Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Propuneri de protejare a monumentelor din perioada modernă şi contemporană:

1. Şcoala generală din comuna Galbenu

Argumentare: ridicată din grija şi cu contribuţia lui Toma Tâmpeanu, mare proprietar în zonă (moşia Cochirleanca, Parliţii sau Găgeanu).

Şcoala primară, cu 4 clase şi local propriu este inaugurată la 1 octombrie 1872 cu doar 9 zile, înainte ca Toma Tâmpeanu să treacă în nefiinţă.

Prin testament se asigurau fonduri pentru intreţinerea şcolii şi plata salariilor învăţătorilor.

Din acelaşi fond testamentar se va ridica biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi va lua fiinţă, în 1910, Şcoala de meserii care cuprindea rotăria şi fierăria.

In curtea şcolii se află bustul lui Toma Tâmpeanu, aflat în LMI (Cod: Br-III-m-B-02147) ridicat de Casa Şcoalelor drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la ctitorirea acestui local de şcoală.

Păstrează arhitectura iniţială.

Stare de conservare: bună

2.Rezervaţie: satul Valea Calmăţui

Situat la cca. 3 km. de oraşul Însurăţei, la 1 km. de DN 21

Argumentare: martor al deportărilor din anii ´50 în Bărăgan.

În urma decretului Ministerul de Interne al Republicii Populare Române din 15 martie 1951, care stipula că “Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în acele centre, precum şi mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestările lor faţă de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului în Republica Populară Româna. Celor în cauză li se va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate”, s-a declanşat , în noaptea de 18-19 iunie 1951, acţiunea de deportare masivă în Bărăgan a refugiaţilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, stabiliţi mai cu seamă în Banat; sunt strămutaţi cu forţa în câteva locuri din Bărăgan unde, laolaltă, români, aromâni, germani, sârbi, bulgari vor întemeia localitaţi.

Judeţul Brăila pastrează câteva urme ale acestei acţiuni arbitrare.

Una o reprezintă „satul” Valea Călmăţui, aparţinător de Însurăţei, unde, din cca. 300 de locuinţe iniţiale, mai există doar 3. Sunt determinate 2 locuinţe, proprietatea Spaga Margareta şi Ciolacu Costică.

Locuinţele sunt martori ai modalităţii în care au fost construite, sub presiunea momentului: ridicate în mare grabă, cu mijloace minime şi materiale de calitate inferioară. Satul s-a autodepopulat, unii dintre foştii deportaţi s-au întors în localităţile din care au fost forţaţi să plece, copiii acestora au părăsit de asemenea locul; casele rămase fără proprietari s-au demolat şi pământul a intrat în circuitul agricol.


Drum de tara spre Valea Calmatui ( fost Rubla, sat de deportati)

5. Monument (Cruce memorială)

în memoria foştilor deportaţi din satul Rubla, azi Valea Călmăţui

amplasare: pe DN 21, vis-a-vis de Popasul Dropia

ridicată de AFDPR Brăila, 1994

material: piatră

6. Monument

ridicat în memoria celor 200 de familii deportate la Zagna în perioada 1951-1964

amplasare: în curtea bisericii din satul Baldovineşti

ridicată de AFDPR Brăila la 18 iunie 2002

material: marmură albă

7. Monument

în memoria deportaţilor în satul Urleasca, în perioada 1951-1964

amplasare: sat Urleasca, com. Traian, la intersecţia DN cu drum judetean

ridicată de AFDPR Brăila în 2002

material: marmură neagră şi albă

8. Monument

în memoria deportaţilor în perioada 1951-1964, în satul Bumbăcari.

amplasare: com. Dudeşti, în faţa sediului S.C. „ADCONF”

ridicată de AFDPR Brăila în 2005

material: marmură albă

9. Liceul TEORETIC „Constantin Angelescu”, Ianca

Datare: 4/4 sec. XIX

Conac, comanditar şi proprietar, Nicolae Drugescu.

Argumentare:

La începutul sec. XX imobilul trece în proprietatea Prefecturii Brăila. In 1912, Prefectura Brăila, Ministerul Instrucţiei Publice şi Pretura Plăşii Ianca pun aici, bazele primului gimnaziu din judeţul Brăila: Gimnaziul "Dr. C. Angelescu".

Din toamna lui 1939, Prefectura Brăila hotărăşte ca imobilul fostului Gimnaziu "Dr. C. Angelescu să fie sediu al viitorului Cămin Cultural .

In prezent imobilul, situat în plan secund faţă de clădirea principală a liceului, este utilizat în procesul de învăţământ cu funcţiunea de săli de clasă.

Imobil al Liceului Teoretic „Dr. C. Angelescu”, Ianca.

10. Monumentul Eroilor

Amplasare: oraş Făurei, parc

An:1991

Autor: Trandafira Cojocaru

Material: Marmură de Ruşchiţa

Stare de conservare: bună

11. Monumentul Eroilor (primul şi al doilea război mondial)

Amplasare: curtea bisericii Sf. Gheorghe, com S. Gaiseanca

An: 2004 

Autori: Dumitru si Trandafira Cojocaru

Material: Marmură de Ruşchiţa

Stare de conservare: foarte buna

12. Monumentul eroilor

Amplasare: com Berteştii de Sus, pe Dj 212 A, în faţa proprietăţii lui Butnaru T. Ion

An : 1990

Autor : Trandafira Cojocaru

Comanditar: Vintilă Marin

Material: piatră artificială

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

3.1. STRUCTURA REŢELEI DE LOCALITĂŢI

În judeţul Brăila sunt cuprinse în prezent (an 2009) 44 de UAT (Unităţi Administrativ Teritoriale).

Localităţile ce intră în componenţa UAT-urilor sunt în număr de 144.

În judeţ există o singură comună nouă, comuna Cazasu, formată prin reorganizarea administrativă a comunei Tudor Vladimirescu, declarată prin Legea 376/2003.

Limitele UAT sunt propuse pentru reconfigurare fără ca aceasta să schimbe structura localităţilor componente. Modificarea acestor limite admintrative este o necesitate obiectivă şi s-a făcut în urma consultării cu autorităţile Consiliului Judeţean Brăila şi OCPI Brăila.

UAT pentru se care propun cele mai importanate modificări ale limitelor administrative sunt cele aflate în adiacent Bălţii Mici a Brăilei, respectiv: comunele Măraşu, Frecăţei, Chiscani şi Gropeni.

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din:

• 
  1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ- 212981¹ locuitori (an 2008)
  
• 
  3 oraşe:
  

• 
  Ianca - 11196 locuitori (2008) – înfiinţat în anul 1989 şi avînd în componenţa sa şapte sate : Berleşti, Gara Ianca,Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu
  
• 
  Însurăţei (2008)- 7234 locuitori- înfiinţat în anul 1989 şi avînd în componenţa sa trei sate Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui
  
• 
  Făurei- 4067 locuitori (2008)- foramat dintr-o singură localitate;
  

• 
  40 de comune cuprinzând 131 de sate.
  

In etapele precedente au fost evidenţiate caracteristicile reţelei de localităţi, ierarhizarea populaţiei populaţiei la nivel de localitate, fenomenele demografice specifice şi nivelul de dotare socială a localităţilor².

Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare.

Strategia de dezvoltare a reţelei de localităţi se fundamentează pe potenţialul de dezvoltare al localităţilor, pe oportunităţile legate de realizarea infrastructurilor majore de transport şi au ca scop reducerea disfuncţionalităţilor semnalate, dar se înscrie în obiectivele strategiilor teritoriale de nivel superior (nivel european, naţional, regional) şi în prevederile PATN privind Secţiunea IV Reţeaua de localităţi aprobat prin Legea 351/2001.

Principalelele caracteristici ale reţelei de localităţi care au fundamentat propunerile de dezvoltare sunt:

• 
  Poziţia geografică favorabilă a municipiul reşedinţă de judeţ: poziţia geostrategică în teritoriu naţional, situarea pe cursul navigabil al fluviului Dunărea, apropierea de municipiul Galaţi, apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre)
  
• 
  Istorie urbană, rol teritorial şi economic remarcabile ale municipiului Brăila, păstrate în memoria locului prin cadru construit valoros, tradiţii economice socio-culturale şi de transport, amestec cultural multietnic ce conferă o identitate specifică spaţiului urban;
  
• 
  Existenţa localităţilor cu potenţial natural valoros, situarea favorabilă în raport cu fluviul Dunărea şi alte componente ale reţelei hidrografice, respectiv cursuri de apă, lacuri;
  
• 
  Reţea de localităţi puternic dezechilibrată prin marea concentrare de populaţie în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană; accentuată de situarea sa periferică în judeţ;
  
• 
  Prognoza populaţiei 2015 şi 2025 anunţă o accentuare a concentrărilor de populaţie în zonele adicente municipiului Brăila, în comunele: Vădeni, Cazasu, Chiscani, Siliştea; scăderi accentuate de populaţie în zonele periferice;
  
• 
  Poziţia oraşelor este una redusă: sunt puţine, de talie foarte mică; au caracteristici rurale, sunt marcate de scăderi mari de populaţie;
  
• 
  Lipsesc categoriile de mărime medie a localităţilor urbane, respectiv segmentele 20-50 mii locuitori, 50-100 mii locuitori care ar putea echilibra în teritoriu dominaţia centrului reşedinţă de judeţ;
  
• 
  Densitatea medie pe judeţ a satelor este de 3,02 sate/ 100 kmp, mult mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp;
  
• 
  Densitatea teritorială medie în rural este scăzută situată mult sub media naţională, peste 3 sferturi din numărul comunelor au densitatea sub media naţională din rural, cu tendinţa de scădere întrucât există o tendinţă generalizată de scădere a populaţiei (excepţia comunele menţionate mai sus);
  
• 
  Prezenţa împortantă a comunelor de talie mare şi mijlocie- 20 comune cu 3000-5000 locuitori şi 3 comune mai mari de 5000 locuitori(Chiscani, Tufeşti, Viziru);
  
• 
  Dimensiunea medie a satelor superioară mediei naţionale, 10 sate având populaţia mai mare de 3000 locuitori; satele cele mai mari se întîlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21. DN 2B şi în apropiere de municipiul Brăila;
  
• 
  Scăderile de populaţie în localităţile rurale sunt moderate, având o scădere medie foarte redusă şi un număr mare de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice;
  
• 
  Peste o treime din numărul satelor au populaţie mai mică de 500 locuitori, 10 sate având populaţia sub 100 locuitori; 
  
• 
  Existenţa unor zone rurale periferice avînd comune cu populaţie mică şi sate numeroase (Romanu, Siliştea, Gemenele, Racoviţa, Scorţaru Nou, Salcia Tudor, Râmnicelu, Grădiştea, Vişani, Surdila-Greci, Ciocile, Roşiori, Frecăţei; comunele cu număr mic de sate sunt situate dispersat în teritoriu dar se poate remarca o grupare pe axa diagonală Brăila-Bărăganu, în zona oraşelor Ianca-Făurei şi pe DJ 221.
  

Contextul strategic naţional şi regional

Conform documentului elaborat de MDLPL Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 liniile directoare ale politicii naţionale, în contextul integrării europene sunt:

1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială, prin:

• 
  Desăvârşirea şi definitivarea racordării României la coridoarele de transport
  
• 
  Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu anticiparea ariilor cu funcţiuni metropolitane
  
• 
  Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane prin pregătirea acesului în categoria de metropole a municpiilor cu peste 300 000 locuitori şi a conurbaţiei Galaţi- Brăila
  
• 
  Structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea reţelei policentrice echilibrate la nivelteritorial:
  

2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi prin:

• 
  Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară naţională şi regională ca armătură a dezvoltării echilibrate
  
• 
  Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive
  
• 
  Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în 2030 a unei ponderi de cca 70% populaţie urbană, în sistem area (aglomeraţii urbane mari şi mijlocii), vectorial (de-a lungul principalelor drumuri naţionale şi europene) şi punctual (noi centre urbane în zone profund rurale)
  

3. Afirmarea solidarităţii urban- rural adecvată diferitelor categorii de teritorii, prin:

• 
  Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă pentru toate cele patru categorii de teritorii rurale: arii incluse în interiorul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor, arii rurale incluse în zone urbanizate, arii rurale interstiţiale situate între culoarele urbanizate, arii rurale izolate
  
• 
  Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi formele de asociere a comunelor
  

4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături intraregionale bazată pe:

• 
  Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor
  
• 
  Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean, naţional şi regional
  
• 
  Echilibrarea şanselor regiunilor de atragere a activităţilor competitive
  
• 
  Întărirea cooperării transnaţionale în arealele Carpaţilor şi Mării Negre
  

5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin:

• 
  Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.
  
• 
  Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.
  
• 
  Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.
  

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est

Prioritatea 8. Dezvoltarea urbană

Strategia evidenţiază principalele probleme cu care se confruntă localităţile urbane din regiune, dintre acestea specifice pentru judeţul Brăila sunt:

-problematica oraşelor mari: centre istorice insuficient valorificate, infrastructura tehnico- edilitară deficitară, zone industriale abandonate/poluante

- problematica oraşelor mici: absenţa infrastructurii de bată şi a serviciilor urbane.

Obiectiv specific:

Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă(utilităţi publice şi spaţii verzi), valorificarea patrimoniului arhitectornic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Liniile de intervenţie prioritare recomandate sunt:

8.1. Sprijinirea asocierii oraşelor mici în vederea dezvoltării comune de servicii publice

8.2. Sprijinirea oraşelor mijlocii în vederea dezvoltării de noi funcţiuni pentru tritoriu

8.3. Acţiuni de regenerare urbană şi dezvoltarea serviciilor rare

8.4. Acţiuni pentru sprijinirea oraşelor izolate sau aflate la periferie

8.5. Acţiuni pentru reabilitarea şi îmbunătătţirea locuinţelor.

Strategia de dezvoltare teritorială a reţelei de localităţi propune următoarele:

Obiectiv principal:

Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional.

Dezvoltarea localităţilor este necesar să fie orientată către echilibrarea reţelei de localităţi, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor judeţului şi asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, servicii de sănătate, învăţământ, cultură s.a. Orice dezechilibrare între zone şi localităţi determină o accentuare a disparităţilor teritoriale, o posibilă depopulare a zonelor sărace şi o sarcină în plus pentru zonele mai dezvoltate de a susţine dezvoltarea teritoriului în ansamblul său.

Echilibrarea reţelei de localităţi este o sarcină continuă a administraţiilor publice locale, şi ea se bazează pe două tipuri de componente:

• 
  distribuţia populaţiei echilibrată în teritoriu pentru a beneficia de condiţii echivalente muncă şi viaţă ( acces echivalent la servicii de sănătate, educaţie, cultură) condiţie esenţială de utilizare eficientă a resurselor de muncă ale judeţului şi de asigurare a coeziunii teritoriale;
  
• 
  ierarhizarea localităţilor reţelei, asigurarea gradului de dotare conform rangului teritorial pentru facilitarea accesului tuturor localităţilor la servicii de nivel superior.
  

Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie, administrativă şi decizională (ESPON).

Politicile diferenţiate de locuire, dotare şi crearea de locuri de muncă în centrele reţelei judeţene de localităţi, aplicate pe termen lung, pot duce la o optimizare a distribuţiei populaţiei şi dezvoltării în teritoriu.

Principalele elemente ale reţelei sunt polii şi axele de dezvoltare, structurarea relaţiilor în teritoriu fiind determinată de intensitatea cu care aceşia se manifestă.

Polii de dezvoltare sunt constituiţi din localităţile urbane, sau de localităţile rurale mari şi dinamice. Rolul teritorial al localităţilor rurale fiind însă de obicei redus, la constituirea polilor de dezvoltare rurală este recomandată colaborarea comunelor într-un parteneriat de localităţi.

Structura propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea 351/2001, de aprobare a PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi:

Rangul I - municipiul Brăila:

• 
  municipiu reşedinţă de judeţ centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi;
  
• 
  centru industrial, administrativ şi cultural important, pol de dezvoltare de împortanţă supraregională în sud-estul României;
  
• 
  Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;
  
• 
  Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;
  
• 
  Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.
  

Echilibrarea reţelei de localităţi implică ierarhizarea coerentă (centralitate) a localităţilor, concomitent cu crearea condiţiilor de cooperare/dependenţă între toate aşezările din judeţ.

Accentuarea centralităţii este o condiţie necesară pentru funcţionalizarea reţelei de localităţi şi constă în amplasarea de funcţiunilor specifice în localităţile ce au relaţii de dependenţă cu localităţile din aria lor de proximitate.

Stimularea funcţiunilor urbane, determina o nuanţare a rolului teritorial al localităţilor, acestea fiind de mai mare complexitate decât cele administrative au avantajul flexibilităţii, constituind astfel un instrument de echilibrare a reţelei de localităţi.

Pe termen lung, prin politici specifice este necesar să se confere un rol teritorial mai nuanţat unor localităţi urbane şi rurale. De asemenea, dacă condiţiile de dotare/echipare şi volum de populaţie vor fi îndeplinite conform legii aceste localităţi pot schimba statutul administrativ, devenind urbane şi încriindu-se astfel în politica naţională de urbanizare.

Localităţilor îşi exercită forţa polarizatoare prin amplitudinea relaţiilor economice şi sociale constante cu localităţile învecinate. Relaţiile dintre centrele polarizatoare şi localităţile polarizate au un dublu sens, primele preiau resurse şi îşi extind activităţile în teritoriu, celelalte beneficiază de serviciile diversificate şi specializate din centrele de polarizare.

Aceste relaţii se bazează pe cooperarea interorăşenească şi intercomunală fără modificare a statutului administrativ a acestora. Pentru aceasta se pot realiza parteneriate voluntare şi acorduri între administraţiile teritoriale dar este necesar să fie reglementate prin documentaţii de amenajarea teritoriului de tip PATZIC (Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Intercomunal) şi PATZIO(Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Interorăşenesc) .

Prpunerile PATN Secţiunea I Reţele de transport Legea 363/ 2006 cu privire la magistralele de transport rutier, naval, feroviar, aerian crează oportunitatea racordării la teritoriul judeţului la spaţiul european şi vor antrena dezvoltarea localităţilor din aria de influenţă a acestora, prin accesibilitatea sporită, posibilitatea dezvoltării unor activităţi economice favorizate de prezenţa infrastructurii. Traseul reţelei de transport se constituie în axe de dezvoltare pentru reţeaua de localităţi asigurând conexiunea între polii de dezvoltare propuşi.

În acest sens se propune dezvoltarea unor axe ierarhizate de conexiune a localităţilor având ca structură reţelele de transport :

• 
  axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională : DN 2B Brăila -Făurei spre Bucureşti- axă tradiţională de dezvoltare
  
• 
  axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională şi internaţională : DN 21(E58 4) drum expres propus- Brăila - Slobozia- Călăraşi
  
• 
  axă majoră de dezvoltare Brăila - Galaţi DN 22B drum expres cu SF- importanţă naţională şi internaţională
  
• 
  axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională : DN 23- drum expres propus- Brăila- Focşani ; Brăila – Tulcea.
  

Axe de importanţă judeţeană :

• 
  pe traseul DN 22 Brăila- Cazasu- Tudor Vladimirescu- Movila Miresii- Suţeşti-Grădiştea- spre Râmnicu Sărat
  
• 
  pe traseul DJ 203, DJ 211, DJ 211B Jirlău- Ulmu- Dudeşti- Bărăganu- Victoria
  
• 
  traseul DJ 212 Brăila- Chiscani-Tichileşti-Gropeni-Tufeşti-Berţeştii De Jos şi DJ 212C spre Stăncuţa
  

Axe de legătură locale pe traseele :

• 
  DJ 221 Brăila- Cazasu-Romanu-Gemenele-Râmnicelu- Şuţeşti
  
• 
  DJ 202 B Movila Miresii- Gemenele-Scorţaru Nou- Măxineni
  
• 
  DJ 202 A Salcia Tudor- Racoviţa-Grădiştea
  
• 
  DJ 211, DJ 203 Cireşu- Însurăţei- Zăvoaia- Bordei Verde
  
• 
  DJ 211, DJ 211D, DJ 211C Dudeşti- Roşiori- Ciocile.
  

Direcţii de acţiune:

• 
  Constituirea unei reţele de axe şi poli de dezvoltare, bazate pe accentuarea rolului polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a echilibra forţa de dominare a municipiului Brăila şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;
  
• 
  Constituirea sistemului urban Brăila –Galaţi, bazat pe un parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;
  
• 
  Sporirea gradului de dotare /echipare al localităţilor, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor din oraşele mici şi din mediul rural;
  
• 
  Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi diversificării relaţiilor dintre localităţi;
  
• 
  Sporirea confortului locuirii prin reabilitarea fondului de locuinţe existent şi construirea de locuinţe noi după standarde moderne şi adaptate specificului local
  

Măsuri:

1. 
   Creşterea rolului teritorial al Municipiului Brăila prin întărirea bazei economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importanţă supraregională şi a celor specifice activităţilor de transport.
   

Dezvoltarea economică a minicipiului Brăila este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea întregului judeţ. Orientarea dezvoltării este recomandabil să fie realizată spre utilizarea potenţialului specific şi spre domenii de înaltă performanţă pentru a se înscrie cu succes în mediul concurenţial dintre marile centre urbane. Alături de activităţi tradiţionale cum sunt cele de transport şi servicii conexe, industrie prelucrătoare, este necesar să fie utilizat şi potenţialul de dezvoltare turistică: dezvoltarea unui port pentru transport de agrement, a serviciilor conexe turismului, realizarea unei bune legături de transport cu zone de agrement învecinate, realizarea de parteneriate cu localităţile învecinate cu potenţial turistic pentru coordonarea dezvoltării turistice în zonă ( comunele Cazasu, Frecăţei, Măraşu, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Berţeşti de Jos, Stăncuţa, Măxineni, Movila Miresii, Şuţeşti, Vişani, Jirlău şi oraşele Însurăţei şi Ianca).

În scopul creşterii rolului teritorial al municipiului Brăila este determinantă racordarea sa cât mai facilă la reţeaua majoră de transport regional, naţional, şi internaţional.

2. 
   Promovarea strategiilor de dezvoltarea urbană integrată în Municipiului Brăila, pentru optimizarea utilizării potenţialului său specific, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii sale pentru investitori.
   

Municipiul Brăila deţine un potenţial de dezvoltare remarcabil constituit îndeosebi prin: poziţia sa teritorială geostrategică, statutul de port maritim şi fluvial, o dezvoltare a industriei şi serviciilor cu tradiţii şi mari realizări, resurse de muncă cu calificări superioare, tradiţii culturale şi un cadru construit urban de foarte bună calitate.

Astfel, elaborarea strategiilor de dezvoltare şi a documentaţiilor de urbanism pentru întregul oraş(Reactualizare PUG Brăila) şi pentru zone cheie sunt determinate.

Realizarea PUZCP Brăila este un prim pas şi pregăteşte realizarea de proiecte de dezvoltare integrată a centrului istoric, în ansamblul său sau pe zone bine definite.

Specificul său de oraş port creşte importanţa imaginii sale atât din interiorul oraşului cât şi din exterior, respectiv parte vizibilă de pe Dunăre. Astfel, sunt necesare proiecte de dezvoltare integrată ale zonei de faleză, detaliate prin documentaţii de urbanism de tip PUZ şi PUD în vederea reglementării utilizării terenurilor din această zonă. Sunt necesare reglementări ale funcţiunilor (inclusiv circulaţie), reglementări care să îmbunătăţească aspectul construcţiilor, amenajarea spaţiului public prin mobilier urban şi iluminat.

Activităţi specifice de regenerare urbană înscrise în Strategia de dezvoltare regională Sud-Est (POR 2007-2013 Axa prioritară 1) care constituie o baza pentru strategii de dezvoltare integrată a municipiului sunt:

• 
  regenerarea siturilor urbane degradate, îndeosebi a celor industriale, prin reconversie, reabilitarea infrastructurii şi curăţare/protejare a mediului
  
• 
  renovarea spaţiilor publice, atât din zona centrului istoric, a falezei cât şi din cartierele de locuit, prin amenajări de mobilier urban, pavaje, vegetaţie şi iluminat la standarede moderne şi adecvat zonelor cu valoare istorică;
  
• 
  modernizarea infrastructurii tehnico- edilitare;
  
• 
  reorganizarea reţelei rutiere în vederea decongestionării traficului, crearea de zone pietonale în centrul istoric, pe faleza Dunării; realizarea pistelor de biciclete, îmbunătăţirea transportului urban şi dezvoltarea celui ecologic;
  
• 
  dezvoltarea transportului public spre localtăţile şi zonele turistice din judeţ;
  
• 
  conservarea, protejarea patrimoniului cultural construit şi valorificarea sa prin reconversii funcţionale şi dezvoltarea activităţilor culturale;
  
• 
  promovarea oraşului prin acţiuni şi evenimente culturale şi sociale specifice(festivaluri, târguri, festivităţi în spaţiu public);
  
• 
  dezvoltarea unui centru de coordonare şi informare turistică pentru teritoriul judeţului;
  
• 
  dezvoltarea zonelor de agrement la standarde moderne;
  
• 
  protejarea vegetaţiei cu valoare identitară (aliniamente stradale vechi, grădina publică) şi realizarea unui sistem de spaţii care să funcţioneze în relaţie cu traseele pietonale şi zonele de agement.
  

3. 
   Crearea prin parteneriat voluntar a zonei periurbane a municipiului Brăila în vederea cooperării eficiente şi reciproc-avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din vecinătate
   

Din cauza poziţiei periferice a municipiului reşedinţă de judeţ, zona periurbană a municipiului Brăila prezintă particularitatea de a se întinde şi în judeţele vecine Galaţi şi Tulcea.

Constituire zonei periurbane asigură colaborarea eficientă între municipiul Brăila şi localităţile vecine în utilizarea terenurilor pentru amplasarea zonelor cu funcţiuni industriale, de servicii, de locuire, a echipamentelor teritoriale, a utilităţilor, a zonelor de agrement s.a. Relaţiile de parteneriat dintre localităţile se vor stabili astfel încât să fie în avantajul atât al municipalităţii cât şi al localităţilor vecine.

În strategiei de dezvoltare a zonei periurbane a municipiului Brăila un rol determinant îl are funcţiunea sa de port fluvial şi maritim şi cea de releu într-o zonă cu potenţial de dezvoltare a serviciilor din domeniul transporturilor şi turismului.

Configurarea zonei periurbane a municipiului Brăila se va face printr-o documentaţie de urbanism de tip PATZ pentru localităţile cuprinse pe o rază de 20 km. Chiar dacă în urma studiului de delimitare zona periurbană va fi delimitată cu aproximaţie prin raza de 20 km, întreaga dezvoltare a comunelor este influenţată de prezenţa în această zonă. UAT-urile care intră în zona de influenţă a municipiului şi respectiv în acest parteneriat sunt:

• 
  din judeţul Brăila: comunele Vădeni, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Măraşu, Siliştea, Romanu, Tichileşti, Gropeni, Unirea
  
• 
  din judeţul Galaţi: municipiul Galaţi, comunele Şendreni şi Braniştea
  
• 
  din judeţul Tulcea: oraşul Măcin şi comunele I.C. Brătiani, Smârdan, Jijila, Carcaliu.
  

Planul de amenajare a teritoriului zonal – ZONA PERIURBANA BRAILA – are caracter de reglementare specifică detaliată pentru o zona din vecinătatea localităţii şi asigura corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Brăila.

Prin această documentatie se stabilesc deopotrivă obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism – permisiuni şi restricţii – necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor şi conformarea constructiilor din zona studiata.

Planul de amenajare a teritoriului zonal – ZONA PERIURBANA BRAILA – constituie o prioritate deoarece este o documentaţie de fundamentare a Planului Urbanistic General al municipiului Brăila şi va sta la baza constituirii parteneriatului pentru constituirea sistemului urban Brăila- Galaţi.

4. 
   Realizarea parteneriatului dintre Municipiul Brăila şi Municipiul Galaţi în scopul funcţionării sistemului urban Brăila –Galaţi ca un pol de dezvoltare de importanţă naţională şi internaţională.
   

Vecinătatea celor două municipii influenţează manifestarea funcţiunilor urbane teritoriale ale acestora. În vederea utilizării eficiente a potenţialului lor de dezvoltare şi a sporirii rolului lor teritorial funcţionarea într-un sistem urban coerent este soluţia optimă şi şansa de realizare a unei zone metropolitane cu o poziţie deosebit de favorabilă în teritoriul naţional- poziţia frontalieră spre est, la limita teritoriului UE, porturi fluviale şi maritime, apropierea de zone de mare atractivitate turistică.

Constituirea sistemului urban Brăila- Galaţi este necesar să se realizeze pe baza unui parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, care să asigure dezvoltarea integrată a acestui teritoriu.

Delimitarea zonei de acţiune a parteneriatului este necesar să se studieze şi să se realizeze prin documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism adecvate, respectiv un PATZ pentru întreaga zonă cu detalierea prin PUZ-uri a acelor arii de interes care necesită reglementarea utilizării terenurilor (obiective de infrastructură teritorială, zone industriale, zone de locuit, zone de agrement s.a.).

5. 
   Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici, conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor
   

Rolul oraşelor Ianca, Făurei şi Însurăţei în cadrul reţelei de localităţi este foarte redus. Sunt localităţi având caracter puternic rural, care nu îndeplinesc nivelul minim de dotare conform statutului lor teritorial (analiza indicatorilor de definire a localităţilor urbane). Asigurarea dotărilor sanitare, de învăţământ, culturale şi echiparea tehnico-edilitară a oraşelor în conformitate cu prevederile Legii 351/2001, Anexa II este condiţia esenţială de asumare a funcţiunilor de centralitate în vederea asigurării echilibrului în dezvoltarea teritoriului judeţean.

Dezvoltarea localităţilor urbane va fi concepută pe baza unor strtegii de dezvoltare integrată finanţabile prin POR 2007-2013 Axa prioritară 1.

În cadrul acestor strategii se va urmării soluţionarea disfuncţionalităţilor cu privire la nivelul de dotare şi echipare, prin:

• 
  amenajarea pieţelor publice din centrele localităţilor cu mobilier urban, spaţii verzi, iluminat adecvat, pavaje, evidenţierea monumentelor comemorative existente(Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  reabilitarea/modernizarea Caselor de cultură (Făurei, Însurăţei)
  
• 
  reabilitarea/modernizarea infrastructurii stradale, asigurarea zonelor pentru biciclete, realizarea necesarului de parcaje, amenajarea trasee pietonale/trotuare, îmbunătăţirea iluminatului public (Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  reabilitarea fondului de locuinţe- reabilitare termică, refaţadare, amenajări accese(Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  creşterea gradului de dotare a locuinţelor cu instalaţii de apă în interior (Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  amenajarea spaţiului din zonele de locuit /sate aparţinătoare cu spaţii de joacă şi parcări(Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  dezvoltarea zonelor de agrement pentru weekend (Ianca, Făurei, Însurăţei- Lacu Rezii)
  
• 
  amenajarea de locuri pentru activităţi sportive(Ianca, Însurăţei, Făurei)
  
• 
  creşterea capacităţilor de cazare pentru turişti (Însurăţei, Făurei)
  
• 
  îmbunătăţirea servicilor medicale de nivel superior- paturi de spital (Însurăţei)
  
• 
  managementul deşeurilor conform standardelor de mediu- depozit ecologic Ianca, staţii de transfer la Insurăţei, Făurei, Ianca (conf. Capitol Gestiunea deşeurilor)
  
• 
  construire staţie de epurare (Făurei) extindere staţie de epurare (Ianca, Însurăţei) -conf. Capitol Echiparea hidroedilitară a localităţilor
  
• 
  asigurarea accesului locuitorilor din satele aparţinătoare la oraşul reşedinţă (Ianca)
  
1. 
   Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane aflate la distanţele mici, Ianca- Făurei
   

Asocierea voluntară a celor două oraşe potenţează centralitatea acestora asigurînd o mai eficientă utilizare a resurselor. Alături de sigurarea serviciilor medicale de tip spital în comun se propun asocieri îndeosebi în realizarea proiectelor legate de dezvoltarea serviciilor din domeniul transporturilor şi turismului(spre zona Ianca).

7. 
   Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane mici şi localităţile rurale învecinate
   

Delimitarea zonelor de influenţă a localităţilor urbane realizată în etapele anterioare de analiză, a condus la următoarele grupări de localităţi:

• 
  zona Brăila: comunele comunele Vădeni, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Măraşu, Siliştea, Romanu, Tichileşti, Gropeni, Unirea
  
• 
  zona Ianca-Făurei: comunele Galbenu, Vişani, Jirlău, Mircea Vodă, Surdila- Greci, Surdila- Găiseanca, Bordei Verde, Movila Miresii, Şuţeşti
  
• 
  zona Însurăţei: comunele Ciocile, Roşiori, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berţeştii De Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Viziru
  
• 
  zona de nord-vest (Măxineni): comunele Salcia Tudor, Racoviţa, Grădiştea, Râmnicelu, Gemenele, Scorţaru Nou.
  

Pentru funcţionarea cât mai eficientă a sistemelor teritoriale propuse este necesară creşterea rolului teritorial al oraşului Însurăţei, concomitent cu sprijinirea centrelor rurale Cireşu, Dudeşti, Bărăganu, Tufeşti/ Stăncuţa astfel încât zona de sud şi sud- est a judeţului să beneficieze de şanse echivalente de dezvoltare cu restul teritoriului judeţean.

De asemenea, pentru echilibrarea dezvoltării teritoriale este necesară susţinerea zonei de nord-vest marcată de grave probleme demografice şi economice. În acest sens se propune susţinerea dezvoltării comunei Măxineni ca centru de servire rurală, cu posibilitatea urbanizării sale pentru o perioadă de perspectivă. Dezvoltarea acestei comune şi a teritoriului de susţinere este posibilă în contextul dezvoltării infrastructurii de transport propuse prin PATN (drum expres, pod peste Dunăre Brăila).

8. 
   Promovarea specializării funcţiilor economice ale localităţilor în paralel cu asigurarea relaţiilor de complementaritate în zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizării resurselor
   

În funcţie de potenţialul de dezvoltare se recomandă susţinerea activităţilor economice în zonele de influenţă delimitate, astfel încât să se realizeze complementaritate în funcţionare. De exemplu, dezvoltarea centrelor de prelucrare/colectare a produselor agricole aproape de zonele de producţie, dezvoltarea serviciilor de transport în relaţie cu zonele de agrement s.a.

Un proces de complementaritate a dezvoltării se va desfăşura în perspectivă între localităţile din zona de influenţă a Municipiului Brăila şi acesta. Pentru optimizarea utilizării resurselor este necesară elaborarea documentaţiilor de urbanism şi a strategiiei de dezvoltare integrată a zonei.

9. 
   Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici, cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.
   

Crearea parteneriatelor dintre localităţile mici este o necesitate care decurge din nevoia de a eficientiza utilizarea resurselor şi a maximiza efectele dezvoltării pentru aceste localităţi cu resurse mici. Localizarea asocierilor se va determina la nivel local între comunităţile rurale respective.

Sunt necesare parteneriate îndeosebi pentru susţinerea dezvoltării integrate în zonele cu potenţial turistic cum sunt cele din zona riverană Dunării, Valea Călmăţuiului, Valea Buzăului.

10. 
    Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de rural profund propuse
    

Pentru susţinerea dezvoltării zonelor rurale aflate la distanţă relativ mare de centre urbane(rural profund) se propune susţinerea dezvoltării unor comune care să asigure rolul de servire cu dotări social- culturale.

Localităţile propuse pentru sporirea rolului teritorial sunt selectate ţinând cont de: potenţialul demografic, dinamismul economic, rolul istoric teritorial, potenţialul de dezvoltare.

Astfel, sunt propuse: în partea de nord a judeţului – comuna Măxineni; în partea sud-vestică- comuna Dudeşti.

Este necesară susţinerea dezvoltării în vederea sporirii rolului de servire teritorială şi pentru comunele: Dudeşti, Bărăganu, Tufeşti, Jirlău, Şuţeşti, Măraşu.

Obiectiv secundar:

Asigurarea condiţiilor de accesibilitate a localităţilor, prin:

1. 
   Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale şi localităţile din zona de influenţă prin modernizarea arterelor de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe Dc şi Dj.
   
2. 
   Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport şi adaptate la solicitările din localităţile polarizate.