Informare asupra modului de desfăŞurare

HHHPatrimoniul mobil din judeţul Prahova

Patrimoniul mobil din judeţul Prahova cuprinde aproximativ 449.000 bunuri culturale mobile cu valoare istorică, arheologică, istorico-documentară, artistică, etnografică, ştiinţifică şi tehnică. 443.000 se află în muzee şi biblioteci de importanţă naţională şi judeţeană, 4.500 în muzee mănăstireşti, iar 400 în muzee săteşti. Restul până la 449.000 se află în posesia unor persoane fizice.

Bunurile din patrimoniul cultural naţional mobil sunt clasificate în funcţie de importanţa şi semnificaţia lor istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică, tehnică, literară, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică, epigrafică, vechime, raritate, unicitate. În funcţie de aceste criterii sunt incluse în Tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil alcătuit din bunuri de valoare excepţională sau Fondul patrimoniului cultural naţional mobil, alcătuit din bunuri de valoare deosebită pentru România.

În anul 2012 sunt clasate un număr de 1132 de bunuri, din care 643 fac parte din Tezaur şi 489 din Fond, aflate în posesia Muzeului Naţional Peleş, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul „B. P. Hasdeu”, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”. Per total, la nivelul întregii ţări sunt înregistrate un număr de 34623 bunuri clasate.

Patrimoniul arheologic din judeţul Prahova

Potenţialul arheologic al judeţului Prahova a fost apreciat încă de la începuturile arheologiei româneşti, fie că a fost vorba de precursorii romantici ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele ştiintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar în unele cazuri chiar de entuziaşti: fraţii Zagoritz (Alexandru, Constantin şi Gheorghe) cu toţii au fost atraşi de bogaţia şi diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri.

În decursul timpului şi-au legat numele de cercetarea arheologică din Prahova o pleadă de personalităţi ai şcolii arheologice româneşti care şi-au adus contribuţia la îmbogaţirea cunoştinţelor despre trecutul spaţiului brăzdat de Prahova şi Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ştefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti şi mulţi alţii.

Situarea geografică a judeţului, traversat de două axe de comunicaţii pe direcţia nord-sud, reprezentate de văile râurilor Prahova şi Teleajen, precum şi existenţa tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri şi până astăzi condiţii prielnice de trai comunităţilor umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de ştiinţa încă din secolul al XIX-lea.

Printre obiectivele arheologice semnalate şi cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus şi Mălăieşti. Pe suprafaţa castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port şi podoabă, cărămizi, piese de pavaj ştampilate cu însemnele unităţilor militare cantonate aici.

Cercetările din castrul de la Mălăieşti au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care şi una cu ştampila Legiunii V Macedonica, şi monede imperiale romane.

În apropierea satului Apostolache,în anul 1974 s-a identificat o aşezare de tip gumelniţean neolitică, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice aparţinând neoliticului mijlociu. La Homoraciu au fost gasite morminte de inhumatie în ciste din lespezi de piatră specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comerţ şi comunicaţii al râului Teleajen au funcţionat două cetăţi getice la Gura Vitioarei şi Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O altă davă dacică a funcţionat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramică autohtonă sau de import, fusaiole, piese de port şi podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941 la Ploieşti, în punctul Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epocă a fierului şi sarmatice, precum şi o aşezare datată în secolele al III-lea – al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două aşezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. şi a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireşanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o aşezare din secolele al IV-lea – al V-lea şi morminte de inhumaţie datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Şirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului şi mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldeşti- Grădiştea a fost identificată o necropolă birituală specifică secolului al IV-lea d. Chr., având un inventar bogat format din obiecte de podoabă şi ceramică. Cetatea medievală de la Tabla Buţii se înscrie în rândul fortificaţiilor de plan poligonal construite în secolul al XIV-lea, aceasta funcţionând ca punct vamal până în secolul al XVIII-lea. Târgul medieval de la Gherghiţa este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea şi a funcţionat până în secolul al XVIII-lea.
Descoperirile de la Târgşoru Vechi ne poartă prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând până în epoca medievală. În perimetrul de peste 17 ha. al rezervaţiei au fost identificate şi cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuţii privind înţelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgşoru Vechi fiind considerat în anul 1991, de către “Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice”- “Rezervaţie de interes public naţional”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervaţii arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru şi ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia.

Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgşoru Vechi fiind studiate trei asezări suprapuse, aparţinand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea – al VII-lea şi al VIII-lea – al X-lea d. Chr., constituind singura suprapunere de acest tip cunoscută până în prezent pe teritoriul Munteniei. Necropola din secolele al III-lea-al IV-lea d. Chr. descoperită şi cercetată la Târgşoru Vechi, se află situate la est şi sud-est de incinta Curţii Domneşti, însumând până în prezent un număr de 470 de morminte. Din cercetările întreprinse în această necropolă a putut fi observată existenţa a două orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgşoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Bătrân braşovenilor. La începutul secolului al XV-lea Târgşorul este menţionat în documente sub numele de Novum Forum.

Curtea Domnească ridicată în cadrul Târgului medieval de la Târgşor, din care se păstrează curtina, fundaţiile caselor domneşti şi a celorlalte construcţii din interiorul acesteia, precum şi biserica ridicată în timpul domnitorului Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672).

Pentru anul 2012, Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional a acordat specialiştilor din jud. Prahova în domeniul arheologiei autorizaţie pentru cercetare arheologică sistematică în următoarele situri arheologice: Târgşoru Vechi / cod LMI PH-I-s-A-16216 situat în punctul La mănăstire; Câmăina – necropola preistorică (Biserica „Sf Nicolae”) , situat în punctul Slobozia, Biserica „Sf. Nicolae”; Drajna – Castru roman, situat în punctul Dealul Grădiştea; Gherghiţa – Şcoala Generală, situat în punctul La Şcoală; Budureasca 4 – Puţul Tătarului, situat în punctul Budureasca 4 – Puţul Tătarului (localitatea Vadu Săpat); Castrul Mălăieşti situat în punctul Pe Cetate (localitatea Sfârleanca, com. Dumbrăveşti); Seciu – La Pompieri (localitatea Seciu, oraş Boldeşti – Scăeni);

Patrimoniul industrial al judeţului Prahova

Pe teritoriul judeţului Prahova sunt situate în prezent trei obiective industriale:

- „Uzina Electrică, fosta moară a Mănăstirii Sinaia”, monument de arhitectură (care face parte din „Ansamblul Castelului Peleş”), înscris în LMI/2004 la poziţia 790, cod PH-II-m-A-16696.05, situate în oraşul Sinaia, Aleea Peleşului nr.2.

- „Ansamblul Fabricii de Hârtie” din oraşul Buşteni, str. Telecabinei nr. 47-59, ansamblul istoric înscris în LMI/2004 la poziţia 417, cod PH-II-a-B-16383 având în componenţă:

- „Hale de producţie, azi ateliere mecanice, cod PH-II-m-B-16383.01; construite în anul 1880, din zidărie de piatră; iniţial moară de măcinat lemn;

- „Hale de producţie, azi sală de sport”, cod PH-II-m-B-16383.02; construite între anii 1920-1948 din zidărie mixtă (beton + lemn); iniţial gater;

- „Case de serviciu în incinta fabricii, azi locuinţe şi spaţii comerciale, cod PH-II-m-B-16383.03; construite între anii 1880-1920, din zidărie de cărămidă şi mixtă (cărămidă şi lemn);

- „Colonia muncitorească a Fabricii de Hârtie”, cod PH-II-m-B-16383.04; construite în anul 1920 cu demisol, parter şi etaj din zidărie de piatră şi lemn;

- „Anexe gospodăreşti ale Coloniei muncitoreşti”, cod PH-II-m-B-16383.06; construite în anul 1880 (reconstruite în sec. al XX-lea) ca îngrăşătorie pentru animale, trei pavilioane pe structură de lemn.

- „Moara de apă Warthiadi” – monument de arhitectură înscris în LMI/2004 la poziţia 512, cod PH-II-m-A-16459, situat în Satul Drajna de Jos, comuna Drajna.

Patrimoniul imaterial din judeţul Prahova

În localităţile prahovene există 177 unităţi culturale (cămine culturale şi săli de festivităţi) şi 423 biblioteci din care 101 publice, cu un volum de carte de 4.587.000 exemplare şi circa 169.000 cititori înscrişi. Bibliotecile publice se află sub autoritatea administrativă a consiliilor locale, care le asigură baza materială şi resursele financiare necesare. Instituţiile judeţene de cultură sunt finanţate de la bugetul judeţului, care asigură resursele financiare necesare funcţionării, precum şi cheltuielile de capital destinate modernizării infrastructurii.

Instituţiile culturale de interes local beneficiază de finanţare de la bugetele localităţilor. Prin intermediul parteneriatelor, în anul 2008 au fost alocate prin Consiliul Judeţean Prahova sume importante pentru construirea, modernizarea şi reabilitarea căminelor culturale din mediul rural, aceasta reprezentând o necesitate pentru revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor de la sate.

Principalele instituţii culturale din judeţul Prahova sunt:

Instituţii culturale de importanţă naţională:

3 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia, Muzeul Naţional al Petrolului – Ploieşti, Muzeul Cinegetic Posada;

Instituţii culturale de interes judeţean:

Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti;

Muzee de importanţă judeţeană:

- Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile:

- Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploieşti;

- Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Ploieşti;

- Muzeul Memorial „I.L. Caragiale”, Ploieşti;

- Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploieşti;

- Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte, (subsecţii: Muzeul Memorial

„Nicolae Iorga”, Expoziţia de artă religioasă, Muzeul de Etnografie al Văii

Teleajenului);

- Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Buşteni;

- Muzeul Memorial „Constantin Stere”;

- Muzeul Conacul Bellu – Urlaţi;

- Muzeul Casa Domnească „Matei Basarab şi Vasile Lupu” – Brebu;

- Conacul „Pană Filipescu” – Filipeştii de Tîrg;

- Rezervaţia Arheologică Budureasca –Vadu Săpat;

- Muzeul sătesc – Sîngeru;

- Casa Hagi Prodan – Ploieşti;

- Expoziţia permanentă Tohani

- Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti , cu secţiile:

- Muzeul „Omului” şi „Acvariul”, Ploieşti;

- Muzeul „Rezervaţia Bucegi” – Sinaia;

- Muzeul „Văii Teleajenului”, Vălenii de Munte;

- Muzeul „Flori de mină” şi „Casa Rainer” Cheia, Măneciu;

- Muzeul Sării („Casa Cămărăşiei”), Slănic, muzeu de interes naţional;

- „Muzeul Ţinutului” Plopeni;

- Grădina Botanică Bucov.

- Muzeul Judeţean de Artă – Ploieşti cu secţia:

- Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina;

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale - Ploieşti;

Şcoala de Arte şi Meserii - Ploieşti.

Instituţii culturale de importanţă locală:

Muzeul Municipal „B.P. Haşdeu” Câmpina;

Muzeul sătesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu;

Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti;

Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti;

Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti;

2 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina;

11 case de cultură orăşeneşti - Băicoi, Boldeşti - Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil,

Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte;

88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate.

Atribuţiile Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Prahova în domeniul Protejării patrimoniului cultural naţional

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Prahova s-a constituit juridic in conformitate cu prevederile Legii 182 / 2000, ale H.G. nr. 28/2001 si Legii 422/2001, prin contopirea fostului Inspectorat Judetean pentru Cultura cu fostul Oficiu Judetean pentru Ocrotirea Patrimoniului Cultural National Prahova. Incepand cu data de 1 iunie 2001, a luat fiinţă Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National.

Activitatea institutiei este structurata pe coordonatele definitorii ale Programului de Guvernare 2012 in domeniul culturii, si anume: sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local si national; extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei şi colectarea integrală a timbrului cultural; îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale; susţinerea tradiţiilor culturale româneşti, a instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente; protejarea patrimoniului cultural naţional văzut ca o prioritate pentru intreaga societate romaneasca; promovarea culturii romane in strainatate.

Principalele atribuţii ale Directiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Prahova sunt prevăzute la art. 17 alin (1) din HG nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare:

- îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional;

- colaborează cu autorităţile publice si cu instituţiile specializate pentru protejarea si punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional si aplică în acest sens prevederile legale în domeniu;

- participă, la cererea autorităţilor abilitate si împreună cu acestea, la acţiuni de control al respectării legislaţiei privind dreptul de autor si drepturile conexe;

- solicită si primesc, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele si pentru Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional, de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii publice si de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor si informării publice, date si informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin;

-controlează respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul Cultural Naţional, în condiţiile si la termenele stabilite prin lege;

-îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de ministrul culturii si patrimoniului naţional, potrivit legii.

În domeniul Protejării patrimoniului cultural naţional, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National are în vedere îndeplinirea următoarelor atribuţii:

- controleaza respectarea prevederilor legale referitoare la protejarea monumentelor istorice de catre detinatorii cu orice titlu, precum si de catre cei care executa lucrari la monumentele istorice sau in zonele de protectie a acestora.

- constată, prin agenţii constatatori din cadrul instituţiei, contravenţii şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale în domeniul culturii, cu respectarea actelor normative în vigoare;

- se ocupa de evidenta monumentelor istorice, alcatuind fisele fiecarui monument, in care sunt consemnate informatiile tehnice si stiintifice, toate interventiile umane, precum si modificarile naturale suferite in decursul timpului.

- detine Secretariatul Comisiei Zonale nr.4 a Monumentelor Istorice, comisie ce avizeaza toate documentatiile referitoare la monumentele istorice si pentru constructiile ce se amplaseaza in zonele protejate ale monumentelor istorice, eliberand si avizele necesare obtinerii Autorizatiei de Construire. Comisia are in componenta patru judete (Prahova, Dambovita, Buzau, Braila).

- emite certificate de export definitiv si temporar si indeplineste atributiile prevazute in temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000.

Directia Judeţeană Prahova pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 7 salariaţi, dintre care 6 funcţionari publici şi un angajat personal contractual. Organigrama DJCPN este aprobată prin Ordin al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, fiind structurată astfel: Director executiv, Compartimentul monumente istorice şi arheologie (1 angajat); Compartimentul patrimoniu cultural naţional mobil şi imaterial (1 angajat); Compartimentul cultură, management, resurse umane (1 angajat); Compartimentul financiar-contabilitate, salarizare, administrativ, achiziţii publice (3 angajaţi).

Numărul de posturi ocupate este departe de a acoperi necesarul de resurse umane pentru îndeplinirea la capacitate maximă a sarcinilor atribuite instituţiei noastre. Se constată un deficit de specialişti raportat la numărul de bunuri culturale înscrise în patrimoniul cultural naţional aflate în aria de competenţă a Direcţiei (449.000 bunuri culturale mobile şi 957 monumente istorice) şi la atribuţiile de control în domeniu. Situaţia de fapt actuală nu poate răspunde misiunii şi scopurilor instituţiei şi nu permite realizarea unui flux de activităţi, de la eliberarea de avize şi certificate de export la controlul pe teren.

SITUAŢIA ACTUALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL

ÎN JUDEŢUL PRAHOVA.

PATRIMONIUL IMOBIL

O analiza generala asupra punctelor tari si a punctelor slabe in ceea ce priveste patrimoniului cultural national imobil aflat pe teritoriul judetului Prahova releva următoarele rezultate:

Puncte tari

- Bogăţia şi diversitatea bunurilor cu valoare de patrimoniu cultural imobil, din epocile arhaică, antică, medievală, modernă şi contemporană;

- existenţa unor monumente istorice apartinand grupei A a Patrimoniului Cultural National;

- existenţa unui bogat patrimoniu arheologic: cum ar fi siturile istorice Rezervaţiile arheologice Budureasca şi Târgşorul Vechi, Târgul Medieval Gherghiţa.

- existenţa unui turism religios, balnear şi cultural destul de important, cu efect economic, social, cultural şi educativ pro-patrimoniu; Cadrul natural deosebit oferit de Valea Prahovei, Valea Teleajenului, Valea Slanicului, Valea Doftanei, de Munţii Bucegi, corelativ cu alţi factori determinanţi (populaţia numeroasă, important centru de afaceri, universitar, traversat de principalele căi rutiere şi feroviare ce fac legătura cu restul ţării şi cu celelalte ţări din Europa) concură la diversificarea ofertei culturale şi valorizarea potenţialului cultural, a creaţiilor artistice contemporane, a celor populare, precum şi a meşteşugurilor tradiţionale. Promovarea unor noi forme de turism şi dinamica societăţii favorizează, de asemenea, punerea în valoare a patrimoniului material şi imaterial al judeţului.

- existenţa unui cadru legislativ de reglementare a domeniului;

-programe naţionale pentru cercetarea, conservarea şi restaurarea monumentelor istorice.


Puncte slabe

-educaţia civică precară

Una dintre problemele-cheie în valorificarea elementelor definitorii de identitate locală şi natională o constituie absenţa unei educaţii în domeniu, care să determine un comportament activ pro-patrimoniu atât la nivelul individului, cât şi la nivelul comunităţii;

-deficitul de specialişti (arhitecţi, ingineri constructori, arheologi, istorici de artă etc.) atestaţi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional;

- lipsa resurselor financiare pe plan local şi judeţean necesare pentru protejarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil;

-necunoaşterea sau ignorarea de către primării şi consiliile locale a legislaţiei privind monumentele istorice, insuficienta implicare şi responsabilizare, din partea autorităţilor locale, în gestionarea bunurilor de patrimoniu cultural imobil existente în unităţile administrativ-teritoriale pe care le conduc;

-lipsa unor preocupări sistematice privind reinserţia monumentelor istorice în spaţiul comunitar şi valorizarea potenţialului lor ca factor de creştere a calităţii vieţii populaţiei;

- lipsa unei abordări intersectoriale în legătură cu punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil, îndeosebi în relaţie cu turismul şi industria hotelieră, construcţiile civile, transporturile, alte servicii pentru consumator;

- slaba implicare a organizaţiilor neguvernamentale în acest domeniu.

PATRIMONIUL MOBIL

Puncte tari

În Prahova, bunurile culturale mobile sunt concentrate în colecţiile muzeale şi în unităţile de cult ale judeţului.

Judeţul dispune de o puternică infrastructură muzeală, care acoperă întreaga tipologie: de artă; de arheologie şi istorie; de ştiinţă şi istorie; de etnografie şi antropologie; specializate: 3 muzee de importanţă naţională (Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Petrolului Ploieşti, Muzeul Cinegetic Posada), instituţii culturale de interes judeţean: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Ploieşti, Muzeul Judeţean de Artă „Ion Ionescu Quintus” Prahova sau instituţii culturale de importanţă locală (Muzeul Municipal „B. P. Hasdeu” Câmpina.

- Patrimoniul cultural muzeal beneficiază de un cadru legislativ complet, care reglementează atât modul de organizare şi funcţionare al muzeelor şi colecţiilor publice, cât şi modalităţile de protejare a bunurilor culturale mobile. Este important să se precizeze faptul că valoarea acestor proprietăţi creşte când un element individual este parte a unui grup original sau când acesta aparţine unei colecţii, într-un muzeu sau într-o arhivă. În mod asemănător, valoarea unui articol creşte dacă este păstrat în locaţia originară.

- Ridicarea standardelor de către muzee constituie o prioritate în toate aspectele activităţii lor, de la tehnicile de conservare ale documentelor din colecţii, management, tehnici de expunere, cât şi cu privire la serviciile oferite vizitatorilor.

- existenta in incinta Manastirii de la Jercalai, datand din 1793, a unui spatiu realizat din veniturile proprii ale DJCCPCN Prahova, unde va fi amenajat un Depozit de carte veche si un Laborator zonal de restaurare – conservare de bunuri culturale mobile. Scopul realizarii acestui spatiu a fost acela de a proteja bunurile de patrimoniu de la culte, care, in prezent, sunt concentrate, in conditii improprii la Manastirea Sinaia. Continuarea demersului ar face posibila salvarea unui patrimoniu pretios al judetului, constand in 1774 cărţi vechi (incunabule, manuscrise etc., ediţii rare), precum şi 450 icoane pictate în secolul XVIII şi XIX.

- existenţa, la Ploieşti, a sediului Asociatiei Conservatorilor si Restauratorilor din Romania este o oportunitate în ceea ce priveşte promovarea patrimoniului cultural national din judet.

Puncte slabe

- în judeţul Prahova, îmbunătăţirea gestionării patrimoniului mobil se impune în special la nivelul unităţilor de cult. Controalele efectuate de specialiştii instituţiei, împreună cu reprezentanţii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, au relevat lipsa mijloacelor de protecţie împotriva unor potenţiale activităţi criminale sau a incendiilor sau inundaţiilor, precum şi lipsa personalului specializat în protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional mobil.

- proprietăţile culturale mobile şi colecţiile aflate în proprietate privată constituie o importantă, dar puţin înţeleasă, resursă naţională. Lipsa unui dialog constructiv între proprietarii privaţi şi entităţile statului poate determina pierderea unor oportunităţi capabile să asigure conservarea adecvată,

studierea şi aprecierea într-o proporţie mai mare a acestora.

- subfinanţare cronică pentru proiectele propuse;

- lipsa încheierii de asigurare pentru patrimoniul mobil (ca şi pentru cel imobil);

- lipsa evidenţei informaţionale.
PATRIMONIUL IMATERIAL