Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

In judeţul Brăila, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona de sud – est a judeţului (Insurăţei – Mihai Bravu), dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură, la Insurăţei.

Adâncimea medie a sondelor de extracţie este circa 1000 m, iar temperatura medie a apei 60^oC. Debitul mediu pe sondă este de 10 l/s, iar mineralizaţia totală a apei de 2…4 g/l.

Pentru valorificarea cât mai completă a apelor geotermale trebuie utilizată scheme în trepte. In acest scop pot fi avute în vedere următoarele domenii de valorificare:

• 
  Incălzirea clădirilor, preparare apă caldă menajeră
  
• 
  Agricultură: sere, solarii, culturi de alge; piscicultură
  
• 
  Balneologie, agrement
  
• 
  Separare gaze combustibile
  
• 
  Valorificare chimică: extragerea substanţelor minerale utile
  

Cuplarea mai multor utilizatori ai energiei geotermale aflaţi în aceeaşi zonă poate conduce la utilizarea mai completă a potenţialului energetic al acesteia (din punct de vedere al utilizării în cât mai multe trepte, al folosirii unui debit cât mai constant etc.), la distribuirea cheltuielilor de investiţie şi exploatare, dar şi al terenului ocupat de construcţiile aferente.

La utilizarea apelor geotermale reintroducerea în pânza freatică trebuie să se facă cu atenţie pentru a regenera pânza acviferă, a nu polua straturile de apă freatică care poate fi sau este utilizată în alte scopuri.

De asemenea, o utilizare corespunzătoare a potenţialului energetic al apelor geotermale trebuie să conducă la o reinjectare a acestora în zăcământ cu o temperatură adecvată.

Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Brăila este de 204 TJ, în timp de consumul anual este de 182 TJ.

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar, distanţe de protecţie, dar şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei electrice.

Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.

In cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure. De asemenea se pot folosi coji de seminţe şi, chiar, porumb boabe. O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

Sursele de energie geotermală şi cele eoliene trebuie să fie precedate de studii de specialitate amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.

La aceste tipuri de energie regenerabilă trebuie avut în vedere şi modul de utilizare cum ar fi, de exemplu: ce se întâmplă în perioada de vară cu apele geotermale dintr-un zăcământ deschis şi care sunt posibilităţile de stocare şi livrare către Sistemul Energetic Naţional a energiei electrice produse de turbinele eoliene sau .dezechilibrele produse în acesta.
4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Propunerile de dezvoltare au la bază Strategia Directiei de Telecomunicatii Brăila în domeniul telecomunicaţiilor, care prevede:

1. Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii moderne, bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii în domeniu.

2. Creşterea gradului de digitalizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

3. Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în bandă largă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale.

4. Conectarea la Internet de mare viteză a şcolilor, institutelor, bibliotecilor, muzeelor.

5. Instalarea de telecentre satesti

Telecentrul este un spaţiu public dotat cu cel puţin două aparate telefonice, un flux pe care toţi locuitorii satului/comunei respective le pot folosi pentru a comunica în diferite situaţii.

5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Prin zonificarea teritoriului se asigură suportul metodologic de realizare a obiectivului major al amenajării teritoriului, respectiv dezvoltarea spaţială echilibrată şi armonioasă a reţelei de localităţi, activităţilor economice, infrastructurii tehnice şi sociale, în relaţie cu resursele naturale ale judeţului.

Analiza situaţiei existente a evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi în utilizarea terenurilor dintre care se pot remarca :

• 
  concentrarea excesivă a activităţilor economice şi a potenţialului demografic în Municipiul Brăila;
  
• 
  poziţia excentrică a municipiului reşedinţă de judeţ;
  
• 
  insuficienta dezvoltare a oraşelor având consecinţă slăbirea rolului lor teritorial şi creşterea izolării localităţilor rurale;
  
• 
  slaba diversificare a activităţilor economice din localităţile rurale, dependenţa de o agricultură insuficient de performantă;
  
• 
  insuficienta utilizare a potenţialului natural şi a poziţiei geografice, în principal referitor la situarea pe Dunăre, principală arteră de transport naval european şi zonă de interes turistic major;
  
• 
  racordare deficitară cu restul teritoriului regional şi naţional, îndeosebi a relaţiei cu zona Deltei şi a Litoralului românesc.
  

Obiectiv: asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritorială.

Principale direcţii de acţiune pentru armonizarea dezvoltării în teritoriu:

• 
  creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare ;
  
• 
  dezvoltarea integrată a localităţilor din zona periurbană/de influenţă a municiliului Brăila
  
• 
  încurajarea sectoarelor economice performante ;
  
• 
  reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila;
  
• 
  dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic;
  
• 
  protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială;
  
• 
  valorificarea printr-un turism durabil a patrimoniului natural specific;
  
• 
  valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural;
  
• 
  creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane, prin îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitară,; reabilitarea fondului construit, reabilitarea şi amenajarea adecvată a spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie, sport şi cultură;
  
• 
  diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale prin valorificarea potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., valorificarea prin turism a meşteşugurilor legate de pescuit;
  
• 
  asigurarea accesului localităţilor din interiorul UAT-urilor spre localitatea reşedinţă de comună/urbană;
  
• 
  asigurarea accesibilităţii tuturor comunelor spre centre urbane;
  
• 
  dezvoltarea reţelei de transport diversificat şi a transportului public între localităţi.
  

Elementele de zonificare a teritoriului sunt prezentate împreună cu structura activităţilor în Plansa nr. 2.5.

Pentru evidenţierea potenţialului de dezvoltare al teritoriului se propune o zonificare având în vederea elemente: activităţile economice, rolul teritorial al localităţilor, structura socială, infrastructura majoră şi relaţia cu cadrul natural.

Obiectiv: Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor

Dinamismul dezvoltării localităţilor învecinate municipiului Brăila are ca efecte o creştere a presiunii asupra trenurilor prin solicitări de zone de producţie, zone de depozitare, terenuri pentru infrastructură, terenuri pentru locuinţe.

Presiuni cu efecte periculoase se exercită şi asupra terenurilor din tonele de interes turistic pentru realizarea de locuinţe de vacanţă/reşedinţe secundare.

La propunerile de extindere a intravilanelor este necesară creşterea exigenţelor cu privire la configuraţia şi amplasarea acestora astfel încât să se evite extinderea de-a lungul călor rutiere, defrişări/ afectări ale vegetaţiei, reduceri de terenuri arabile. Pentru zonele industriale în declin sunt necesare studii şi documentaţii de urbanism de reconversie sau de amenajare de parcuri industriale.

Pentru realizarea acestui obiectiv se recomandă întocmirea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism în zona de influenţă/periurbană a municipiului Brăila, documentaţii de urbanism de tip PUZ /PUD pentru toate zonele de intres turistic din proximitatea zonelor protejate naturale sau culturale.

1. 
   Zona Municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, Tichileşti, Stăncuţa,Tudor Vladimirescu, Traian, Unirea, Gropeni.
   

Măsuri:

• 
  Îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod peste Dunăre spre Măcin.
  
• 
  Realizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru pregătirea strategiei de dezvoltare integrată a zonei.
  
• 
  Parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială integrată
  
• 
  Valorificarea prin turism durabil a zonelor de patrimoniu natural concomitent cu măsuri severe de protecţie- cu deosebire în Balta Mică Brăilei şi ariile sale adiacente.
  
• 
  Utilizare eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.
  
• 
  Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere asigurată şi prin studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi.
  
• 
  Protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila.
  
• 
  Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila.
  
• 
  Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport(naval, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic.
  

2. 
   Zona Ianca- Faurei- zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2B, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi
   

Măsuri:

• 
  Susţinerea dezvoltării localităţilor urbane Ianca şi Făurei sub aspect social- economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.
  
• 
  Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport.
  
• 
  Diversificarea activităţilor economice în rural prin dezvoltarea serviciilor conexe transporturilor şi prin dezvoltarea industriei prelucrătoare/extractive.
  
• 
  Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca); arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila Miresii)
  
• 
  Utilizarea eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.
  
• 
  Creşterea ponderii suprafeţelor împădurite asigurate de studii de amenajare peisagistică a zonelor de agrement.
  

3. 
   Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei
   

Măsuri:

• 
  Susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit, astfel încât să se constituie într-un pol de echilibru judeţean.
  
• 
  Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.
  
• 
  Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport; se estimează o dinamizare a zonei în condiţiile realizării autostrăzii.
  
• 
  Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură în localităţile rurale- îndeosebi cireşu, Dudeşti, Stăncuţa, Bărăganu.
  
• 
  Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural.
  
• 
  Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi a tradiţiilor pescăreşti prin strategii de dezvoltare integrată Parcul natural Balta Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului- Lacu Rezii-Pădurea Viişoara.
  
• 
  Protejarea şi valorificarea prin turism a resurselor hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Balta Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)
  
• 
  Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos) ca alternativă la activităţile agricole.
  
• 
  Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.
  
• 
  Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.
  
• 
  Modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea diversificării activităţilor agricole.
  
• 
  Creşterea suprafeţelor împădurite, protejarea şi extinderea suprafeţelor cu vegetaţie specifică; realizarea perdelelor de protecţie; amnajări peisagistice în zonele de agrement.
  

4. 
   Zona de nord-vest
   

În zonă se conturează un pol de dezvoltare rurală- comuna Măxineni- a cărui dezvoltare este importantă să fie sprijinită pentru a atenua caracterul rural-periferic din prezent.

Măsuri:

• 
  Susţinerea dezvoltării comunei Măxineni, pentru asigurarea funcţiilor de centralitate în teritoriu- sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.
  
• 
  Valorificarea patrimoniului cultural în strategia de devoltare integrată a comunei Măxineni- Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii legate de pescuit.
  
• 
  Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural, sprijinirea dezvoltării comunei Movila Miresii ca al doilea pol de dezvoltare rurală în zonă.
  
• 
  Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.
  
• 
  Realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la coridorul IX de transport european şi vor contribui major la ridicarea economică a zonei.
  
• 
  Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.
  
• 
  Realizarea amenajărilor hidrografice specifice pentru protejarea la inundaţii a localităţilor din apropierea cursului Siretului.
  
• 
  Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.
  
• 
  Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură.
  
• 
  imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite.
  
• 
  Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.
  
• 
  Proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi.
  

II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
1. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC
Analizele elaborate în etapele anterioare pun în evidenţă o serie de disfuncţionalităţi privind structura socio-demografică a judeţului Brăila:

• 
  conturarea unei zone de declin demografic în nord-estul şi vestul judeţului;
  
• 
  scăderi importante ale populaţiei urbane (pierdere de 6,4% între anii 2000-2006) şi în zone rurale (comunele: Surdila Greci, Gemenele, Ulmu);
  
• 
  creştere a mortalităţii infantile în perioada 2000-2006 de aproape 7 puncte procentuale, în mediul rural;
  
• 
  scăderea constantă a natalităţii în perioada 2000-2006, mai accentuată în zona central sudică a judeţului;
  
• 
  sporuri naturale negative pe tot teritoriul judeţului;
  
• 
  manifestarea fenomenului de îmbătrânire demografică pe tot teritoriul judeţului, foarte accentuată în partea rural estică (comunele : Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Gaiseanca)
  
• 
  reducerea efectivelor de populaţie pe baza emigraţiei, pe tot teritoriul judeţului, mult mai accentuată în mediul urban.
  

Prognoza populaţiei judeţului Brăila, în varianta medie (cea mai probabilă) indică faptul că în perioada 2006-2025, la nivelul judeţului se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

La nivel de unitate administrativ-teritorială evoluţia proiectată a populaţiei are o tendinţă de scădere între 2006 şi 2025 în 90% dintre ele. Scăderi masive de populaţie se vor înregistra în comunele: Racoviţa (46,5%), Tudor Vladimirescu (35,4%), Galbenu (32,8%), Roşiori (31,2%). În cifre absolute cea mai mare scădere de populaţie se va înregistra în municipiul Brăila (43049 persoane), urmat de oraşul Ianca (1852 persoane), oraşul Însurăţei (1611 persoane) şi comunele Ulmu, Tufeşti, Dudeşti, Galbenu (cu peste 1000 persoane). Singurele localităţi care în perioada de proiecţie înregistrează creşteri de populaţie sunt Cazasu (16,4%), Chiscani (8,4%), Siliştea (6,0%), Vădeni (3,8%).

Până în 2025 populaţia cu vârste între 0-14 ani va scădea cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul 2006, iar cea vârstnică va creşte cu aproximativ 4 puncte procentuale. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.

Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei judeţului în perioada proiectată, cele mai importante dintre acestea fiind: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Având în vedere prognoza populaţiei judeţului Brăila, în lipsa unor politici adecvate, este de aşteptat ca degradarea factorilor demografici să se accentueze în următorii ani.

Obiectiv general

Plecând de la obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor umane în cadrul planurilor şi strategiilor naţionale şi regionale precum Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est pentru perioada 2007-2013, se poate formula următorul obiectiv privind dezvoltarea resurselor umane:

1. Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului prin dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiective specifice

1. Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (îmbătrânirea demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei);

2. Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate;

Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

• 
  1.Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice
  

Analizele socio-demografice privind populaţia judeţului Brăila surprind o serie de fenomene demografice negative – îmbătrânire demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei, scăderea populaţiei întregii zone, mai intens în zonele urbane, deficit de forţă de muncă. Aceste fenomene afectează atât potenţialul demografic al judeţului cât şi evoluţia viitoare a pieţei forţei de muncă. Reducerea efectivelor de populaţie tânără poate avea consecinţe economice negative prin deficitul de forţă de muncă pe care îl creează şi “presiunea socială„ exercitată asupra populaţiei ocupate.

Redresarea situaţiei demografice / a declinului demografic la nivel de judeţ poate fi realizată printr-o politică care să stimuleze în primul rând creşterea natalităţii prin sporirea atractivităţii localităţilor urbane şi rurale pentru populaţia tânără. Dincolo de aceasta, pe termen scurt, trebuie identificate soluţii pentru a compensa deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă în prezent anumite domenii de activitate (ex. construcţii, confecţii, turism) ca urmare a emigraţiei populaţiei tinere în afara ţării.

Direcţii de acţiune:

• 
  diversificarea ofertei de servicii şi a facilităţilor adresate populaţiei tinere;
  
• 
  îmbunătăţirea calităţii locuirii;
  
• 
  creşterea mobilităţii intra-judeţeană;
  
• 
  compensarea deficitului de forţă de muncă în domenii care se confruntă cu această problemă.
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  diversificarea ofertei de servicii oferite familiilor cu copii – înfiinţarea de noi creşe, grădiniţe cu orar prelungit, dezvoltarea unor servicii tip babysitting
  
• 
  identificarea domeniilor economice în care există deficit de forţă de muncă şi orientarea ofertei educaţionale spre aceste domenii
  
• 
  atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea activităţilor economice după intrarea legală în inactivitate
  
• 
  dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii confruntate cu deficit de forţă de muncă
  
• 
  crearea de locuinţe sociale pentru familiile tinere în mediul urban
  
• 
  construirea / modernizarea infrastructurii de utilităţi (canalizare, apă potabilă, gaze)
  
• 
  dezvoltarea reţelei de transport intra-judeţeană
  
• 
  diversificarea oportunităţilor pentru activităţi de timp liber prin crearea / modernizarea / reabilitarea infrastructurii sportive şi socio- culturale
  

• 
  2.Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate
  

În perioada 2002-2006, populaţia judeţului Brăila a cunoscut un proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (peste 65 ani) a crescut de la 15,3% în 2002 la 16,5% în 2006 şi concomitent ponderea populaţiei tinere a scăzut de la 16,2% la 14%. Indicele de îmbătrânire demografică, exprimat prin raportul între populaţia vârstnică şi cea tânără, evidenţiază o populaţie foarte îmbătrânită pe tot teritoriul judeţului, cele mai afectate fiind comunele: Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Gaiseanca. Fenomentul de îmbătrânire demografică va afecta în viitor într-o mai mare măsură potenţialul demografic al judeţului, dacă luăm în considerare prognoza demografică a populaţiei pentru perioada 2006-2025. Creşterea ponderii populaţiei vîrstnice determină o serie de nevoi sociale specifice acestei populaţii şi are drept consecinţă creşterea presiunii asupra serviciilor medicale şi a celor sociale.

Dincolo de necesitatea dezvoltării serviciilor medicale şi sociale determinată de o anumită categorie de populaţie trebuie avută în vedere şi accesibilitatea acestor servicii. Analizele realizate în etapele anterioare pun în evidenţă faptul că în ruralul judeţului aceste servicii sunt deficitare comparativ cu urbanul – mortalitatea infantilă a crescut între 2000-2006 cu aproape 7 puncte procentuale în mediul rural, numărul de locuitori ce revine unui medic este mult mai mare în rural comparativ cu urbanul judeţului.

Direcţii de acţiune:

• 
  reabilitarea şi modernizarea infrastructurii pentru servicii de sănătate – spitale, centre de sănătate;
  
• 
  îmbunătăţirea accesului la servicii medicale în mediul rural;
  
• 
  creşterea calitativă şi diversificarea serviciilor sociale.
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  reabilitarea şi modernizarea clădirilor ce adăpostesc spitale şi a centrelor de sănătate, mai ales a celor din mediul rural;
  
• 
  asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicină de familie) prin atragerea de medici generalişti , în special în zonele rurale;
  
• 
  dotarea cu echipamente medicale moderne a centrelor de sanatate şi a spitalelor
  
• 
  construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale multifunctionale si rezidentiale si dotarea acestora cu echipamente
  
• 
  dezvoltarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice