Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Program operaţional pentru pescuit:

Axa prioritară 2. : modernizarea sectorului de pescuit în apele interioare

Măsuri finanţabile :

2.2.pescuit în apele interioare

2.3.investiţii îm procesare şi marketing.
Axa prioritară3: întărirea capacităţii instituţionale

Măsuri finanţabile:

3.1 acţiuni colective- investiţii pentru echipamente,

implementare sistem informaţional, instruire grupuri de pescari
Axa prioritară 4. : dezvoltare durabilă a zonelor pescăreşti

• 
  sprijinirea proiectelor de cooperare interregională.
  

2. DEZVOLTARE RURALĂ

Comunităţile rurale studiate sunt caracterizate, în majoritate, de sistemul specific economiei rurale tradiţionale, bazat pe gospodării de subzistenţă şi semisubzistenţă, cu activităţi agricole tradiţionale, cu o infrastructură productivă relativ modernizată. De asemenea profilul demoeconomic al comunităţiilor rurale din judeţul Brăila este unul dintre factorii determinanţi ai evoluţiilor, al tipului de modernizare şi de dezvoltare dezirabil.

Strategia dezvoltării rurale - factori determinativi

Unul dintre principalii factorii ai modului de previzionare şi de gestionare a evoluţiei comunitare este tipul de activitate econonomică, definitorie/principală, posibilităţiile de modernizare, de convertire în termenii dezvoltării. Activităţile principale sunt generate de cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor (profil A), o pondere redusă o reprezintă comunităţile rurale diversificate economic şi social. De obicei în categoria comunelor în care sunt dominante ca activităţi agricultura şi zootehnia sunt reprezentative şi activităţile piscicole şi apicole (profil B); în categoria comunelor diversificate sunt prezente activităţi de prelucrare agrciolă, industriale, meşteşugăreşti (profil C).

Profilul ocupaţional al comunelor din judeţul Brăila

Profil ocupaţional	Comune^*
Agricol (A)	Romanu, Râmnicelu, Salcia, Tudor, Roşiori.
Mixt agricol (B)	Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdila Greci, Tudor Vladimirescu, Bordei Verde, Racoviţă.
Mixt economic (C)	Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile.

^* prelucrare numai pentru comunele existente în www.portal-brăila.ro
Un alt factor important este capacitatea comunităţii, la nivelul autorităţii locale de a imagina viitorul, de a gândi modalitatea de abordare a problemelor şi de a contura liniile economice şi sociale ale istoriei comunitare. Mai mult, gradul de modernizare şi dezvoltare economică şi socială se poate evalua şi în funcţie de proiectele pe care autorităţile locale şi le propun.
Profilul ocupaţional al comunelor din judeţul Brăila

Profil ocupaţional	Proiecte de modernizare propuse
Agricol (A)	Predomină proiectele de definitivare a modernizării infrastructurii rutiere; 80,0% dintre comunele care au acest profil ocupaţional au propus acest gen de proiecte (Romanu, Râmnicelu, Roşiori).
Mixt agricol (B)	Predomină proiectele modernizării edilitare; 87,5% dintre comunele care au acest profil ocupaţional doresc să implementeze proiecte pentru canalizare, racordare la reţeau de gaze, iluminat public, (Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdilă Greci, Bordei Verde, Racoviţă).
Mixt economic (C)	Predomină proiectele modernizării comunitare ( rutieră, edilitară, culturală, socială, construire locuinţe); 85,7% dintre comune doresc să implementeze proiecte complexe de modernizare rurală ( Măraşu, Traian, Ciocile, Tufeşti, Siliştea,Măxineni).

^* prelucrare numai pentru comunele existente în www.portal-brăila.ro

Strategia de dezvoltare rurală

Formularea şi implementarea liniilor strategice ale evoluţiilor rurale generează o abordarea specifică comunităţilor din judeţul Brăila, încrpând cu specifictatea profilului ocupaţional şi demersurile strategice, propuse sau în curs de concretizare.

Obiective generale:

• 
  Dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din judeţul Brăila prin diversificare economică, ocupaţională;
  
• 
  Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat;
  
• 
  Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor;
  
• 
  Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural;
  
• 
  Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale;
  
• 
  Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice;
  
• 
  Valorificarea potenţialului turistic şi cultural;
  
• 
  Dezvoltarea parteneriatului public – privat.
  

Obiective specifice:

• 
  Integrare europeană – obiectiv concretizat în :
  

• 
  Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivel consiliilor locale rurale;
  
• 
  Modernizarea capacităţii instituţionale administraţiei publice pentru a corespunde exigenţelor procedurilor europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celor structurale.;
  
• 
  Dezvoltarea formelor de parteneriat rural .
  

• 
  Mediul de afaceri – obiectiv secundar concretizat în:
  

continuarea acordării de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul adus la bugetul local, de natura activităţii.

• 
  Educaţie – obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale;
  
• 
  continuarea activităţii de optimizare a transportului şcolar în mod deosebit pentru satele aparţinătoare comunelor;
  

• 
  Protecţie socială – obiectiv secundar concretizat în :
  

• 
  continuarea acordării ajutoarelor sociale;
  
• 
  sensibilizarea instituţiilor/organizaţiilor şi firmelor în realizarea activităţilor caritabile pentru persoanele marginalizate/ vulnerabile din punct de vedere social.
  

• 
  Sănătate – obiectiv secundar concretizat în :
  

• 
  Implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii medicale;
  
• 
  îmbunătăţirea condiţiilor igienicosanitare din şcoli şi grădiniţe;
  
• 
  implicarea medicilor în activităţi de educaţie în domeniul profilaxiei unor boli specifice elevilor şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru sănătate;
  
• 
  atragerea de personal medical pe specialităţi, în funcţie de frecvenţa bolilor întâlnite.
  

• 
  Ordine publică şi protecţie civilă – obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  creşterea eficienţei şi calităţii activităţii de relaţii publice;
  
• 
  acţiunii comune cu Postul local de poliţie pentru acţiuni comune de prevenire şi depistare a delictelor.
  

• 
  Agricultură, silvicultură şi piscicultură– obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  finalizarea reformei proprietăţii funciare;
  
• 
  încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
  
• 
  susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;
  
• 
  promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură ecologică);
  
• 
  promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.
  
• 
  încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);
  
• 
  susţinerea serviciilor de extensie agricolă;
  
• 
  asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;
  
• 
  identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;
  
• 
  susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;
  
• 
  măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare;
  
• 
  finalizarea reformei proprietăţii forestiere;
  
• 
  monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor;
  

• 
  iniţierea unor acţiuni de creştere a suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţire a managementului forestier;
  
• 
  măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;
  
• 
  întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic;
  
• 
  îmbunătăţirea accesului la fondul forestier prin extinderea reţelei de drumuri;
  
• 
  măsuri de încurajarea a prelucrării industriale dar şi tradiţionale a lemnului;
  
• 
  stimularea/ modernizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă, în mod deosebit în localităţile : Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.
  

• 
  Reforma administraţiei publice – obiectiv secundar concretizat în:
  

- modernizarea locaţiilor administrative şi încurajarea autorităţiilor locale care au deja proiecte de acest tip ( Măraşu, Ciocile, Romanu, Mircea Vodă)

• 
  modernizarea raporturilor dintre primărie şi cetăţean;
  
• 
  formarea continuă a funcţionarilor din cadrul administraţiei publice locale;
  
• 
  creşterea capacităţii administrative de administrare a fondurilor.
  

• 
  Turism rural – obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  promovarea resurselor naturale ca şi potenţial de dezvoltare a turismului durabil;
  
• 
  protejarea şi valorificarea patrimoniului natural ca sprijin al dezvoltări socioeconomice;
  
• 
  îmbunătăţirea serviciilor turistice prin servicii noi, cu o valoare adăugată mai mare;
  

- realizarea infrastructurii necesare punerii in valoare a potenţialului turistic existent , în mod deosebit în arealele comunelor : Măraşu- pentru lacurile: Blasova, Zăton şi pntru rezervaţie naţională Balta mică a Brăilei; Stăncuţa- pentru rezervaţie naţionlă Balta mică a Brăilei-21 000ha, pentru insulele Crăcănel şi Orbu, şi pentru braţele Cremenea, Orbu, Vâlciu; Râmnicelu- pentru rezervaţie naturală Camniţa; Racoviţă- pentru pădurea Boarca, şi malurile râului Buzău; Grădiştea- pentru lacurile Balta Alba Lacul Ciulnita ; Roşiori- pentru lacul Tatarului; Ciocile- pentru lacul Plascul, in suprafata de 150 ha; Ulmu- pentru un lac în curs de amenajare; Jirlău – pentru lacul Jirlău cu o suprafaţă de aproximativ 1000 de hectare

• 
  protecţia obiectivelor naturale şi reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură în mod deosebit cele situate în arealele comunelor: Măxineni - Ansamblul de arhitectură populară Corbu Vechi, Situl arheologic sat Voineşti din comuna Măxineni, Lanţul de cazemate ; Grădiştea - Popina geto-dacică.
  
• 
  sprijinirea şi promovarea turismului cultural - religios: Măxineni - Mânăstirea "Matei Basarab" din Măxinen, Ruinele Bisericii "Naşterea Sf.Ioan Botezătorul" ; Roşiori - Biserica "Intampinarea Domnului
  
• 
  susţinerea promovării activităţilor de turism şi integrarea acestora în circuitele turistice (organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări culturale etc);
  
• 
  stimularea dezvoltării de activităţi conexe turismului.
  

• 
  Infrastructură şi gospodărie rurală - obiectiv secundar concretizat în modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apelor utilizate.
  
• 
  Infrastructura rutieră - obiectiv secundar concretizat în modernizarea şi dezvoltarea structurii rutiere.
  
• 
  Infrastructura socială - obiectiv secundar concretizat în dezvoltarea logistici sociale favorabile dezvoltării capitalului uman.
  
• 
  Industriile locale şi meşteşugurile - obiectiv secundar concretizat:
  

• 
  stimularea/susţinerea activităţilor industriale locale şi a
  

meşteşugurilor (împletituri din răchită în localităţile Măraşu şi Maxineni; potcovărie, dulgherit, zidărie, tîmplărie şi tinichegerie îm localitatea Ciocile);

• 
  promovarea, crearea vizibilităţii sociale prin: susţinerea permanentă a proiectelor şi activităţilor care promovează specificitatea valorilor tradiţionale locale;
  
• 
  promovarea susţinută în plan naţional a manifestărilor tradiţionale.
  

• 
  Servicii - obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  investiţii de dezvoltare a activităţilor de desfacere şi comercializare a produselor proprii şi a altor produse locale (produse de artizanat, meşteşugăreşti, produse tradiţionale)
  
• 
  modernizarea pieţelor agroalimentare;
  
• 
  îmbunătăţirea calităţii serviciilor rurale prin înfiinţarea atelierelor de reparaţii electrocasnice.
  

• 
  Reducerea şi prevenirea poluării mediului - obiectiv secundar concretizat în:
  

• 
  conştientizarea problemelor de educaţia ecologică;
  
• 
  diminuarea efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase;
  
• 
  reducerea emisiilor poluante din industriile locale.
  

3. 
   INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE
   

3.1. INDUSTRIA

Strategia de dezvoltare economică a judeţului Brăila cuprinde obiective ce se încadrează în sfera programelor operaţionale şi sectoriale, dar şi a strategiilor la nivel regional şi naţional.

Obiectivul specific rezultat din strategia de dezvoltare a sectorului industrial este reprezentat de : “Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială”.

În vederea realizării creşterii competitivităţii industriale prin valorificarea eficientă a resurselor, pe termen scurt, mediu şi lung vom formula direcţiile de acţiune şi tipurile de măsuri ce vor sta la baza implementării acestui obiectiv strategic.

Direcţii de acţiune ce stau la baza obiectivului enunţat anterior sunt:

• 
  Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei;
  
• 
  Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a iniţiativelor industriale în vederea dezvoltării cooperării industriale;
  
• 
  Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine;
  
• 
  Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite;
  
• 
  Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural;
  
• 
  Redefinirea profilului industrial al localităţilor urbane într-o viziune integratoare la nivel judeţean.
  

Creşterea competitivităţii reprezintă obiectivul specific general al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului Brăila. Creşterea competitivităţii va urmări un trend ascendent a Valorii Adăugate Brute (VAB) reflecta în PIB judeţean şi în acelaşi timp valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi material, în concordanţă cu fiecare activitate industrială. Se va urmări totodată creşterea productivităţii agenţilor economici, susţinerea întreprinderilor performante şi reducerea sau eliminarea decalajelor economice.

• 
  Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria costrucţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei
  

Industria brăileană, în special industria prelucrătoare şi a serviciilor, reprezintă un sector economic dinamic cu rol important în menţinerea şi promovarea performanţelor economice. Creşterea competitivităţii industriei trebuie privită ca un proces durabil de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-dezvoltare-inovare.

Creşterea performanţelor economice şi afirmarea rolului judeţului Brăila în spaţiul naţional se propune a se realiza în condiţiile diversificării activităţilor industriale, restructurării cu succes a industriilor aflate în dificultate şi susţinerea celor în creştere sau cu potenţial de dezvoltare. Consolidarea industriei brăilene se va realiza prin retehnologizarea unităţilor industriale viabile în prezent, accelerarea procesului de privatizare, revitalizarea activităţilor economice sau restructurarea, în unele cazuri chiar închiderea, unităţilor economice neviabile. Se va urmării susţinerea investiţiilor productive ce vor conduce la creşterea calităţii produselor industriale finite şi implicit a competitivităţii acestora, atât pe piaţa internă cât şi internaţională.

Creşterea performanţelor economice va consta şi în implementarea unei politici susţinute de marketing care va avea ca scop promovarea obiectivelor industriale brăilene de interes naţional, exemplu: Şantierul Naval de la Brăila, SC Promex SA, SC Laminorul SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie. Datorită facilităţilor, economice şi legislative, create de structura Zonei Libere Brăila şi de cea a parcului industrial, se va urmări susţinerea şi în acelaşi timp dezvoltarea şi diversificare activităţilor economice ce se desfăşoară pe teritoriul acestor locaţii brăilene. Restructurarea unor ramuri industriale a determinat existenţa unor situri industriale disponibile care necesită reabilitări complexe şi reconversii către alte tipuri de utilizări.

Pentru dezvoltarea întreprinderilor este necesară susţinerea investiţiilor productive (utilaje şi tehnologii noi) care să permită adaptarea producţiei la cerinţele pieţei unice europene. Se va urmări achiziţionarea de echipamente cu eficienţă energetică ridicată şi nepoluante, echipamente ce contribuie la reducerea consumului de energie în sectorul productiv românesc, cât şi la reducerea poluării mediului.

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificate centre industriale ce au în componenţă o structură de producţie diversificată dar care necesită măsuri de revitalizare a activităţii economice. Aceste măsuri vor fi aplicate prin retehnologizarea şi/sau restructurarea unităţilor economice active. Aceste centre sunt prezente pe raza următoarelor unităţi administrativ teritoriale: oraşele Ianca şi Făurei, comunele Chiscani şi Cireşu.

Din analiza potenţialului economic brăilean au fost identificate centrele industriale ce sunt dependente de o singură ramură industrială dominantă, dintre acestea fac parte următoarele uat-uri:Vădeni, Cazasu, Tichileşti, Gropeni, Traian, Măxineni, Jirlău şi Movila Miresii. Pentru aceste centre industriale se propun măsuri de diversificare a activităţilor economice prin susţinerea economică şi financiră din partea autorităţilor locale şi centrale.

Dezvoltarea polilor de excelenţă atât pentru industria prelucrătoare, cât şi pentru cea a energiei electrice, termice, gaze şi apă, se va realiza prin înfiinţarea şi promovarea suprastructurilor industriale de tip cluster, reţele de firme, ce au ca scop crearea de noi oportunităţi economice, financiare, informaţionale, atât pentru resursele de muncă cât şi pentru firmele ce sunt integrate în acest sistem. În prezent, municipiul Brăila este considerat pol de creştere economică la nivel regional, datorită rezultatelor pozitive înregistrate de agenţii economici locali, ce au influenţe favorabile şi asupra localităţilor din vecinătatea acestuia (ex: Chiscani, Tichileşti, Gropeni, Traian, Cazasu, Vădeni, Măxineni).

Se va urmări o valorificare eficientă şi durabilă a resurselor naturale energetice şi neenergetice ce pot fi exploatate raţional şi valorificate apoi prin activităţile industriale brăilene.

Pentru industria energiei electrică şi termică, gaze şi apă, ce este reprezentată pe plan judeţean de Termocentrala Brăila, se va urmării eficientizarea acestei activităţi industriale prin creşterea parametrilor de rentabilizare, menţinând şi dezvoltând un parteneriat loial cu investitorii europeni interesaţi de aceste obiective industriale. În prezent, sursa de producere a energiei electrice este CET II Brăila, având o vechime de peste 30 de ani de funcţionare, prezentând o stare avansată de uzură fizică şi morală. De aceea se doreşte o rentabilizare a termocentralei Brăila şi a activităţii industriei energiei electrice, prin construirea unei centrale noi, performante, menţinând parteneriatul cu investitorii italieni şi germani. Se vor căuta noi oportunităţi de creştere economică durabilă prin promovarea şi utilizarea de energie electrică neconvenţională şi eficientizarea sistemelor de distribuţie şi consum a energiei electrice şi termice.

Din punct de vedere al amenajării teritoriului este necesară restructurarea zonelor destinate activităţilor industriale, prin acţiuni concertate care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal pe pieţele de forţă de muncă din municipiu, oraşe şi centrele intercomunale.

• 
  Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine
  

Dezvoltarea mediului de afaceri şi a antreprenoriatului se va realiza prin acordarea de facilităţi ce vizează accesul la finanţare pentru IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional.

În prezent, ponderea IMM-urilor este foarte bine reprezentată teritorial, dar dezvoltarea acestor agenţi economici este limitată de un set de factori precum: cultura antreprenorială este încă sub nivelul celei din Uniunea Europeană, puţini dintre potenţialii antreprenori dispun de garanţii pentru a obţine finanţare şi drept urmare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar, instabilitate economică şi financiară atât pe plan naţional cât şi internaţional, noile impozite şi taxe percepute în prezent de legislaţia în vigoare (ex: impozitul forfetar), nivel scăzut al informaţiei privind fondurile structurale. Toţi aceşti factoti vor limita dezvoltarea spiritului antreprenorial şi capacitatea de autofinanţare a antreprenorilor.

Se doreşte crearea unui cadru instituţional adecvat pentru dezvoltarea IMM-uri, sprijinirea întreprinderilor nou create, accesul pe noi pieţe interne şi internaţionale, promovând şi stimulând exporturile din acest sector. Pentru mediul antreprenorial se va urmări sprijinirea spiritului antreprenorial prin îmbunătăţirea accesului la finanţare, acordarea de credite flexibile şi facilităţi la accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Finanţarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în regres, îndeosebi a oraşelor, întrucât acestea creează locuri de munca şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.

Se propune acordarea de sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat ce se va realiza prin: investiţii în instalaţii, echipamente, utilaje, maşini, aparatură, etc; sprijinirea întreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii, construcţii. Promovarea investiţiilor directe trebuie să aibă în vedere dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional specific, în vederea asigurării transferului de tehnologie, creşterii performanţelor manageriale şi îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului produselor româneşti pe pieţele internaţionale. De accea, Zona Liberă şi Parcul Industrial, aflate pe teritoriul municipiului Brăila pot constitui puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje atât economico-financiare cât şi a resurselor de muncă.

• 
  Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.
  

Acest obiectiv va urmări îmbunătăţirea nivelului de calificare şi creşterea capacităţii de ocupare a resurselor umane prin promovarea accesului şi a participării continue la procesul de formare profesională, adaptând forţa de muncă, permanent, la schimbările economice actuale. Se va urmări promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socio-economic şi sprijinirea întreprinderilor şi angajaţilor pentru creşterea productivităţii muncii.

Se va urmări promovarea şi dezvoltare unor programe coerente de pregătire şi reconversie profesională, atât în mediul urban cât şi în cel rural. Se vor aplica măsuri de creştere a productivităţii muncii ce va avea implicaţii favorabile şi asupra nivelului salarial.

• 
  Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.
  

Cooperarea dintre localităţi este esenţială pentru prioritizarea unor investiţii în infrastructură, prin modernizarea reţelelor de drumuri, a reţelei de energie electrică şi gaze, a unor programe comune de protecţie a mediului etc. În acest sens, se propune crearea de consorţii între localităţi pentru conceperea şi derularea unor programe de dezvoltare, ceea ce va facilita dezvoltarea locală mai ales în localităţile rurale din sudul şi nord-vestul judeţului. Unirea în grupuri cu interes comun pentru realizarea unor proiecte pe care fiecare localitate în parte nu ar putea să o desfăşoare, vor creşte şansele la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a localităţilor judeţului, permiţând astfel dobândirea de experienţă în derularea unor programe de cooperare.

În prezent, rezultatele economice pozitive înregistrate de agenţii economici din municipiul Brăila au influenţe semnificative şi asupra teritoriilor administrative din vecinătatea acestuia. De aceea municipiul Brăila este centru industrial de importanţă judeţeană ce-şi manifestă influenţele economice şi asupra localităţilor limitrofe, fiind considerat pol de creştere economică la nivel judeţean.

Autorităţile competente vor sprijini atât financiar cât şi non-financiar activitatea IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate şi asociaţiile de producători din mediul rural care promovează tradiţiile şi brandurile locale, dezvoltând activităţi meşteşugăreşti pe plan local. Se va urmări crearea unor structuri de producţie în mediul urban care să faciliteze o eficientizare şi diversificare a activităţilor economice din mediul rural.