Institutul de antropologie "francisc I. Rainer"

Programul 1, PROIECTUL 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă.
Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor.
Coordonator: Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I
Obiective (pe subteme):

- Explorarea virtuţilor filosofice ale unor creaţii şi manifestări spirituale româneşti (deopotrivă folclorice şi culte).

- Studierea expresivităţii culturale la unele grupuri de populaţie românească şi la unele comunităţi minoritare.

- Detectarea unor transformări neoliberale în societatea rurală contemporană.

- Aculturaţie şi coeziune socială - studiul comparat al unor comunităţi multietnice aflate în localităţi din zone de deltă din Europa.

- Rolul şi importanţa mijloacelor şi tehnicilor formale în cadrul explicaţiilor interdisciplinare.

Stadiul actual al cercetărilor din temă:

Există un spectru larg de cercetări în domeniul diversităţii şi postmodernităţii valorilor. Cel mai adesea ele sunt întreprinse sub umbrela conceptuală a multiculturalismului şi sunt grevate – atât în stadiul abordării, cât şi în acela al concluziilor – de interpretări ideologice. În investigaţiile de faţă, cercetătorii participanţi la temă îşi propun să păstreze într-o cât mai strictă măsură fidelitatea faţă de realitatea faptelor.

Programul 1, Proiectul 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă. Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor Subtema 1: Resurse filosofice în cultura tradiţională românească Responsabil: Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I
Faza	Obiective	Activităţi	Colectiv / Cercetători
Fazele 1–4: Trim. I	Explorarea virtuţilor filosofice ale unor creaţii şi manifestări spirituale româneşti (deopotrivă folclorice şi culte).	1. Documentare bibliografică. 2. Reevaluarea unor idei şi a unor contribuţii personale în această problemă.	Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I
Faza 2: Trim. II		1. Reluarea exegezei asupra operei lui Simion Mehedinţi, îndeosebi în ceea ce priveşte concepţia sa despre religie. 2. Documentare bibliografică în vederea unui studiu intercultural (cross-cultural) referitor la virtuţile filosofice din Mioriţa.
Faza 3: Trim III		1. Participare la cea de a XIV-a Conferinţă EASA (European Association of Social Anthropologists), Milano (luna iulie). 2. Paticipare la Colocviul de la Putna (ediţia a X-a).
Faza 4: Trim IV		Participări la diverse manifestări ştiinţifice organizat de Institut („Natura şi omul”) sau de alte asociaţii („Zilele Simion Mehedinţi” la Focşani) etc.

Bibliografie selectivă la Subtema 1:

- Blaga, Lucian. 1966. Antologie de poezie populară, ediţie îngrijită de George Ivaşcu. Bucureşti: Editura pentru literatură.

- Constantin Noica. 1070. Rostirea filosofică românească. Bucureşti: Editura ştiinţifică.

- Mamulea, Mona. 2015. Teme filosofice în cultura populară românească. Bucureşti: Editura Academiei Române.

- Griaule, Marcel. 1966 (1948). Dieu d’eau. Entretiens avec Ogotemmêli. Paris: Fayard.

- Lévi-Strauss, Claude. 1962. La pensée sauvage. Paris: Plon.

- * * * . 1993. Native American Wisdom. Philadelphia London: Running Press.

- Lydall, Jean & Ivo trecker. 1979. The Hamar of Southern Ethiopia, II: Baldambe Explains. Hohenschäftler: Klaus Renner Verlag.

- Whorf, Benjamin Lee. 1982 (1956). Language, Thought, and Reality, selected and edited by John B. Carroll, Foreword by Stewart Chase. Cambridge, MA: MIT Press.

- Geană, Gheorghiţă. 1986. “Filosofia proverbelor”, în: Suplimentul literar-atistic al Scânteii tineretului, 50 (273).

- Geană, Gheorghiţă. 1986. “Antropomorfism şi antropocentrism (cu o aplecare asupra Mioriţei)”, în Viaţa Românească, anul LXXXI, nr. 2, pp. 39–44.

- Geană, Gheorghiţă. 1987. “În dezbatere – mitologia românească” [răspuns la ancheta cu acest titlu], în Revista de istorie şi teorie literară, anul XXXV, nr. 3–4 (iulie–decembrie), pp. 57–61. Text antologat în: I. Oprişan, La hotarul dintre lumi. Studii de etnologie românească, Bucureşti: Editura Saeculum I.O., 2006, pp. 448–456.

- Geană, Gheorghiţă. 1987. “Les noces mioritiques”, în Chaiers roumains d’études littéraires, no. 3, pp. 48–56.

- Geană, Gheorghiţă. 1987. “Testări paremiologice în trei sate din Vrancea”, în Viitorul social, anul LXXX, nr. 5, pp. 442–451.

- Geană, Gheorghiţă. 2012. „Ipostaze ale genialităţii freatice”, în: Caietele de la Putna, 5, V, pp. 56–72.

Programul 1, PROIECTUL 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă

Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor

Sub-tema 2: Cultura populară în România contemporană

Responsabil: Dr. Marin Constantin, CS II

Obiective:

• 
  Cel dintâi obiectiv al cercetării se referă la expresivitatea culturală narativă a unor grupuri de populaţie românească, sub raportul datelor etnografice de ordin narativ.
  
• 
  Al doilea obiectiv este definit prin expresivitatea culturală a unor grupuri etnice minoritare, la nivelul narativităţii acestora.
  
• 
  Al treilea obiectiv vizează expresivitatea culturală a unor grupuri de populaţie românească, prin examinarea unor documente de cultură materială.
  
• 
  Cel de-al patrulea obiectiv urmăreşte expresivitatea culturală a unor grupuri etnice minoritare, în temeiul unor evidenţe de cultură materială.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

În literatura etno-antropologică românească de dinainte de 1989, noţiunea de cultură populară este bine reprezentată, îndeosebi în cazul unor grupuri româneşti de populaţie. După 1990, interesul sporit pentru etnografia sau folclorul grupurilor etnice minoritare avea să implice şi studiul culturilor populare proprii unor asemenea comunităţi. Ca atare, o primă semnificaţie teoretică poate fi evidenţiată în evoluţia percepţiei asupra culturii populare, multă vreme conceptualizată într-un mod generic în ţara noastră, spre deosebire de viziunea pluralistă şi relativistă din cercetarea contemporană de profil.

Pe de altă parte, în raport cu datele cercetării internaţionale, abordarea culturii / culturilor populare din România poate beneficia prin distincţia dintre cultura populară (ca univers de idei şi valori caracterizând societatea modernizată a zilelor noastre atât în mediul rural, cât şi – sau mai ales - în cel urban) şi cultura etnică (încă asociată cu societăţile tradiţionale).

Prin sub-tema propusă, voi avea în vedere în egală măsură (printr-o metodologie a studiilor de caz, a repertorierii narative şi material-culturale a evidenţelor etnografice, şi a comparaţiilor interculturale) problematizarea culturii şi culturilor populare, precum şi sensurile pe care cultura populară şi cultura etnică le au în prezent, în societăţile ţărăneşti din România.

Faza	Obiective	Activităţi	Cercetător
Faza 1 Trim. I	Identificarea unor evidenţe narative ale culturilor etnografice româneşti		Marin Constantin, (Dr., CS II)
Faza 2 Trim. II	Identificarea unor evidenţe narative în culturile etnografice ale minorităţilor naţionale
Faza 3 Trim. III	Identificarea unor evidenţe materiale ale culturilor etnografice româneşti
Faza 4 Trim. IV	Identificarea unor evidenţe materiale în culturile etnografice ale minorităţilor naţionale

Bibliografie orientativă tema 2

BUTURĂ, Valer, Etnografia poporului român. Cultura materială, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.

CHELCEA, LIVIU, LĂŢEA, Puiu, România profundă în comunism. Dileme identitare, istorie locală şi economie secundară la Sântana, Bucureşti, Editura Nemira, 2000.

DORONDEL, Ştefan, „Orthodoxy, Nationalism, and Local Identities: A Romanian Case Study”, Ethnologia Balkanica, 6, 2002, pp. 119-144.

GEANĂ, Gheorghiţă, „Ethnicity and Globalisation. Outline of a Complementarist Conceptualisation”, Social Anthropology. Journal of the European Association of Social Anthropologists, 5 (2), 1997, pp. 197–209.

GEANĂ, Gheorghiţă, „Remembering Ancestors: Commemorative Rituals and the Foundation of Historicity”, History and Anthropology, 16 (3), 2005, p. 349-361.

GEANĂ, Gheorghiţă, „The Carpathian Folk Fairs and the Origins of national Consciousness among Romanians”, Nationalities Papers, vol. 34 (1), pp. 91-110.

HORŞIA Olga, Paul PETRESCU, Meşteşuguri artistice în România, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Bucureşti, 1972.

IOSIF, Corina, L’entreprise de la parenté. Réseaux d’échanges entre les Aroumains de Constanţa, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2009, Cluj-Napoca.

MIHÂILESCU, Vintilă (coordonator), Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Paideea, 2003.

Programul 1, PROIECTUL 2, Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor

Subtema 3: Transformări neoliberale în societatea rurală contemporană

Coordonator: Dr. Ştefan Dorondel, CS II
Colaboratori externi:

• 
  International Institute of Social Studies, Haga, Olanda
  
• 
  University of East Anglia, UK
  
• 
  Australian National University, Australia
  
• 
  Universitatea din Viena, Austria
  
• 
  Institutul de Studii Sud-est Europene
  
• 
  Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti
  
• 
  Institutul de Economie Agrarp, Academia Română
  

Obiectivele proiectului:

Proiectul îşi propune să analizeze atît în perspectivă istorică cât şi din perspectiva comunităţilor actuale practicile de mediu. Arealul studiat este cel al comunităţilor de pe malul Dunării (atât din Romania cât şi din Bulgaria).

Scopul proiectului:

Lucrările de antropologia mediului plecând de la materiale româneşti sunt extrem de puţine. Scopul actual al proiectului este să contribuie atât teoretic, cât şi la nivel de metode şi cercetări empirice la dezvoltarea acestei subramuri a antropologiei socio-culturale.

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Transformările socio-economice dar şi de mediu ce au loc de-a lungul Văii Dunării în perioada postsocialistă au rămas puţin cercetate până în prezent. Dacă transformările sociale şi economice neoliberale prin care România trece au fost cercetate atât de antropologi străini cât şi de cei români , cele privind transformările de mediu sunt extrem de puţine. Aceste cercetări au fost mai degrabă produse de geografi dar foarte puţini antropologi au contribuit la o mai bună cunoaştere a schimbărilor de mediu într-un areal anume.

Rezultate scontate:

• 
  Publicarea unei cărţi la o editură internaţională (Berghahn Books, Oxford, New York)
  
• 
  Publicarea a două articole în reviste internaţionale (Oxford Journals)
  

Participare, ca profesor, la o Şcoala de Vară Internaţională (la Viena)
Durata: 24 LUNI

Programul 1, Proiectul 2, Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor; Subtema 3: Transformări neoliberale în societatea rurală contemporană Coordonator: Dr. Ştefan Dorondel, CS II
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Faza 1 Trim I	Prelucrarea datelor de arhivă din anul precedent Pregătirea manuscrisului When things Become Property. Land Reform, Politics, and Economy in Europe and Asia (scris împreună cu Thomas Sikor, Johannes Stahl şi Phuc Xuan To) Finalizarea lucrării şi trimiterea ei la revista Past and Present (cu Veronica Mitroi- Tisseyre (Ecole Nationale des Ponts et Chaussées Paris)	Analiza datelor de arhivă Manuscrisul a fost acceptat pentru publicare de Berghahn Books (Oxford, New York) (am semnat contractual în 2015) Refacerea manuscrisului Fishermen into Outlaws: Nature, State and Fishing Practices in the Danube Delta în urma comentariilor editorilor	Colectiv: Dr. Ştefan Dorondel, CS II
Faza 2 Trim II	Finalizare lucrare ce va fi publicată în volumul colectiv editat de de S. Dorondel, O. Viser şi Max Spoor Redactarea Introducerii la volumul şi pregătirea volumului pentru trimitere la reviste	Redactarea finală a lucrării Dodging Neoliberalism: Daily Resistance, Land Smallholders, and Food Sovereignty in Rural Bulgaria (cu Stelu Şerban) Redactarea finală a volumului Post-socialist Smallholders: Silence, Resistance and Alternatives (cu Oane Visser, Natalia Mamonova şi Max Spoor)
Faza 3 Trim III	Pregătire curs şi deplasare la Universitatea din Viena Participare la conferinţa internaţională a InASEA (Sofia)	Susţinerea unui curs de antropologia mediului în cadrul Şcolii de vară Danube: Future Redactarea lucrării.
Faza 4 Trim IV	Pregătirea a două lucrări pentru a fi trimise la reviste ISI Începerea redactării unui volum editat împreună cu James C. Scott (Yale University) pentru a fi trimis la Princeton University Press	Analiza datelor de arhivă şi teren şi redactarea primei versiuni a lucrărilor A Moving Island: Danube Dynamics and Borders Conflicts for Natural Resources in Modern Southeast Europe (1830-1910) ce va fi trimisă la Environment and History (revistă ISI) (cu Stelu Şerban şi Daniel Cain) şi redactarea lucrării The Embodiment of the State – Socialist Agricultural Ruins seen with Postsocialist Eyes (cu Stelu Şerban) ce va fi trimisă la POLAR (revistă ISI) Scrierea primului draft din introducere, adunarea celorlalte materiale

Bibliografie selectivă

Agrawal, A. 2005. Environmentality. Technologies of Government and the Making of Subjects. Durham and London: Duke University Press.

Alexander, C. 2009. ‘Waste Under Socialism and After: A Case-Study from Almaty’. In Enduring Socialism. Explorations of Revolution and Transformation, Restoration and Continuation, edited by H. G. West and P. Raman, 148-68. New York and Oxford: Berghahn Books.

Bandelj, N. 2008. From Communists to Foreign Capitalists. The Social Foundations of Foreign Direct Investment in Postsocialist Europe. Princeton, NJ: Princeton University Press.

Barca, S. 2010. Enclosing Water. Nature and Political Economy in a Mediterranean Valley, 1796-1916. Cambridge, UK: White Horse Press.

Büscher, B. 2012. ‘Inverted Commons: Africa’s Nature in the Global Imagination’. In Forests and Fields: Global Environments in Ethnographic Perspective. Special issue of RCC Perspectives 5, edited by D. Münster, U. Münster and S. Dorondel, 31-37.

Choi Y. D. et al. 2008. ‘Ecological Restoration for Future Sustainability in a Changing Environment’. Ecoscience 15 (1): 53-64.

Cioc, M. 2002. The Rhine: An Eco-biography, 1851-2000. Seattle and London: University of Washington Press.

Hann, C. and K. Hart 2011. Economic Anthropology. History, Ethnography, Critique. Cambridge: Polity Press.

Haraway, D. J. 1985. ‘A Manifesto for Cyborgs: Science, Technology, and Socialism Feminism in the 1980s’. Socialist Review 15 (2): 65-108.

Latour, B. 1988. ‘Mixing Humans and Nonhumans Together: The Sociology of a Door-Closer’. Social Problems 35 (3): 298-310.

Lave, R. 2014. ‘Freedom and Constraint: Generative Expectations in the US Stream Restoration Field’. Geoforum 52: 236-44.

Peterken, G. F. 1996. Natural Woodland: Ecology and Conservation in Northern Temperate Regions. Cambridge: Cambridge University Press.

Scott, C. James, ‘Seeing Like as a State: How Certain Schemes to Improve the Human Condition have Failed’. New Haven, 1998.

Sikor, T. and T. Q. Nguyen. 2007. ‘Why May Forest Devolution not Benefit the Rural Poor? Forest Entitlements in Vietnam’s Central Highlands’. World Development 35 (11): 2010-25.

Zeisler-Vralsted, D. 2015. Rivers, Memory, and Nation-Building. A History of the Volga and Mississippi Rivers. New York and Oxford: Berghahn Books.

Weiner, D. R. 2005. ‘A Death-Defying Attempt to Articulate a Coherent Definition of Environmental History’. Environmental History 10 (3): 404-20.
Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:

Stefan Dorondel, Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania, Berghahn Books, Oxford, New York (sub tipar).

Daniel Műnster, Ursula Műnster and Stefan Dorondel (Editori) (2012), Fields and Forests: Ethnographic Perspectives on Environmental Globalization. In: The RCC Perspectives. Vol. 5/ 2012.

Programul 1, PROIECTUL 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor româneşti în societatea deschisa
Subtema 4 : Aculturaţie si coeziune sociala 

Responsabil: Dr. Gabriel-Ionuţ Stoiciu, cercetător ştiinţific

Obiective:

• 
  studiul comparat al comunităţilor multietnice aflate in localităţi din zone de deltă din Europa.
  
• 
  problematica reţelelor de socializare şi coagulare unor noi forme de coeziune socială
  
• 
  abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.)
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

In varietatea tematica pe care o abordeaza, stiintele sociale rezerva un loc important „coeziunii sociale” si modului in care aceasta este exprimata atat in planul culturii spirituale cat si a celei materiale. Schimburile de idei si experienta ce au loc in cadrul diferitelor forme de comunitate in care societatea umana se grupeaza au fost evidentiate si analizate intro multitudine de lucrar de specialitate. Fie ca vorbim despre o comunitate rurala sau despre una on-line, despre obiecte ce marcheaza traditii seculare sau despre produse efemere absorbite in fugalitatea comportamentului de consum al omului modern, putem identifica substratul valoric peren al necesitatii umane de a construi identitati colective.

Pregătirea si propunerea spre finanţare naţională sau europeană unui proiect de cercetare privind studiul comparat al comunităţilor multietnice aflate in localităţi din zone de deltă din Europa.

Redactarea şi propunerea spre finanţare naţională sau europeană a unui proiect pe problematica reţelelor de socializare şi coagulare unor noi forme de coeziune socială.

Redactarea şi prezentarea in cadrul unei conferinte nationale si/sau nationale a unei lucrări referitoare la abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.)

Redactarea şi propunerea spre publicare a unei lucrări referitoare la abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.)

Stabilirea unor criterii de analiza si comparatie a modului in care afisele reflecteaza diferite particularitati ale culturii din care provin.

Programul 1, Proiectul 2,Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor Subtema 4: Aculturaţie şi coeziune socială Responsabil: Dr. Gabriel-Ionuţ Stoiciu
Faza	Obiective	Activităţi	Colectiv / Cercetători
Faza 1: Semestrul I:	Pregătirea şi propunerea spre finanţare naţională sau europeană unui proiect de cercetare privind studiul comparat al comunităţilor multietnice aflate în localităţi din zone de deltă din Europa.	Redactarea şi propunerea spre finanţare naţională sau europeană a unui proiect pe problematica reţelelor de socializare şi coagulare unor noi forme de coeziune socială.	Dr. Gabriel-Ionuţ Stoiciu
Faza 2: Semestrul II :		1. Redactarea şi prezentarea în cadrul unei conferinţe internaţionale şi/sau naţionale a unei lucrări referitoare la abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.) 2. Redactarea şi propunerea spre publicare a unei lucrări referitoare la abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.)

Bibliografie orientativa:

Affergan, Francis. 2003. Figures de l’humain. Les représentations de l’anthropologie, Paris: EHESS

Bevis, Hillier. 1970. Histoire de l’affiche, Paris: Fayard

Cathelat, Bernard. 2005. Publicitate şi societate, Bucureşti: Editura Trei

Costalat-Founeau, Anne-Marie. 1997. Identité sociale et dynamique représentationnelle, Rennes: PUR

Durand, Gilbert. 1999. Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică, imaginarul, Bucureşti: Nemira

Gourevitch, Jean-Paul. 1998. L'image en politique: de Luther à Internet, Paris: Hachette

Hall, Stuart. 2003. Representation. Cultural representations and signifying practices, London: SAGE

Jolly, Martine. 1993. Introduction à l’analyse de l’image, Paris: Nathan
Selecţie de lucrări publicate în tematică de membrii colectivului :

STOICIU, Gabriel. 2015. „Occupy the Cyberspace. The Sofistication of Protest Movements through Virtual Communities’ Effort” în Annuaire Roumain d'Anthropologie, Tome 52, Bucureşti, Ed. Academiei Romane, pp. 78-84

STOICIU, Gabriel. 2014. „Social Representations of the Human Body promoted by Anti-smoking Campaigns / Les representations sociales du corps humain dans les campagnes anti-tabac” în Biometrie humaine et Anthropologie, Tome 31, nr. 3-4, Paris, Imprimerie DUPLI, pp. 119-122

Rezultate scontate:

Gasirea unor asemanari atat referitoare la viata cotidiena cat si la manifestarile festive in ceea ce priveste comunităţile multietnice aflate in localităţi din zone de deltă din Europa.

Stabilirea unor criterii de analiza a modului in care se construiesc comunitatile on_line prin intermediul retelelor de socializare.
Modul de valorificare a rezultatelor:

Rezultatele obţinute vor fi prezentate sub formă de comunicări şi/sau postere la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale de specialitate; articolele ştiinţifice vor fi publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate.

Durata: 24 luni

Programul 1, PROIECTUL 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă.

Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor.
Subtema 5: Investigarea unor aspecte metodologice şi filosofice ale cercetării antropologice - explicaţia şi înţelegera ştiinţifică în cercetarea antropologică

Responsabil: Dr. Richard David-Rus, CS III

Faza	Obiective	Activităţi	Cercetător
Faza 1 Trim. I	Evalaurea noilor contributii la tematica explicaţiei ştiinţifice - evaluare si identificarea tendintelor si repozitionarilor recente	Identificarea şi evaluarea critica a rezultatelor si argumentelor recente din metodologia ştiinţifică şi filosofia ştiinţei asupra temei explicaţiei şi înţelegerii (noile pozitii articualte in ultimul an) relevante pentru cercetare antropologica.	Richard David-Rus, (Dr., CS III)
Faza 2 Trim. II	Caracterizarea impactului recentelro pozitionari asupra raportului dintre explicatie si înţelgere	Evalaurea recentelor argumente din dezbaterea asupra relatiei dintre explicaţie si intelegere cu referinta la cercetarile de antropologie – impactul asupra unor aptternuri explicative din ştiinţele sociale şi ştiinţele vieţii şi locul lor in cercetarea antropologică
Faza 3 Trim. III	Situarea evaluarilor anteriaore in perspectiva interdiciplinaritaţii - dimensiune fundamentală a cercetării antropologice	Caracterizarea impactului evaluarilor anterioare asupra unor aspecte epistemologice ale interdisciplinarităţii relevante pentru cercetarile antropologice; identificarea unor cazuri reprezentative care sa focalizeze analiza epistmeologica si metodologica
Faza 4 Trim. IV	Rolul si importanta mijloacelor si tehnicilor formale in cadrul explicaţiilor interdisciplinare investigate	Identificarea si caracterizarea unor cazuri reprezentative de explicatie prin mijloace formale (modelare matematica, statistica sau computationala) si evaluarea virtutiior explicative specific e unor asemenea modele; caracterizarea intelegerii induse prin asemenea modelari si raporul ei cu explicatia

Bibliografie orientativă
Dilthey W. 1985–2002, Selected Works, R.A. Makkreel and F. Rodi (eds.), Princeton, NJ: Princeton University Press.

Friedman, M. 1974. “Explanation and Scientific Understanding.” The Journal of Philosophy 71 (1): 5-19.

Grimm, St. (2010) „The Goal of Understanding”, Studies in History and Philosophy of Science 41(4), pp: 337–44.

Hempel, C.G. 1970. Aspects of Scientific Explanation: And Other Essays in the Philosophy of Science. New York: Free Press.

Kitcher, P. (1981) “Explanatory Unification” Philosophy of Science 48, pp. 507-531.

Klein T.J. „The taxonomy of interdisciplinarity” în Oxford Handbook of Interdisciplinarity, ed. R.Frodeman et al., (Oxford:Oxford University Press,2010).

Lipton, P. 2009. “Understanding without Explanation”. in Scientific understanding: philosophical perspectives, Regt, H. W. de, Leonelli S., and Eigner K, (ed). Pittsburgh: University of Pittsburgh Press.

de Regt, H. W., De, Dieks, D. 2005. “A Contextual Approach to Scientific Understanding.” Synthese 144 (1): 137 - 170.

Regt, H. W. de, Leonelli S., and Eigner K, (ed) 2009. Scientific understanding: philosophical perspectives. Pittsburgh: University of Pittsburgh Press.

Salmon, W. C. 1998. Causality and Explanation. Oxford: Oxford University Press.

Schurz, G., Lambert, K. 1994. “Outline of a theory of scientific understanding.” Synthese 101 (1): 65-120.

van Fraassen, B. 1980, The Scientific Image, New York: Oxford University Press..

Selecţie de lucrări proprii publicate conform temei propuse:
Richard David-Rus, Explanation and Understanding Through Scientific Models, Editura Institutul European, 2012.

David-Rus R, Explaining and understanding in science - philosophical approaches, International Journal of Communication Research vol.3, nr.3, 2013

David-Rus R, Explicaţie, descriere şi interdisciplinaritate în cercetarea antropologică, in « Antropologie si Intersciplinaritate », vol. 4 seria Zilele Rainer, editura Niculescu, Bucureşti, 2013.

David-Rus R, Câteva consideraţii despre explicaţia ştiinţifică în cercetări interdisciplinare, Symposion tom X, nr 1 (19), 2013.

David-Rus R., Explications anthropologiques - le cas des études d’obésité, Mondialisation des comportamens alimentaires et facteurs de risques pour l'obesite et le diabete, editura Simel, Bulgaria, 2012.

David-Rus R., Scientific understanding - views from philosophy of science, Revue Roumaine de Philosophie nr2, 2012.

David-Rus R., Explanations through scientific models. Reframing the scientific topic, Logos and Episteme: an international journal of epistemology vol II, issue 2, 2011, pp 177-191.


Programul 1, PROIECT 2: Studiul unor valori tradiţionale româneşti în contextul globalizării 

Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor
Subtema 6: Identitate şi alteritate. Studiu asupra ceangăilor din Moldova

Coordonator: Dr. Fedor Cătălin-George, cercetător ştiinţific gradul III
Colaboratori externi:

Episcopia Romano-Catolică Iaşi

Obiective:

Obiectivul principal al proiectului nostru este studiul continuităţii şi diversificării populaţiilor de confesiune catolică din satele zonei centrale a Moldovei şi a identităţii aşa numiţilor „ceangăi”, problemă asupra căreia continuă să planeze o atmosferă de confuzie şi incertitudine.

Obiectivele specifice sunt constituite din descoperirea specificului local al comunităţilor studiate şi reliefarea diferenţelor între ele.
Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Studiul ştiinţific, relativ consecvent, asupra populaţiilor ceangăeşti a început în secolul al XIX-lea, dar rezultatele nu au condus la un consens, ci, dimpotrivă, au creat polemici. Chiar şi în zilele noastre asistăm la o puternică mediatizare în plan jurnalistic, politic şi chiar diplomatic a problemei catolicilor din Moldova (a „ceangăilor”), semn că problema privind identitatea lor rămâne deschisă. Drept urmare, asupra acestor populaţii s-au efectuat numeroase studii din perspective diferite (istorică, lingvistică, folclorică etc.). Rezultatele acestor studii au fost utilizate, adesea, ca material de discurs ideologic, din partea maghiară şi, deopotrivă, românească.

Perspectiva care ne interesează aici este una de antropologie socială. În acest moment există o serie de cercetări sociologice în domeniu, iar o analiză asupra acestora ne arată limitarea complexităţii problemei abordate la unele aspecte de ordin cantitativ în detrimentul celui calitativ. Studiile publicate şi încercările unor cercetători de a elabora unele modele explicative cu privire la identitatea ceangăilor sunt deseori neconcordante, iar rezultatele obţinute sunt generalizate, fapt pentru care acest subiect de cercetare a suferit din punct de vedere metodologic.
Bibliografie selectivă:

Barth, F. (1969). Ethnic Groups and Boundaries, Oslo: Universitetsforlaget.

Coşa, A. (2007). Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII – XVIII), Iaşi: Sapientia.

Cotoi, C. (2003). Ceangăii, inventarea eşuată a unei minorităţi naţionale. În Bădescu, I. şi Mihăilescu, I. (coord.). Geopolitică, globalizare, integrare, Bucureşti: Mica Valahie.

Dănilă, I. (2006). Retrospectiva unui caz: ceangăii din Moldova. Contribuţii ale cercetătorilor români. Buletin Istoric, 7, 18-25.

Dumea, E. (2006). Istoria Bisericii Catolice din Moldova, Iaşi: Sapientia.

Gavriluţă, N. (2013). Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii, Iaşi: Polirom.

Hazell, C. (2009). Alterity. The experience of the other, Bloomington: AuthorHouse.

Karner, C. (2007). Ethnicity and everyday life, New York: Routledge.

Macrae, N., Stangor, Ch., Hewstone, M. (eds.). (1996). Stereotypes & Stereotyping, New York: Guilford Press.

Smith, A. (1981). The Ethnical Revival in the Modern World, Cambridge: Cambridge University Press.

Tajfel, H. (1981). Human Groups and Social Categories. Cambridge: Cambridge University Press.

Turliuc, N. (2004). Imaginar, identitate şi reprezentări sociale: imaginea elementului alogen în mentalul colectiv românesc, Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”.

Yzerbyt, V., Schadron, G. (2001). Cunoaşterea şi judecarea celuilalt, Iaşi: Polirom.

Selecţie de lucrări proprii în tematică:

Fedor, C. (2014). Stereotypes and Prejudice in the Perception of the “Other”. Procedia - Social and Behavioral Sciences, 149, 321-326.

Fedor, C. (2014). Towards a Postmodern Approach of Ethnic Community. Postmodern Openings, 5 (2), 71-80.

Fedor, C. (2015). Current issues on social representations. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sociologie şi Asistenţă Socială, 8 (1), 35-46.

Rezultate scontate:

În cercetarea de teren pe care o vom efectua în diferitele comunităţi cu populaţie „ceangăiască” din Moldova, vom avea ocazia de a constata importanţa pe care memoria o are în explorarea şi, uneori, în definirea sau redefinirea identităţii individuale şi de grup. Examinarea relaţiei dintre identitate şi alteritate ne obligă să examinăm categoriile în funcţie de cum este gîndită sau imaginată diferenţa între comunităţi. Apartenenţa etnică nu e singura care intră în joc în astfel de cazuri. Relaţia între factorii etnic, social şi religios, pe de o parte, şi cea dintre factorul etnic şi apartenenţa locală, pe de altă parte, pot fi elemente semnificative ale unei analize care percepe identitatea sub aspectele ei dinamice şi în funcţie de contexte istorice precise.

Modul de valorificare a rezultatelor:

Comunicarea rezultatelor cercetărilor la manifestări ştiinţifice naţionale/internaţionale şi publicarea lor în reviste de specialitate indexate BDI/cotate ISI.

Durata: 12 luni

Subtema 6: Identitate şi alteritate. Studiu asupra ceangăilor din Moldova Responsabil: dr. Cătălin-George Fedor
Trim. I	-documentare, organizarea cercetărilor şi pregătirea instrumentelor de lucru; -stabilirea obiectivelor, redactarea chestionarelor şi a ghidurilor de interviu; -crearea eşantioanelor reprezentative;	dr. Cătălin-George Fedor
Trim. II	-culegerea datelor (cercetare pe teren);
Trim. III	-prelucrarea statistică a datelor, analiza şi interpretarea rezultatelor;
Trim. IV	-elaborarea unor lucrări şi redactarea unor articole ce vor fi comunicate şi publicate.