lucrative. Avand in vedere programele nationale de dezvoltare a tarii, dar si prevederile Codului de Investitii, firmele romanesti isi pot plasa capitalul (cu sanse reale de profit), intr-unul dintre sectoarele de mai jos:
Pentru o prezenta profitabila in spatiul economic senegalez, dincolo de inconvenientele decurgand dintr-o infrastructura precara si o productivitate a muncii scazuta, investitorii romani trebuie sa valorifice - inainte de a se schimba conditiile, principalele atu-uri pe care aceasta tara le ofera si anume: - pozitia geografica strategica si o buna infrastructura portuara la Oceanul Atlantic; - costuri de productie competitive; - mana de lucru ieftina si relativ calificata; - un cadru juridic avantajos; - accesul privilegiat la piata si materiile prime locale si regionale
strǎin, fără vreo restricție anume, exceptând situațiile în care finanțatorul (Banca Mondiala, Banca Africana de Dezvoltare, Banca Islamică de Investiții etc) prevede aceasta în mod explicit și bineînțeles, respectând criteriile de selecție înscrise în caietul de sarcini referitoare la experiență în domeniu, capacitatea financiară etc.
cu un agent senegalez, crearea de societăți mixte, sau vreo altă formă coparticipare locală. Firmele noastre se pot prezenta de sine statător, ca societate cu capital integral românesc, sau ca societate cu capital mixt, altul decât senegalez. Excepție fac situațiile în care obiectivul este prevăzut a se realiza în Parteneriat Public-Privat, inclusiv prin contribuție locală. În acest caz (dinainte mentionat), participarea senegaleză trebuie sa fie de minimum 20 %. Sigur, asocierea cu o firmă locală nu este obligatorie, dar, o astfel de situație poate asigura întreprinzătorilor români un ascendent în planul cunoașterii și adaptării neîntârziate la condițiile specifice, al pătrunderii în sistemul local de relații, al accesului cu prioritate la resursele locale, sau al credibilității în fața beneficiarului etc.
românesc (sau dacă se dorește, cu capital mixt), firmă constituită pentru un anume obiectiv și care poate să funcționeze numai pe durata realizării obiectivului. In cadrul Agentiei pentru Promovarea Investiţiilor Strǎine - APIX (www.apix.sn / www.cpi-senegal.com ) există Ghișeul unic, care, în maximum 48 de ore înființează o societate comercială. Capitalul social minim depășește cu puțin suma de 200 USD (100.000 CFA), la care se adaugă restul taxelor de înmatriculare, în jur de 400 USD. Fiind societate de drept senegalez, firma astfel creată se va supune ad litteram legislației locale: impozit pe beneficiu 30 % (in cazul neexistenței unor reduceri legate de reinvestire, număr de șomeri angajați, din care tineri, din care femei, achiziții de pe plan local ș.a.), impozit pe salariu de maximum 40 % (impozit gradual, corectat cu numar de copii aflați în întreținere), Contribuții pentru Asiguraări Sociale 8,4 % pentru angajator și 5,6 % pentru angajat. In cazul funcțiilor de conducere ale societații (cadrele) angajatorul plătește suplimentar 3,6 %, iar angajatul 2,4 %.
societate cu capital strain, dar… este recomnadabil. Așa cum s-a menționat mai sus, această politică atrage după sine o serie de facilități în plan fiscal, iar in plus, creează o imagine pozitivă autorităților senegaleze.
românească, asigurările financiare din partea senegaleză sunt cele convenite prin contract, precum și cele cu caracter general prevăzute în legislația referitoare la investitorii străini, respectiv :
să detașeze angajați din țara de origine, atât pentru efectuarea unor lucrari, cât și pe o durată nedeterminată. Exemplu, societatea ar putea avea managementul român, iar în rest personal senegalez. Vizele de intrare în Senegal se acordă pentru o perioada de 3 – 6 luni, după expiratea acestui termen, detașații intră în categoria lucrătorilor externi, situație în care le este necesar un permis de ședere, obținut prin avizul ministerului de resortul căruia aparține obiectivul.
poate fi asigurată prin firme locale de securitate, echipamentele specifice (videocamere, sisteme de alarmă etc.) putând fi aduse din țară. Importul de arme și muniții are un regim special, nerecomandat în speța la care ne referim. Nu au fost semnalate furturi sau distrugeri semnificative pe șantierele în care lucrează firmele străine.
Reglementarile privind importul de bunuri in Senegal prevad ca acesta este liber (ca de altfel si exportul de bunuri din Senegal) cu conditia ca aceste bunuri sa nu fie interzise prin lege si ca taxele de import/export sa fie platite. Legea privind inregistrarea importurilor prevede ca un importator sa fie inregistrat in Registrul Importatorilor si sa fie de origine senegaleza. Aceeasi lege mai prevede si un numar de alte conditii pentru inregistrare printre care enumeram: un capital minim, experienta in domeniul comercial, etc. Activitatile de export pot fi efectuate si de firme care au participare straina. Importurile temporare sunt admise in teritoriul vamal senegalez, bineinteles insoţite de actele justificative. Producatorii solicita autoritatilor vamale admisia temporara a bunurilor, declarand ca importurile respective vor fi reexportate ulterior in aceasi formǎ (mostre destinate targurilor, prezentarilor demonstrative, expozitii etc.), sau, ca parte integrantǎ a unor bunuri finite. Se depune o garantie bancara sau o polita de asigurare echivalenta valorii taxelor vamale aplicabile la produsele admise temporar. Importuri interzise In Senegal este interzisǎ introducerea narcoticelor (armele, munitia si explozibilele au regim special), este interzisǎ introducerea materialelor obscene, a bunurilor contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectualǎ.. Stabilirea valorii in vama Taxele vamale sunt de doua tipuri: specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in unele cazuri, o combinatie a celor doua tipuri. Procedurile senegaleze pentru evaluarea bunurilor in vama sunt complicate si rigide, în scopul eliminarii cazurilor de evaziune vamala, cum ar fi: Subfacturarea este o practicã des intalnita la oamenii de afaceri senegalezi pentru eludarea taxelor vamale si a taxelor colaterale care, sunt foarte ridicate ajungand ȋn unele situaţii pâna la 50-55 % din valoarea produsului importat. Cantitatile livrate suplimentar pentru compensarea scãderii pretului pe piata internationala, la produsul respectiv, din momentul incheierii contractului pana in momentul livrarii sunt admise fara plata taxelor vamale. Marfurile din import care inlocuiesc marfurile returnate, datorita unor defecte de calitate sau avariate, sunt admise in teritoriul vamal fara plata de taxe vamale, in baza declaratiei beneficiarului In cazul in care bunurile din import sosesc ulterior reexportului, beneficiarul trebuie sã depunã o garantie la autoritatile vamale prin care se angajeazã cã va realiza exportul într-o perioadã de maxim doi ani. In cele mai frecvente cazuri, cand la marfurile importate difera seria de cea a marfurilor care se inlocuiesc, autoritatile vamale aplica din nou taxele vamale de import pentru acelasi produs. Autoritatile vamale nu sunt obligate sã dea explicatii sau sa justifice deciziile luate cu privire la încadrarea tarifarã a mãrfurilor din import, intr-o pozitie tarifara sau alta.
După aderarea ţǎrii noastre la Uniunea Europeană, între România şi Senegal se aplica un regim comercial preferenţial, în conformitate cu cadrul juridic existent între UE şi această ţară, (Acordul de la Cotonou) in calitate de membra a grupului ACP (Africa, Caraibe, Pacific). Exportul de produse UE Exportul produselor UE in Senegal sunt supuse taxelor vamale, acestea urmand a fi diminuate şi desfiintate etapizat, panǎ in anul 2025. Importul de produse senegaleze Din momentul aderării României la UE, produsele senegaleze intra pe teritoriul vamal românesc, fără taxe vamale.
In Senegal exista numeroase firme distribuitor, broker si agent, cea mai mare parte dintre acestea fac "comert general", cateva firme fiind specializate in anumite afaceri (ex.cherestea, materiale de constructii, produse conservate, carne proaspãtã si congelatã, produse chimice etc.), iar un numar limitat dintre acestea sunt strict specializate in comercializarea unor produse livrate de firme straine.
In conditiile economice actuale principalul criteriu de achizitie a unei marfuri pe piata senegaleza este pretul. Factorul calitate intervine numai in conditiile minimale de acces pe piata. Din acest motiv oamenii de afaceri senegalezi se asteapta ca prin negociere sa obtina un pret cat mai redus, in special daca se solicita cantitati mai mari din produsul respectiv. Trebuie tinut cont de faptul ca orice pret s-ar oferi acesta trebuie negociat.
|