Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

3.3. 3. Tendințe viitoare de informatizare ale sistemului judiciar În ultimii ani, sistemul judiciar a cunoscut evoluții și transformări importante, impulsionate pe de o parte de evoluția tehnologiilor informaționale, a progresului tehnologic și nu în ultimul rând de necesitatea alinierii sistemului judiciar românesc la normele Uniunii Europene. Tendințele viitoare de informatizare a sistemului judiciar sunt ghidate de necesitatea implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene, prin programele e-justice şi e-law precum și de oferirea utilizatorilor interni a suportului necesar prin promovarea de noi modalităţi de lucru mai eficiente şi furnizarea unui număr mai mare de date şi servicii on-line pentru cetăţeni. Fiecare proiect prevăzut în Strategia de informatizare pentru perioada 2013 – 2017 îşi propune îmbunătăţirea calităţii actului de justiţiei prin punerea la dispoziţie a unor instrumente electronice performante ce au rolul de a facilita accesul la anumite informaţii publice sau de a celeriza procedurile judiciare. Prin implementarea obiectivelor generale ale noii strategii de informatizare se urmăreşte, în principal: creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informatice deţinute de instituţiile din sistemul justiţiei; corelarea dezvoltării sistemului informatic cu priorităţilor strategice definite pentru sistemul justiţiei (cum ar fi punerea în aplicarea a Noilor Coduri); apropierea sistemelor informatice din sistemul justiţiei de modelele de bună practică existente în statele membre ale Uniunii Europene. Priorităţile de acţiune în domeniul informatizării sistemului judiciar pe perioada 2014 – 2020 au fost identificate şi sistematizate în Planului de Acţiune în domeniul E-justiţiei europene, plan elaborat la nivelul grupului de lucru Legal data Processing,de la nivelul Consiliului UE în baza colaborării dintre instituţiile europene. În cadrul acestor priorităţi, România în parteneriat cu alte state membre, este implicată în derularea următoarelor proiecte/propuneri de proiecte: Portalul E-Justiţiei Europene – prima versiune a portalului care a fost lansată în iulie 2010, facilitează accesul cetăţenilor, operatorilor economici şi instituţiilor publice sau private de la nivelul UE, la următoarele categorii de informaţii aferente sistemelor judiciare ale celor 27 de state membre: informaţii generale privind sistemele judiciare naţionale, procedurile legale, costurile procesuale, modalităţile de asigurarea a intrepretariatului în cadrul proceselor; informaţii privind registrele electronice de insolvenţă, comerciale şi de afaceri, ale traducătorilor, interpreţilor şi funciare, informaţii privind videoconferinţa, medierea (alternativă a procedurilor judiciare desfăşurate în faţa instanţei) şi acordarea asistenţei judiciare. Următoarele versiuni ale portalului, vor pune la dispoziţia utilizatorilor funcţionalităţi mai avansate, precum: interconectarea cu portalul a registrelor electronice ale Statelor membre şi căutarea avansată a informaţiilor în aceste registre; integrarea aplicaţiilor pilot de gestionare electronică a procedurilor europene (procedura europeană a somaţiei de plată, procedura europeană privind cererile cu valoare redusă etc.), a aplicaţiilor de traducere adaptate domeniului juridic în toate perechile de limbi europene şi a unui glosar juridic; dezvoltarea în cadrul portalului a unui sistem de rezervare on-line a sistemelor de videoconferinţă existente la nivelul statelor membre pentru instituţiile cu responsabilităţi în materia cooperării judiciare internaţionale; implementarea în portal a unui sistem de securitate, autentificare şi administrare a identităţilor; implementarea semnăturii electronice; plata on-line a anumitor cheltuieli de judecată. Proiectul Implementarea utilizării videoconferinţei în cauze transfrontaliere (True-to-Life Videoconferencing) – are ca obiectiv continuarea utilizării transfrontaliere a videoconferinţei în cauze judiciare, prin evaluarea conformităţii tehnice a echipamentelor de videoconferinţă existente la nivelul statelor membre participante cu cerinţa asigurării la momentul realizării videoconferinţei a unor condiţii tehnice de redare a imaginii şi sunetului identice cu realitatea („True-to-Life videoconferencing”), precum şi prin schimbul de informaţii şi bune practici în vederea utilizării efective a videoconferinţei în cauze judiciare. Implementarea bazei de date legislativă oficială a României în portalul N-Lex – proiect european iniţiat de către Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene, în colaborare cu statele membre ale Uniunii. Proiectul, aflat încă în stadiul de pilot (experimental) are drept scop acordarea posibilităţii accesării legislaţiilor naţionale ale statelor membre, printr-un sistem uniform gestionat la nivel comunitar. În prezent, interfaţa unică N-Lex oferă acces la bazele de date legislative oficiale ale unui număr de 23 de state membre, România nefiind încă parte în acest proiect. Astfel, în vederea participării României la acest proiect european, este necesară dezvoltarea unei aplicaţii de legislaţie electronică în conformitate cu standardele e-law, care să conţină fişa actelor normative şi forma actualizată a actelor normative; punerea la dispoziţia utilizatorilor de internet, în formă gratuită, a acestui produs, conform obligaţiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene de a permite şi facilita accesul în mod gratuit la legislaţia internă; actualizarea zilnică a bazei de date legislative şi a fişei actelor normative; dezvoltarea conectorilor acestei baze legislative la interfaţa N-Lex. Acest proiect va contribui la o mai bună cunoaştere a legislaţiei atât de către publicul larg, cât şi de alte entităţi (specialişti în drept, societăţi comerciale, instituţii publice, universităţi etc.), ameliorându-se astfel securitatea şi certitudinea juridică a informaţiilor şi datelor furnizate. Procesul de reformă a sistemului judiciar din ultimii ani, marcat de adoptarea celor patru noi coduri fundamentale, a înregistrat progrese incontestabile, recunoscute ca atare inclusiv în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Cu toate acestea, provocările care stau în faţa sistemului judiciar pe calea eficientizării şi funcţionării la parametri optimi sunt în continuare numeroase, sistemul trebuind să facă faţă noilor provocări generate de schimbările la nivel legislativ şi de asigurarea resurselor necesare pentru oferirea unui act de justiţie mai eficient şi transparent. Resursele necesare pentru punerea în aplicare a codurilor şi a măsurilor legislative pe care le implică, identificate în cadrul Studiilor de impact ale prevederilor noilor Coduri, sunt împărţite pe următoarele componente: buget; resurse umane; infrastructură fizică; echipamente IT; instruire profesională. Problemele majore identificate în cadrul studiilor de impact: volumul mare de activitate al instanţelor; gradul mare de încărcare pe judecător; gradul mare de încărcare a sistemului de probaţiune; deficitul major de resurse umane (judecători şi personal auxiliar, personal de probaţiune) raportat la volumul de activitate; infrastructură fizică şi IT deficitare. În prezent nu există un sistem integrat privind statistica judiciară, acest fapt generând deficienţe majore cu privire la asigurarea validităţii datelor vehiculate în acest sistem şi fundamentarea politicilor publice specifice sistemului de justiţie. Principalele deficiențe identificate în cadrul Raportului de evaluare a situaţiei actuale a sistemului statisticii judiciare: - lipsa unui sistem de codificare unic pentru toţi indicatorii pentru ca aceştia să poată fi uşor de identificat şi folosit. Acest aspect generează suprapuneri între diferiţii actori implicaţi în acest proces. Astfel, instituţii diferite colectează aceleaşi date care sunt stocate în mod diferit, în timp ce în alte situaţii anumiţi indicatori nu sunt colectaţi, această situaţie intervenind în lipsa unui mecanism de coordonare unitar; - lipsa personalului de specialitate necesar prelucrării şi interpretării datelor statistice. Pe de altă parte, dacă în ceea ce priveşte colectarea şi înregistrarea datelor (statistica descriptivă) există o bază la nivelul fiecărei instituţii din sistem, referitor la prelucrarea şi interpretarea datelor statistice, lipseşte personalul de specialitate. Astfel, utilizarea bazelor de date brute, fără interpretarea şi utilizarea lor în analize ale fenomenului judiciar care să ofere previziuni asupra acestuia, reprezintă un neajuns major pentru configurarea evoluţiilor şi strategiilor pe termen mediu şi lung, pe baze ştiinţifice moderne; - necesitatea îmbunătăţirii capacităţilor tehnice, în special în ceea ce priveşte transmiterea şi colectarea datelor de la nivelul local la nivel central, precum şi între instituţiile componente ale sistemului.

Sinteza unităţii de învăţare

- Informatizarea sistemului judiciar vizează următoarele aspecte, ce constituie obiective majore ale strategiei de informatizare a sistemului judiciar românesc: eficientizarea procedurilor judiciare;creşterea gradului de transparenţă;securizarea informaţiilor cu caracter personal şi a celor cu caracter secret;gestionarea eficientă a resurselor umane, financiare, materiale.

- Principalele rezultate obţinute ca urmare a implementării acestei strategii au fost: dotarea instituţiilor sistemului judiciar cu tehnică de calcul şi licenţe software, dezvoltarea reţelelor LAN şi WAN, dezvoltarea sistemului informatic ECRIS de management al dosarelor la nivelul instanţe şi parchete, dezvoltarea sistemului de arhivare electronică a dosarelor etc.

- În România, sunt incluse în sfera sistemului justiţiei 238 de instanţe judecătoreşti, 235 de parchete, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, precum şi instituţiile aflate în subordinea acestuia – Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cu 48 de unităţi penitenciare, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) având 42 de oficii ale registrului de pe lângă tribunale, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC).

- Informatizarea sistemului judiciar vizează următoarele elemente cheie: Dotarea cu tehnică de calcul și Infrastructura de comunicaţii.

- Aplicații software utilizate în cadrul sistemului judiciar: ECRIS Infokiosk; Portalul Instanţelor - portal.just.ro; Intranet; Traducători; Experţi - Experţi tehnici judiciari; Registratura; Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare; Executori (bancari, judecătoreşti, Coop, IFN); Ordine MJ; Registrul cererilor de supra-legalizare şi aplicare apostila; Personal (RU) – Personal CAxx, Personal instanţe; Registratură Cetăţenie; Registrul unic al asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor (FAF); Zpersonal, Zbuget, Avizare acte normative, Comisia de Constatare a Calităţii de Luptător în Revoluţia Anticomunistă, Aplicaţie Optima Fais (Aplicaţie de inventariere a mijloacelor fixe), HiStore, Document Management – SharePoint, Sistemul integrat de management a resurselor umane şi financiare (RMS) pentru instituţiile din sistemul judiciar, Achiziţionare, implementarea de sisteme de înregistrare a şedinţelor de judecată pentru toate sălile de judecată

- Tendințele viitoare de informatizare a sistemului judiciar sunt ghidate de necesitatea implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene, prin programele e-justice şi e-law precum și de oferirea utilizatorilor interni a suportului necesar prin promovarea de noi modalităţi de lucru mai eficiente şi furnizarea unui număr mai mare de date şi servicii on-line pentru cetăţeni.

- Fiecare proiect prevăzut în Strategia de informatizare pentru perioada 2013 – 2017 îşi propune îmbunătăţirea calităţii actului de justiţiei prin punerea la dispoziţie a unor instrumente electronice performante care au rolul de a facilita accesul la anumite informaţii publice sau de a celeriza procedurile judiciare.

Concepte şi termeni de reţinut
Informatizare, sistem judiciar, activitate informatică a instanțelor, gestiunea electronică a dosarelor, strategia de informatizare, infrastructura IT.
CONTRACTELE INFORMATICE. CONTRACTE ELECTRONICE

4.1. Introducere

4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

4.3. Conţinutul unităţii de învăţare