Inspectoratul şcolar al judeţului neamţ


Aria curriculară Limbă şi comunicare



Yüklə 6,7 Mb.
səhifə117/174
tarix04.01.2022
ölçüsü6,7 Mb.
#60498
1   ...   113   114   115   116   117   118   119   120   ...   174
Aria curriculară Limbă şi comunicare

Reforma curriculară axată pe factorul formativ, modernizarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ precum şi extinderea informatizării, presupun un proces de învăţământ flexibil deschis către schimbare, axat pe modele educaţionale care să stimuleze dezvoltarea personală şi profesională a elevilor, pregătirea lor temeinică pentru integrarea în societate.

La limba şi literatura română, evaluarea s-a constituit într-o prioritate pentru fiecare dintre profesorii de specialitate. Astfel, observaţiile şi constatările făcute prin aplicarea testelor iniţiale, de progres şi sumative de la început de ciclu şi de la început de an şcolar au permis radiografierea cât mai nuanţată a bagajului de achiziţii ale fiecărui elev.

Rezultatele înregistrate la evaluarea de toate tipurile au ilustrat: realizarea actului comunicării, eficienţa comunicării în limba română, capacitatea elevilor de a produce mesaje scrise şi orale, înţelegerea mesajului unui text citit/ audiat etc.

Apreciem, în acest context, faptul că, pentru fiecare profesor de limba şi literatura română caietul de consemnare a progresului elevilor constituie un veritabil instrument de lucru al profesorului.

La Limbile străine, importante sunt capacităţile care se definesc în funcţie de anumite competenţe şi aptitudini vizate, care ţin de folosirea limbajului şi a gramaticii în structurile de comunicare. Învăţarea este direcţionată spre formarea de competenţe. În consecinţă, practica curriculară are ca rezultat formarea de abilităţi şi competenţe consolidate şi care să poată fi utilizate de către elevi oricând, în orice situaţii.

Evaluarea a vizat realizarea activităţilor proiectate şi dezvoltate de profesor şi finalizarea raportului dintre resursele pedagogice, informaţionale, umane, didactico-materiale şi proces, activitatea de educaţie pe baza resurselor pedagogice şi rezultatelor elevilor la sfârşitul unui ciclu de educaţie, cantitativă, calitativă şi în timp.

S-a remarcat claritate în formularea obiectivelor lecţiilor prezentate şi adecvarea lor la conţinuturile de învăţare, la nivelul de cunoştinţe al elevilor şi la particularităţile de vârstă. Strategiile de învăţare au fost selectate şi adecvate la capacităţile elevilor, iar conţinuturile, repartizate în secvenţe didactice. Referitor la componenta acţională, în multe din inspecţiile efectuate, s-a remarcat grija profesorilor pentru organizarea colectivului de elevi şi crearea cadrului psiho-ergonomic. Nu numai cadrele didactice cu experienţă, dar şi o mare parte din cadrele didactice debutante au dovedit că sunt la curent cu noutăţile privind metodica predării limbilor moderne, fapt ce a rezultat şi din modul de concepere a activităţilor şi o nouă viziune asupra actului predării. Astfel, s-a observat respectarea, în funcţie de obiective, a celor patru deprinderi, prin realizarea unui echilibru în utilizarea lor, prin structurarea conţinutului conform logicii disciplinei, prin exploatarea varietăţii tipurilor de învăţare, diversitatea formelor de activitate (frontală, pe grupe, pe perechi), prin integrarea şi valorificarea mijloacelor de învăţământ şi realizarea unor interacţiuni comunicative de tipul P-E, E-E, E-P.

Tot un punct tare, remarcat în timpul inspecţiilor, care vine să accentueze calitatea demersului didactic, este şi motivarea, solicitarea şi activarea elevilor, stabilirea şi dozarea sarcinilor de lucru şi realizarea şi asigurarea caracterului practic aplicativ al cunoştinţelor.

Referitor la componenta evaluativă, s-a remarcat realizarea unei evaluări permanente, iniţiale, continue şi finale, a feed-back-ului, folosirea de diferite forme de evaluare şi asigurarea mecanismelor de reglare a învăţării.

Amintim şi câteva puncte slabe din activitatea didactică a profesorilor suplinitori calificaţi de limbi moderne, cum ar fi, de exemplu, cazurile şi situaţiile (nu multe) în care profesorii au dovedit o slabă pregătire de specialitate, de cunoaştere a întocmirii unui proiect didactic, de cunoaştere a obiectivelor şi a etapelor unei lecţii.

Au fost frecvente şi situaţiile în care au lipsit materialele didactice şi auxiliare, iar evaluarea nu s-a făcut corespunzător. În aceste situaţii, am recomandat înscrierea profesorilor respectivi la cursuri de perfecţionare, asistenţe la ore la colegii cu experienţă, refacerea proiectelor didactice şi găsirea de modalităţi de ameliorare a punctelor slabe constatate.

Partea pozitivă constatată este că numărul profesorilor cu carenţe este mic, majoritatea profesorilor desfăşurând ore de calitate, atmosfera din clasă şi relaţiile profesor - elev, de tip parteneriat, sunt bune şi foarte bune, elevii considerându-le stimulative.

Evaluarea este făcută permanent şi utilizată în elaborarea activităţilor viitoare, iar temele pentru acasă sunt bine dozate şi concepute, contribuind la învăţarea sistematică.



Yüklə 6,7 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   113   114   115   116   117   118   119   120   ...   174




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin