Inspectoratul şcolar judeţean vaslui

(Sursa: Anuarele statistice 2008, 2009, 2010, 2011)

Analizând datele, se constată că în perioada 2007 – 2010, populaţia a scăzut atât la nivelul ţării cât şi la nivelul regiunii N-E, astfel că diminuarea numărului de persoane, de la 1 iulie 2007 la 1 iulie 2010, a fost cu un procent de 0,3 % atât la nivelul României (o diminuare cu 67,6 mii persoane) cât şi la nivelul regiunii Nord-Est (diminuare cu 12,6 mii persoane).

Analizând rata de activitate a regiunii Nord-Est, se constată că aceasta reprezintă 66,1 % în anul 2010,cu o valoare mai mare în mediul urban fată de rural, înregistrând o scădere până in 2008 si o ușoară creștere din 2008 in 2010.

Rata de ocupare urmează o evoluție asemănătoare și înregistrează valoarea de 62,0% în 2010 cu o valoare mai mare în mediul urban fată de rural.

Şomajul înregistrat este de 5,8% în 2010 în scădere de la 6% în 2009 cu valori mult mai mari în mediul urban 11,2% fată de rural 2,2%.

La nivelul judeţului Vaslui, rata de ocupare a scăzut, comparativ cu anul 2007, cu 3,4 puncte procentuale la nivelul județului Vaslui, cu 3,8 puncte procentuale la nivel național și cu 3,4 puncte procentuale la nivelul regiunii Nord-Est.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional
Mii persoane

SPECIFICATIE	2006	2007	2008	2009	2010
Populația ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care:	1653	1696	1674	1666	1689
- cu nivel superior de pregatire	167	179	189	192	196
- cu nivel mediu de pregatire	916	919	902	878	880
- cu nivel scăzut de pregătire	570	598	583	596	613

( % )

Ponderea în populația ocupata totală (%)	2006	2007	2008	2009	2010
Populația ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care:	100	100	100	100	100
- cu nivel superior de pregătire	10.1	10.6	11.3	11.5	11.6
- cu nivel mediu de pregatire	55.4	54.2	53.9	52.7	52.1
- cu nivel scazut de pregatire	34.5	35.2	34.8	35.8	36.3

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus pentru regiunea Nord-Est, se poate constata că în perioada 2006 – 2010 a crescut, de la an la an, numărul persoanelor ocupate cu nivel superior de pregătire, cu 29 mii persoane mai mult în anul 2010 faţă de 2006, a scăzut cu 38 mii persoane – până in anul 2009 – populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire (postliceal+liceal+şcoli maiştri+profesional) şi a crescut cu 43 mii persoane populaţia ocupată cu nivel scăzut de pregătire, in anul 2010 faţă de 2006.

Ca puncte procentuale, situaţia cea mai favorabilă se constată la populaţia ocupată cu nivel superior de pregătire, care a câştigat 1,5 puncte în anul 2010 comparativ cu 2006, în timp ce populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire a pierdut 3,3 puncte procentuale iar populaţia ocupată cu nivel scăzut a câştigat 1,8 puncte. Prezentăm situaţia şi in graficul de mai jos:
Ponderea populaţiei ocupate, pe niveluri de studii, în populaţia ocupată totală - Regiunea Nord-Est
4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

populaţia ocupată civilă in perioada 2002 – 2010 (mii persoane)

Populaţia ocupată civilă a României a înregistrat un trend crescător de la an la an, în perioada 2004-2009, în timp ce populaţia ocupată civilă a Regiunii Nord - Est şi a judeţului Vaslui au înregistrat, in aceeaşi perioadă, creşteri alternate cu descreşteri, anul 2009 fiind marcat de criza economică, an în care populaţia ocupată civilă a suportat diminuări consistente. La nivelul judeţului Vaslui populaţia ocupată civilă a suferit o scădere spectaculoasă în anul 2009, ajungând la 140 mii persoane, de la 144,8 mii în anul 2008. In anul 2010 se constată descreşteri ale valorilor la toate cele trei nivele, naţional, regional, si la nivelul judeţului Vaslui.

Populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului Vaslui, în perioada 2002 – 2010 (mii persoane)

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale - jud. VASLUI
Sursa: INS, Anuarul statistic (Balanța forței de munca - la sfârşitul anului)
				- %
	CAEN Rev. ^1)	CAEN Rev.^2
Jud. VASLUI	2002	2003	2004	2005	2006		2007			2008		2008 Rev.2		2009 Rev.2		2010 Rev.2
Agricultură, silvicultură, pescuit	56.5	53.6	51.6	51.5	49.1		47.6			46.9		46.8		48.5		49.0
Industrie	20.2	21.0	21.1	18.6	19.2		18.0			18.1		18.9		16.6		16.8
Industrie extractiva^1), 2)	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0		0.0			0.0		0.0		0.0		0.0
Industrie prelucratoare^1), 2)	18.9	19.8	19.8	17.5	18.0		16.9			17.1		17.0		14.7		15.0
Energie electrica, termica, gaze, apa^1)	1.3	1.2	1.3	1.2	1.2		1.1			1.0
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat^2)												0.6		0.5		0.4
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare^2)												1.4		1.4		1.4
Construcţii	1.8	2.4	2.5	2.8	2.8		3.4			3.5		3.6		2.9		2.5
Servicii	21.4	23.0	24.8	27.1	29.0		30.9			31.4		30.7		32.0		31.7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor^1), 2)	5.6	6.6	6.1	7.9	8.6		9.1			8.6		8.6		9.1		9.4
Hoteluri si restaurante^1), 2)	0.2	0.4	0.8	0.6	0.7		1.0			0.8		0.8		0.6		0.5
Transport, depozitare, comunicatii^1)	2.1	2.5	2.4	2.6	3.1		3.3			3.1
Intermedieri financiare^1)	0.5	0.5	0.6	0.5	0.5		0.6			0.6
Tranzacții imobiliare şi alte servicii^1)	2.1	2.2	2.6	2.2	2.4		2.5			2.8
Administrație publica si aparare^1)	1.5	1.5	1.5	2.0	2.0		2.3			2.6
Învăţământ^1), 2)	5.0	5.0	5.1	5.2	5.5		5.5			5.4		5.4		5.4		5.1
Sănătate si asistenţă socială^1), 2)	3.3	3.4	4.2	4.5	4.8		5.3			5.9		5.9		6.4		6.3
Celelalte activităţi ale economiei naţionale^1)	1.1	1.0	1.5	1.6	1.4		1.4			1.6
Transport şi depozitare^2)												3.1		3.4		3.9
Informaţii şi comunicaţii^2)												0.3		0.2		0.7
Intermedieri financiare şi asigurări^2)												0.6		0.6		0.6
Tranzacţii imobiliare^2)												0.3		0.4		0.1
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice^2)												0.8		0.8		0.7
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport^2)												1.3		1.1		0.7
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public^2)												2.5		2.9		2.5
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative^2)												0.4		0.5		0.5
Alte activităţi de servicii^2)												0.8		0.7		0.7
TOTAL	100.0	100.0	100.0	100.0	100.0		100.0			100.0		100.0		100.0		100.0

O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură la nivelul regiunii N-E, 49,0% în anul 2010, comparativ cu 29,1% la nivel naţional. Această ramură este preponderentă în patru din cele şase judeţe componente ale regiunii (mai puţin judeţele Bacău şi Iaşi), cele mai ridicate valori înregistrându-se în judeţele Botoşani (51,0%) şi Vaslui (49,0%). Aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.

Ponderea populaţiei ocupate în industrie se află sub media pe ţară (20,7%), judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (14,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, urmate de judeţele Iaşi cu 16,2%, Neamţ cu 16,3% şi Vaslui cu 16,8%. Cea mai apropiată valoare de valoarea medie pe ţară se înregistrează la nivelul judeţului Bacău cu 19,3% (urmat de judeţul Vaslui cu 16,8%).

În domeniul serviciilor ponderea cea mai ridicată în total populaţie ocupată se înregistrează în judeţul Iaşi, 41,5 %, cu 5,4 puncte procentuale peste media regiunii (36,1 %), iar cea mai mică în judeţele Botoşani (31,2 %) şi Vaslui (31,7 %).

În construcţii cea mai scăzută pondere se înregistrează în judeţul Vaslui (2,5 %), cu 5,0 puncte procentuale sub valoarea la nivel naţional şi cu 3,6 puncte procentuale sub media regiunii. Din păcate, după ce criza economică s-a făcut simţită şi în România, spre sfârşitului anului 2008, locurile de muncă vacante pentru această ramură au început să se reducă. Judeţul Bacău înregistrează o valoare mult superioară a ponderii acestei ramuri în total populaţie ocupată civilă, superioară atât celei naţionale (cu 3,3 puncte procentuale mai mult) cât şi celei la nivel de regiune (cu 4,7 puncte procentuale mai mult).

Numeroase persoane în vârstă de muncă din regiunea N-E lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest. După plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă, în continuare, o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi din mediul rural au rămas persoane vârstnice şi copii.

Ponderea populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei, în total populaţie

ocupată civilă, în anul 2010, pentru Regiunea Nord – Est şi judeţele din regiune (%)

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale

Cu privire la numărul mediu al salariaţilor (la nivel naţional), este de remarcat creşterea anuală în perioada 2004 – 2008, urmând ca în 2009 să scadă cu 272 mii persoane. Numărul mediu al muncitorilor înregistrează descreşteri în perioada 2001-2005, apoi uşoare creşteri în anii 2006 şi 2007, după care nu mai există date statistice despre numărul mediu al muncitorilor .

Analizând situaţia pe ramuri (activităţi) ale economiei naţionale, se remarcă faptul că numărul mediu al salariaţilor din “Agricultură” a scăzut cu 44 mii persoane în perioada 2002 – 2008 iar în rândul muncitorilor reducerea a fost de 59 mii persoane în perioada 2002 – 2007 (an până la care avem date statistice despre numărul mediu al muncitorilor).

În perioada 2002 – 2009, în “Industrie” numărul mediu al salariaţilor a scăzut cu 520 mii persoane, 235 mii fiind reducerea de la anul 2008 la 2009. Numărul muncitorilor la aceeaşi ramură a scăzut, în perioada 2002 – 2007, cu 266 mii persoane.

In “Construcţii” s-au înregistrat creşteri anuale în perioada 2002 – 2008, de la 300 mii salariaţi în anul 2002 la 458 mii în anul 2008 (crestere de 158 mii salariaţi), urmând ca în anul 2009, pe fondul crizei economice, să suporte o reducere de 54 mii persoane, ajungând la 404 mii, iar in anul 2010 la 337 mii persoane, cu 67 mii mai putin decat in 2009.

Şi la activitatea “Comerţ” care are o pondere considerabilă în totalul pe economie, după creşteri anuale ale numărului mediu al salariaţilor în perioada 2002 – 2008, ajungându-se de la 562 mii persoane în anul 2002 la 849 mii în anul 2008, se înregistrează o reducere cu 33 mii salariaţi în anul 2009, si cu 97 mii in 2010 (faţă de 2008). Creşteri ale numărului mediu de salariaţi în anul 2009 comparativ cu 2008, se constată la ramura “Sănătate şi asistenţă socială (de la 350 mii la 378 mii salariaţi), dar scade din nou in 2010, cu 12 mii persoane faţă de 2009. La “Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public”, se constată o creştere de la 213 mii in anul 2008, la 225 mii în anul 2009, dar această ramură suportă reduceri consistente în anul 2010, de 15 mii persoane, prin disponibilizările care au avut loc.