Lucrurile încep să se complice atunci când trebuie să comparăm două sau mai multe forme de undă alternative ce sunt defazate între ele. Prin această „defazare” se înţelege faptul că formele de undă nu sunt sincronizate, valorile lor de vârf şi punctele de intersecţie cu axa orizontală nu sunt identice în timp. Figura de mai jos ilustrează acest lucru. Cele două unde de mai jos (A şi B) au aceeaşi amplitudine şi frecvenţă, dar sunt defazate între ele.
Lucrurile încep să se complice atunci când trebuie să comparăm două sau mai multe forme de undă alternative ce sunt defazate între ele. Prin această „defazare” se înţelege faptul că formele de undă nu sunt sincronizate, valorile lor de vârf şi punctele de intersecţie cu axa orizontală nu sunt identice în timp. Figura de mai jos ilustrează acest lucru. Cele două unde de mai jos (A şi B) au aceeaşi amplitudine şi frecvenţă, dar sunt defazate între ele.
Legat de definiția fazei, trebuie precizat că noțiunea de defazaj apare și trebuie folosită doar atunci când se compară între ele două semnale de aceiași frecvență. Astfel, prin definiție, defazajul este diferența fazelor a două semnale sinusoidale de aceeași frecvență.
Legat de definiția fazei, trebuie precizat că noțiunea de defazaj apare și trebuie folosită doar atunci când se compară între ele două semnale de aceiași frecvență. Astfel, prin definiție, defazajul este diferența fazelor a două semnale sinusoidale de aceeași frecvență.
Defazajul Δ dintre două tensiuni:
u1(t)=U1msin(t +1) și u2(t)=U2msin(t +2) este:
Δ = (t +1) - (t +2) = 1- 2
Deci practic o mărime alternativă sinusoidală este definită prin 3 parametrii: amplitudine, frecvenţă şi fază.
Deci practic o mărime alternativă sinusoidală este definită prin 3 parametrii: amplitudine, frecvenţă şi fază.
Se observă că valoarea medie pe o perioadă (componenta continuă) a mărimii sinusoidale este nulă, iar valoarea efectivă este dată de relaţia:
Xef = (1.17)
Pentru a putea analiza cu succes circuitele de curent alternativ, trebuie să abandonăm numerele scalare şi să luăm în considerare cele complexe, capabile să reprezinte atât amplitudine cât şi faza unei unde în acelaşi timp.
Pentru a putea analiza cu succes circuitele de curent alternativ, trebuie să abandonăm numerele scalare şi să luăm în considerare cele complexe, capabile să reprezinte atât amplitudine cât şi faza unei unde în acelaşi timp.
Numerele complexe sunt mai uşor de înţeles dacă sunt trecute pe un grafic. Dacă desenăm o linie cu o anumită lungime (amplitudine) şi unghi (direcţie), obţinem o reprezentare grafică a unui număr complex, reprezentare cunoscută în fizica sub numele de vector.
Precum în cazul distanţelor şi direcţiilor de pe o hartă, trebuie să avem un sistem de referinţă pentru ca toate aceste valori să aibă un sens.
Precum în cazul distanţelor şi direcţiilor de pe o hartă, trebuie să avem un sistem de referinţă pentru ca toate aceste valori să aibă un sens.
Cu cât amplitudinea formei de undă este mai mare, cu atât lungimea vectorului corespunzător va fi mai mare. Pe de altă parte, diferenţa de fază unghiul vectorului reprezintă (defazajul) dintre unda considerată şi o altă formă de undă de referinţă.
Cu cât amplitudinea formei de undă este mai mare, cu atât lungimea vectorului corespunzător va fi mai mare. Pe de altă parte, diferenţa de fază unghiul vectorului reprezintă (defazajul) dintre unda considerată şi o altă formă de undă de referinţă.
Cu cât defazajul dintre formele de undă considerate este mai mare, cu atât este mai mare unghiul dintre vectorii corespunzători.
Pentru efectuarea operaţiei de măsurare este necesară o unitate de măsură de aceiaşi natură cu mărimea de măsurat.
Pentru efectuarea operaţiei de măsurare este necesară o unitate de măsură de aceiaşi natură cu mărimea de măsurat.
Mărimile pentru care unităţile de măsură au fost alese convenţional se numesc mărimi fundamentale, iar unităţile de măsură corespunzătoare, unităţi fundamentale. Toate celelalte mărimi pentru care unităţile de măsură se definesc în raport cu cele fundamentale se numesc mărimi derivate iar unităţile de măsură, unităţi derivate.
Totalitatea unităţilor fundamentale şi derivate dintr-un anumit domeniu, alcătuiesc un sistem de unităţi de măsură.
Mărimile şi unităţile fundamentale sunt:
Mărimile şi unităţile fundamentale sunt:
lungimea metrul [m]
masa kilogram [kg]
timp secundă [s]
intensitatea curentului electric amper [A]
temperatura termodinamică Kelvin [K]
cantitatea de substanţă mol [mol]
intensitatea luminoasă candela [cd]
La aceste şapte unităţi fundamentale se mai adaugă două unităţi complementare:
