Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

Sinteza unităţii de învăţare

- Dezvoltarea fără precedent a afacerilor electronice a determinat apariția unor noi tipuri de contracte, cu caracter specific, deseori fiind întâlnite situații, când acestea sunt încheiate între o persoană și un calculator sau chiar între două calculatoare administrate de oameni de la distanță.

- Contractele informatice, într-o definire extrem de simplistă, sunt acte juridice bilaterale sinologmatice consensuale, prin care o parte se obligă să presteze servicii informatice, iar cealaltă parte se obligă sa achite pretul serviciilor si sa respecte conditiile impuse de furnizor.

- Contractele informatice îmbracă următoarele forme principale: contractele de echipament, de programe-produs, de dezvoltare, de service/mentenanță, de acces la bazele de date, de furnizare de servicii internet, etc. și alte tipuri, urmare a multitudinii formelor de manifestare a activităților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

- Contractul de echipament - este contractul prin care vânzătorul transferă proprietatea echipamentelor hard către cumpărător contra unei sume numita preț.

- Contractul de dezvoltare informatică- obiectul contractului constă în furnizarea unui program, furnizorul fiind considerat un aportor de know-how.

- Contractul de service/mentenanță are ca obiect principal identificarea potenţialelor probleme și preîntâmpină transformarea problemelor minore (hardware și/sau software) în probleme serioase.

- Contractul OEM (Original Equipment Manufacturers) - sunt utilizate frecvent de către producătorii de echipamente de calcul, celor care asamblează sau comercializează calculatoare. Aceștia preinstalează produsele software și furnizează apoi calculatoarele gata pregătite pentru a fi folosite de către utilizatorii finali.

- Forma electronică a unui contract se obţine utilizând mijloacele electronice de comunicaţie la distanţă. Contractele încheiate prin mijloace electronice⁶ produc toate efectele pe care legea lerecunoaşte contractelor, dacă au fost îndeplinite cerinţele legii pentru validitatea acestora.

- Contractul în formă electronică este un caz special de informație juridică ce ia înfățișarea electronică în scopul prelucrării eficiente cu ajutorul calculatorului (sau a altor mijloace similare).

Concepte şi termeni de reţinut: Contract informatic, contract în formă electronică.

PROTECȚIA PROGRAMELOR INFORMATICE
5.1. Introducere

5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

5.3. Conţinutul unităţii de învăţare

5.3.1. Programele informatice/de calculator. Definire. Tipuri

5.3.2. Dreptul de autor pentru programele informatice

5.1.Introducere Convergenţa domeniilor media, IT şi comunicaţii, interconectarea reţelelor publice cu cele private şi folosirea comună a resurselor au crescut considerabil dificultatea de a obţine un control adecvat asupra acestora. Potrivit legii nr.8/1996, noțiunea de “protecție a programelor pentru calculator” include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj (fie în cod-sursă sau în cod-obiect), materialul de concepție pregătitor, precum și manualele de utilizare.  Dar pentru a putea fi protejată opera trebuie să îndeplinească anumite condiții, ce decurg din interpretarea art. 7 alin. 1 din lege: “... constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic, științific ....”: să fie rezultatul unei activități de creație; să fie concretizată într-o formă susceptibilă simțurilor umane, adică să permită perceperea, reproducerea sau comunicarea în orice mod. Potrivit art. 2 L. 8/1996: “opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată, independent de aducerea ei la cunostința publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar neterminată.” O operă poate fi originală chiar dacă nu este unică. Este cerut numai un minim de creativitate, chiar dacă nu se poate recunoaște un merit artistic deosebit. Opera poate încorpora materiale preexistente și totuși să fie originală. Atunci când materialul preexistent este încorporat într-o nouă operă, dreptul de autor asupra noii opere acoperă doar materialul original la care a contribuit autorul. De exemplu, în cazul unui sistem informatic de gestiune a unei colecții de documente în format electronic (cărți, articole, ediții de ziare, etc.) provenite din diverse surse, dreptul de autor al realizatorilor acestuia se răsfrânge doar asupra sistemului, nu și asupra documentelor gestionate.  5.2.Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare Obiectivele unităţii de învăţare: să înțeleagă noțiuni uzuale legate program informatic, program de calculator si programare; să cunoască tipurile de programe informatice; să cunoască tipurile de activități care trebuie parcurse pentru elaborarea unui program informatic; să cunoască domeniile de utilizare a calculatoarelor și de aplicare ale programelor informatice. recunoaşterea aspectelor juridice privind dreptul de autor pentru programele informatice. Competenţele unităţii de învăţare: dezvoltarea unor abilitaţi de a operaţionaliza concepte referitoare la program, aplicație, module de programe, programare; studenţii se vor familiariza cu noțiunile fundamentale ale protecției programelor de calculator; 5.3.Conţinutul unităţii de învăţare 5.3.1. Programele informatice/de calculator. Definire. Tipuri Programul informaticeste reprezentarea sau implementarea unui algoritm într-un cod sursă, scris într-un anumitlimbaj de programare. O colecție de programe individuale alcătuite pentru îndeplinirea unui scop comun se numește de obiceisoftware. Programul este un produs finit al activității de programare informatică. Formal, un program informatic este un transformator de aserțiuni ce descriu proprietățiledatelorcorecte: atât ale datelor de intrare în sistem, cât și cele ale datelor de ieșire din sistem. De obicei programele se creează pentru un anumit tip de calculatorsau aparat „inteligent”. Tot de obicei, o condiție pentru funcționare este și ca pe calculator să fie instalat unsistem de operare(SO). Pentru ca un program să livreze rezultatele dorite în scurt timp, el trebuie să aibă la bază un algoritm eficient, iar tehnicile de implementare și programare să fie și ele eficiente. Sarcinile și funcțiile programelor au crescut și cresc permanent, simultan cu dezvoltareaharduluiși asistemelor de operare. Și totuși, pentru rezolvarea unor probleme complexe nu este suficient un singur program. Este nevoie de mai multe programe, care atunci, împreună, se formează „aplicația”. Pentru elaborarea unui program informatic trebuie parcurse, în general, următoarele activități: pregătirea unei specificații program care să definească funcția programului și care este parte a specificării generale a sistemului; proiectarea programului pentru a răspunde nevoilor unei aplicații particulare; codarea instrucțiunilor program utilizând un limbaj de programare; testarea și depanarea (debugging) programului pentru a asigura capacitatea și performanța pentru care a fost proiectat; prepararea documentației programului pentru utilizatori. Specificarea programului descrie în detaliu funcția programului în cadrul sistemului ca întreg, descriind cum operează el, pregătind toată documentația necesară, definind fișierele ce se folosesc, intrările și ieșirile, structura programului și limbajul de programare ce se va folosi. Proiectarea programului este un proces amplu care asigură că logica fiecărui proces realizat de program a fost specificată. Există două moduri de abordare a proiectarii programelor, ele putând fi utilizate și simultan: Programare modulară Figura 5.1. Programare modulară Programare structurată Figura 5.1 Programare modulară Idea de bază în proiectarea programelor constă în faptul că acestea trebuie să respecte întocmai structurile diagramelor fluxurilor de date, prin nivelurile arhitecturale de tip program. Pentru proiectarea programelor, programatorii vor respecta sistemul de cerințe și restricții impus de etapele parcurse anterior pentru realizarea sistemului informatic. Urmând principiile programării structurate, realizarea programelor se face în următoarele faze: definirea problemei de programat; descompunerea problemei de programat; realizarea modulară a produselor program; testarea "top-down" a produselor program; definirea programului testat și a documentației aferente; dezvoltarea versiunii calitative a produsului program. Specificațiile elaborate în etapele precedente permit definirea problemei de programat prin care se formulează elementele specifice și se analizează relațiile dintre aceste elemente, din punct de vedere dinamic sau static. Descompunerea aplicației se poate face după criteriul funcționalitătii, motiv pentru care elementele rezultate se mai numesc și module funcționale. Din punct de vedere al fluxului, datelor pot fi: module de intrare, care manipulează datele de intrare; modulele de iețire, care furnizează rezultate ale prelucrărilor; module de prelucrare, care efectuează diverse operații asupra datelor. Totodată, programele informatice/de calculator, sunt programe comerciale, ce vin împreună cu o licenţă de folosire, acordată cumpărătorului, care are doar dreptul de a folosi aplicaţia în interes personal (sau comercial, dacă licenţa menţionează expres acest lucru). Pe lângă dreptul de a folosi programul nu vine şi dreptul de a-l multiplica sau distribui. Dar există şi programe de calculator care acordă utilizatorilor drepturi mai largi, cum ar fi acela de a schimba ceva în codul sursă al programului, de a-l distribui la discreţie, toate cu menţionarea autorului/autorilor. Asemenea licenţe de utilizare vin împreună cu programe dezvoltate în regim de Open Source Software, în care comunităţi voluntare de programatori lucrează la dezvoltarea unui program pus la dispoziţia publicului larg, gratuit sau contra cost. De exemplu, sistemele de operare Linux Red Hat şi SuSE pot fi descărcate gratuit de pe internet, însă în acelaşi timp pot fi şi cumpărate online sau din magazine. Freewareeste un program pentru calculatorcedatgratuit și uneori disponibil prinInternetsau prin grupurile de utilizatori. Un producator de programe independent poate oferi un produs sub forma de freeware, fie pentru satisfacția sa personală, fie pentru a vedea reacția utilizatorilor interesați, eventual la versiuni preliminarii celor finale. Producatorii de freewareîși păstreaza adesea (cu condiția înregistrării la ORDA – Oficiul Român al drepturilor de autor) toate drepturile deautor și utilizatorii nu sunt întotdeauna liberi să copieze sau să distribuie mai departe astfel de produse. Free software este software distribuit gratuit și însoțit decodul sursă. Utilizatorii sunt liberi să-l folosească, să-l modifice sau să-l distribuie mai departe, cu condiția ca modificările să fie marcate clar și specificația decopyrighta autorului original să nu fie ștearsă sau modificată. Spre deosebire de freeware, în cazul căruia utilizatorul uneori nu are permisiunea de a efectua modificari, software-ul gratuit este protejat de uncontractde acordare a licenței. Software-ul gratuit este un concept introdus pe piata de Free Software Foundation din Cambridge, Massachusetts. Shareware este software-ul pentru care au fost înregistrate drepturile deautor și care este distribuit pentru a fi încercat de potențialii cumpărători. Utilizatorilor li se solicită ca, în cazul că vor să continue folosirea programului după perioada de probă, să plătească autorului o anumită sumă debani. Publicdomain (domeniul public) reprezintă un set de lucrări, care conțin munca creativă, cum ar fi cărti, piese muzicale, sau programe, care nu intra subincidența legiidreptului de autor, sau a altui sistem deprotecție. Lucrările dedomeniu publicpot fi copiate, modificate sau utilizate gratuit, în orice mod și cu orice scop. Multe din informațiile, textele și programele dinInternetsunt de domeniu public, dar lucrările cu drepturi deautor înregistrate chiar dacă au fost introduse pe Internet, nu apar îndomeniu public. Aici, în replică, intră asa numitele proprietary software, adică programul pentru care au fost înregistrate drepturile deautorde către o persoană sau o firmă și care nu poate fi utilizat decât prin cumpărarea unei licențe sau prin obținerea acordului posesorului. Acestea sunt problemele pe care le ridică drepturile deautor în raport cu durata lor de protecție și în raport cu situațiile ce se creează prin existența unor posibilități de distribuire de tipul celor analizate. Apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevărată revoluţie în societatea umană, având ca principală consecinţă tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională și mai apoi la societatea bazată pe cunoaștere. Calculatorul a devenit o componentă normală a activităţii noastre zilnice, iar tehnologia comunicaţiilor şi posibilităţile oferite de Internet au produs transformări în întreaga societate, pătrunzând în toate aspectele vieţii economice, sociale şi culturale. Datorită potenţialului mare de eficientizare a muncii, calculatorul a fost introdus pe scară largă în toate domeniile activităţii productive, începând de la munca de birou şi până la activităţile din halele de producţie, așa cum se poate observa mai jos: Activităţi productive:birotică, logistică, administrarea depozitelor, aprovizionare, producţie, planificare, activităţi de creaţie, circulaţia banilor, comerţ electronic, dispozitive comandate de calculator; Calculatorul are în prezent un rol esenţial în munca de birou, permiţând rezolvarea mai eficientă a unor probleme de zi-cu-zi, cum ar fi:întocmirea corespondenţei; întocmirea formularelor de lucru; întocmirea prezentărilor; contabilitatea primară și de gestiune; calculul costurilor; statistica şi verificarea; administrarea clienţilor, adreselor; urmărirea termenelor; corespondenţa electronică (e-mail) şi multe altele. După cum reiese şi din această înșiruire, calculatorul îşi găseşte utilitatea în fiecare domeniu al muncii de birou, de la secretariat şi personal, până la relaţii publice. Deoarece sistemele informatice moderne oferă toate datele şi informaţiile relevante din cadrul unei organizații, folosirea lor nu este limitată numai la sarcinile de rutină. Există programe utilizate în realizarea de prezentări sau în procesul de predare, dar există şi programe utilizate în procesele de decizie (management information systems), de exemplu în domeniul financiar sau al planificării proiectelor. În funcție de domeniile de utilizare a calculatoare și în strânsă corelare cu acestea, se deduce și că domeniile de aplicare a programelor informatice sunt la fel de variate. Prin intermediul acestor programe pot fi editate texte, se pot realiza calcule tabelare, se pot crea baze de date, se poate realiza proiectarea asistată de calculator, etc. În tabelul de mai jos, sunt prezentate cele mai utilizate programe informatice, cu precizarea domeniilor de aplicare și a funcțiilor acestora. Denumire program Functiile programului Exemple Sistem de operare Componenta fundamentală fără de care PC-ul nu funcționează DOS; OS/2; Unix; Linux; Windows; MacOS; Android Programe utilitare Programe necesare pentru gestionarea fișierelor, depanare, antivirusare Norton Commander, Norton Utilities, Windows Commander, F-Prot, RAV, VirusScan, Tbav, AVG. Limbaje de programare (Medii de dezvoltare a aplicațiilor) Editoare, compilatoare si depanatoare de programe Visual Basic; C/C+; Turbo Pascal; Cobol; FoxPro; Java; SmallTalk. Procesoare de texte Editare text AmiPro; WordPro; MSWord; WordPerfect. Calcul tabelar Calcule, grafice Lotus 1-2-3, Excel, Quatro, VisiCalc. Medii de dezvoltare a bazelor de date Creează și administrează depozitele de informații Oracle, Informix, Sybase, FoxPro, Paradox, Access. Gestiunea financiar contabilă asistată de calculator Derivat din categoria bazelor de date Aplicații realizate cu Access, Visual Basic, FoxPro, Ciel, Wizrom Programe pentru grafica de prezentare Editare și prezentare materiale CorelDRAW, Micrografx, Adobe Illustrator, PowerPoint Programe multimedia Editarea materialelor audio-video, animație 3D Studio, Autodesk Animator, Adobe Proiectarea asistată de calculator Proiectare asistată de calculator AutoCAD, MicroStation, Genius, ArchiCAD, OrCAD, CATIA, Pro-engineering Analiza și simularea tehnică Studierea comportamentelor modelelor virtuale ANSYS, Cosmos/M,CATIA, NASTRAN, ADAMS, GENIUS Tehnoredactarea computerizată Editarea de ziare, reviste PageMaker,Ventura, M5 Publisher Denumire program Functiile programului Exemple Programe de achiziții și control a datelor industriale Urmărirea și conducerea proceselor industriale LabVIEW, Bridge, ONX Fax digital, E-mail, videoconferințe Comunicații și teletransmisii de date Cheyenne BitWare, Eudora, Outlook, Messenger, cc:mail Motoare de căutare (browsere) Navigare Internet Explorer, Opera, Netscape, Google, Navigator, Mosaic, Mozilla Firefox, Ask, Crome. Sisteme expert, sisteme de cunoștințe Asistă utilizatorii Corpus, NG Junst, Internal Medicine Programe de planificare a resurselor de timp Organizarea și planificarea activității TeamWare, Scheduler, Lotus, Organizer, Sidekick Programe pentru: managementul și controlul circulației documentelor;organizarea fluxurilor de lucru; organizarea și planificarea resurselor; managementul resurselor informatice și non-informatice Asistă și optimizează procesul managerial - EDMS, Autodesk WorkFlow, AutoVUE - Visio FIowCharter, IMSI Flow, i Autodesk Actrix, Micrografx, FIowChart I - Enterprise Charter, Renaissance - Unicenter, Tivoli, Aim IT