Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila
Tratarea - eliminarea deseurilor municipale
Yüklə 0,98 Mb.
|
Tratarea - eliminarea deseurilor municipaleLa nivelul judetului Braila exista 3 proiecte referitoare la realizarea unor statii de tratare a deseurilor (statii de compost) localizate la Ianca, Insuratei, Gemenele, Gropeni, Zavoaia. La nivelul judetului Braila nu sunt operationale în present instalatii de tratare a deseurilor biodegradabile. Pentru a reduce cantitatea de deseuri depozitate permanent in D.E. Muchea sunt necesare valorificarea unor cantitati cat mai mari de deseuri, in acest scop, completarea statiilor de transfer si sortare cu sisteme de compostare a deseurilor biodegradabile este necesara. Datorita faptului ca doua din cele trei zone de trasfer vizate au deja in diferite faze de proiectare si executie statii de compost, mai este necesara realizarea unei statii de compost in Zona Faurei. De asemenea se poate lua in considerare si construirea unei statii de compost pentru Zona Muchea, in vederea valorificarii deseurilor biodegradabile din compozitia deseurilor municipale si realizarea unei statii integrate de tratare a deseurilor în zona Vadeni. 2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL CONSTRUIT 2.1.PATRIMONIUL NATURAL ARIILE NATURALE PROTEJATE În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare. Până în anul 2007 suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţul Brăila era de 20.407,68 ha şi cuprindea următoarele arii:
În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:
În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:
Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 şi în Ordinul nr. 1924/2007, la care se adaugă suprafeţele pădurilor Camniţa şi Viişoara, suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46.703,26 ha. Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:
Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus. Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa şi Pădurea Viişoara se va face în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier. Managementul monumentului naturii, Popina Blaşova se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Managementul parcului natural Balta Mică a Brăilei va urmări menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea vor exista posibilităţi de recreere şi turism şi se vor încuraja activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Managementul zonei umede de importanţă internaţională Balta Mică a Brăilei se va realiza în scopul conservării lor şi utilizării durabile a rezervelor biologice pe care le generează în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007). Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din anexa nr. 2 (OUG nr. 57/2007) sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 (OUG nr. 57/2007) şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice a ariei respective. 2.2. PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT Analiza elementelor de patrimoniu cultural al judeţului Braila întocmită în etapele precedente a evidenţiat acele aspecte caracteristice, pozitive şi negative care constituie suportul elaborării strategiei de protejare, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural construit din perspectiva amenajării teritoriului. Informaţiile, aprecierile şi propunerile sunt extrase din „Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din Judeţul Brăila” realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei condus de domnul Ionel Cândea. Patrimoniul cultural construit la care se face referire a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 astfel:
Situarea judeţului Brăila în cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est nu este una avantajoasă din punct de vedere al comparaţiei cantitative a valorilor de patrimoniu cu judeţele vecine(Constanţa, Tulcea, Vrancea). Ponderea în cadrul regiunii a numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%. Această situaţie este generează o sarcină în plus pentru autorităţi şi populaţie să se agreneze într-un proces activ şi coerent de cunoştere, inventarietere, protejare şi promovare a tuturor valorilor de patrimoniu cultural şi îndeosebi a celor care constituie specificul zonei brăilene. Evaluarea calitativă a acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce ii conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Astfel, se pot aminti următoarele caracteristici definitorii: - istoria teritoriilor cuprinse acum în cadrul judeţului este una importantă pentru istoria naţională, fiind determinată de pozitia sa geostrategică şi relaţia cu Dunărea - municipiul Brăila funcţionează ca importantă aşezare umană de peste şase secole, fiind în prezent printre puţinele localităţi din România care îşi păstrează vechiul nucleu istoric cu o valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic şi arhitectural - marea concentrare şi varietate a elementelor de patrimoniu cultural în municipiul Brăila, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice a oraşului - fondul de arhitectură realizat în perioada sfârsitului de secol XIX şi jumătatea secolului XX este de o calitate generală ridicată(expresie a perioadei de dezvoltare economică şi socială deosebită a Brăilei), fapt care contribuie la crearea unei imagini urbane valorose şi de mare atractivitate - marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice care a marcat evoluţia Brăilei şi ateritoriilor învecinate - valoare etnoculturală de mare specificitate ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării - prezenţa unui cadru natural specific alături de elementele de patrimoniu cultural potenţând astfel valoarea identitară a locurilor. La elaborarea strategiei cu privire la patrimoniul cultural construit este necesară înscrierea în cadrul legislativ şi strategic general. Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului cultural s-a dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice din ultimele decenii în vederea armonizării cu legislaţia comunitară. Definirea termenului de protejare, conform Legii 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor istorice implică: identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea)inclusiv paza şi întreţinerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor socio-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale. Prin Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate se instituie modalitatea de protecţie prin constituirea zonelor protejate ce cuprind măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional. În documentaţiile de amenajarea teritoriului abordarea patrimoniului cultural se realizează în corelare cu patrimoniul natural, deopotrivă prin instituirea de zone protejate. Legea pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice de interes naţional, prin care se înglobează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi necesitatea introducerii în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului a măsurilor de protecţie şi valorificare a acestora. Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000 (document al Consiliului Europei) prin care se recunoaşte că peisajul reprezintă o componentă fundamentală a patrimoniului cultural şi natural al Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor şi la consolidarea idenţităţii europene. Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează dezvoltarea patrimoniului cultural într-o manieră complexă ce cuprinde politici de prezervare, politici speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală. Dintre direcţiile de acţine specifice :
La nivel regional şi local strategiile de dezvoltare abordează protejarea patrimoniului cultural ca o componentă a dezvoltării turismului în zonă. Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare sud-est 2007-2013 cuprinde referiri la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit în cadrul priorităţilor 4, 7 şi 8, ca posibilitate de îmbunătăţire a mediului de viaţă şi a calităţii vietii locuitorilor din oraşe si sat, precum şi prin posibilitatea generării de activităţi noi economice.
Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila 2009 elaborată de Consiliul Judeţean Brăila are printre obiectivele sale majore conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural- istoric şi cuprinde un set de proiecte pentru perioada până în 2012, care sunt preluate în planul de măsuri al PATJ. Strategia de dezvoltare spaţială propusă prin PATJ Brăila cu privire la patrimoniul cultural se încadrează în palierele strategice de nivel teritorial superior şi este fundamentată de analiza efectuată în etapele precedente asupra elemntelor de patrimoniu cultural. Orizontul de timp are trei perioade de timp: scurt (2-5 ani) şi mediu 2015 şi lung 2025. Obiectiv specific: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor. Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:
Măsuri – termen scurt şi mediu 1. Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată. Dispunerea teritorială a elementelor de patrimoniu construit în judeţ se caracterizeză prin marea concentrare a acestora în municipiul Brăila. Pentru zona centrului vechi a oraşului în prezent este elaborată o documentaţie de urbanism la nivel PUZ care asigură garanţia protejării şi valorificării sale într-o abordare integrată. Prin aplicarea cu stricteţe a reglementărilor PUZ se va realiza o imagine de calitate a spaţiului urban din centrul istoric şi a zonei vizibile dinspre Dunăre, contribuind astfel la creşterea atractivităţii şi a prestigiului oraşului. Amintim în continuare cîteva măsuri prevăzute în PUZCP Brăila care constituie priorităţi de dezvoltare a acestei zone istorice reprezentative pentru spaţiul brăilean:
- protejarea străzilor care au păstrat mărturii ale evoluţiei istorice atât în forma, dimensiunile şi gradul de ocupare al parcelarului cât şi în tehnica, stilul şi decoraţia clădirilor: strada Galaţi până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Călăraşilor până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Braşoveni, strada Danubiului, strada Împărat Traian, strada Goleşti, strada Ana Aslan, strada Grădinii Publice; - refacerea celor 3 grădini: Grădina Publică, Grădina Poligon şi Grădina Mică - având în vedere vechimea grădinilor, speciile de arbori care vegetează în aceste spaţii, precum şi greutăţile întâmpinate de-a lungul anilor, pentru a se forma şi a evolua aceste spaţii verzi Zonificare funcţională:
Fond construit:
Infrastructura
Pentru o mai bună integrare adezvoltării acestei zone în cadrul localităţii este necesară actualizarea PUG Brăila şi realizarea de studii şi documentaţii de urbanism la nivel PUZ şi PUD pentru zonele de impact major asupra imaginii urbane specifice: zona falezei Dunării, zona de relaţie dintre centrul administrativ nou şi centrul istoric. In teritoriul judeţean singurul păstrat este ansamblu de arhitectură populară de la Corbu Vechi, în comuna Măxineni. Studierea şi conservarea acestui perimetru prin documentaţii de urbanism este necesară cu atât mai mult cu cât localităţile rurale din judeţ au abandonat în perioada comunistă odată cu modul de viaţă tradiţional şi elementele patrimoniului cultural rural- mod de construire, port popular, meşteşuguri, obiceiuri s.a. 2. Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu construit. Acţiunile de protejare, conservare şi valorificare se referă la monumentele istorice cuprinse în LMI şi la cele propuse spre clasare cu prioritate a celor aflate în patrimoniul naţional şi a celor situate în zonele de concentrare menţionate mai sus. Pentru fiecare monument din judeţul Brăila - aflat în Lista Monumentelor Istorice – este obligatorie respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor Propuneri pentru protejarea sitului arheologic Brăiliţa:
Propuneri de protejare a siturilor arheologice din teritoriul judeţului: Popina de la Scărlăteşti/ comuna Cireşu:
Siturile arheologice sat Lişcoteanca- comuna Bordei Verde:
Siturile arheologice de raza oraşului Însurăţei:
3. Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate:
Oraşul Ianca-Monumentul eroilor 1877 – 1878 şi 1916 – 1919, autor D. Măţăuanu Conservare: intervenţii asupra soclului, probabil după ce a fost strămutat din faţa Liceului 75 Comuna Chiscani-Monumentul eroilor 1916 – 1919, 1941-1944, 1944-1945; autor Panait Maina Conservare: plăcile din marmură albă au fost refăcute, a fost adăugată placa pentru eroii din 1941-1944; stema deteriorată; porţiuni din stratul de ciment desprinse; numele autorului greu lizibil; este necesară refacerea stemei, a inscripţiei cu numele autorului şi recondiţionarea stratului de ciment Comuna Galbenu-Monumentul eroilor 1916 – 1918, autor Jan Iancu Conservare: monumentul a fost refăcut în 2002 - 2003; vulturul a fost înlocuit, piesa originală, deteriorată, aflându-se depozitată în magazia şcolii; stema ţării a fost refăcută; de asemenea a fost modificată baza monumentului iar gardul împrejmuitor a fost înlăturat; în zona monumentului se efectuează lucrări de amenajare a unui parc Comuna Jirlău-Monumentul eroilor 1916 – 1919 Conservare: fisuri în stratul de ciment, baza soclului are porţiuni lipsă Comuna Mircea Vodă-Monumentul eroilor Conservare: monumentul a fost acoperit în întregime cu un strat de ciment peste care a fost aplicat un strat de vopsea verde, operaţiuni realizate, cel mai probabil, după 1990; numele autorului a fost acoperit; este necesară readucerea înfăţişării monumentului la stadiul iniţial – îndepărtarea stratului de vopsea, refacerea bazei Comuna Racoviţa-Monumentul eroilor 1916 – 1918 Conservare: Piatra roasă şi acoperită cu licheni; inscripţiile parţial lizibile; sunt necesare operaţiunile de curăţare a pietrei şi refacerea textelor Comuna Surdila-Greci Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1919 Conservare: aripile vulturului distruse, porţiuni distruse din basorelief; numele autorului a fost acoperit cu un strat de var; sunt necesare operaţiuni de restaurare
Conservare: după 1990 i s-a adăugat crucea; este necesară amenajarea spaţiului din jurul monumentului Comuna Tufeşti-Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1918 Material: piatră, ciment Conservare: dislocarea pietrelor de la baza monumentului; repetatele văruiri au deteriorat numele înscrise; umplerea spaţiilor cu vopsea neagră s-a făcut la întîmplare aşa încât apar litere grupate fără niciun înţeles Este necesară curăţarea inscripţiilor, refacerea acestora, consolidarea pietrelor desprinse Com. Tufeşti-Monumentul eroilor 1916-1918 Conservare: cu prilejul recondiţionării monumentului, semnătura şi datarea au dispărut (au fost acoperite de var); este necesară curăţarea numelui autorului şi a datei realizării monumentului şi un alt mod de fixare a crucii 4. Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării. Măsura are ca scop pregătirea valorilor de patrimoniu de importanţă locală cu valoare identitară deosebită, în vederea protejării şi realizării proiectelor de valorificare a lor în turism şi servicii. Dintre studiile cu privire la valorile de patrimoniu construit insuficient cunoscute sunt o prioritate cele referitoare la traseul vechilor „hrube” în vederea includerii lor în locuri de agrement cu atractivitate turistică sporită. De asemenea constituie priorităţi reabilitarea imobilelor Clădirea Societăţii Române de Asigurări din Brăila, azi Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" şi Casa Ana Aslan pentru care sunt întocmite proiecte de finanţare. 5. Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI: - Valorificarea în scop turistic a caselor memoriale „Panait Istrati”, „Nica Petre”, „Perpessicius”, Maria Filotti (sat Batogu), Moş Dumitru din Baldovineşti. - Valorificarea în scop turistic a memoriei: satele de deportaţi( Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) sate distruse complet în război( Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni).
Măsura are în vedere îndeosebi imobilele de patrimoniu din municipiul Brăila, caracterizate prin mare varietate funcţională: imobile de locuit, clădiri publice, imobile industriale, s.a. 7. Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice. - Traseu turistic Brăila - Mănăstirea Măxineni, circa 30 km, cu condiţia restaurării cât mai urgente a monumentului de arhitectură de la Măxineni (mănăstire voievodală sec. XVII, de la Matei Basarab), aflată în vecinătatea noii mănăstiri Naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare; - satul Corbu Vechi (ansamblul de arhitectură tradiţională), prin c. Siliştea; - Traseu turistic Brăila - Baldovineşti, intitulat Lumea copilăriei lui Panait Istrati, cu condiţia reabilitării Casei Memoriale „Moş Dumitru”; a Căminului Cultural şi a cârciumei Moş Anghel din satul Baldovineşti, com. Vădeni. - Traseu turistic numit generic Să nu uităm - între Brăila şi Valea Călmăţuiului, aşezarea ridicată de deţinuţii politici în Bărăgan, ca urmare a arestărilor şi deportărilor din vremea instaurării regimului comunist cu condiţia unor amenajări minime, a unui număr de locuinţe datând de la jumătatea sec. XX din acest sat. Alături de aceste trasee cu valoare culturală sunt propuse trasee turistice care să valorifice patrimoniul cultural în relaţie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relaţiona între ele în funcţie de lungimea şi direcţiile dorite: - Brăila- - c. Traian-c. Movila Miresii- c. Şuţeşti- c. Grădiştea-c. Racoviţa- c. Măxineni; - Brăila- Însurăţei- Lacu Rezii- c. Berţeştii de Jos- c. Stăncuţa; - Brăila- Însurăţei- c. Ulmu- Făurei- c. Jirlău-c. Vişani (Câineni Băi) si varianta prin Dudeşti spre Balta Tătaru; - Brăila- C. Măxineni- c. Şuţeşti- Ianca- însurăţei- c. Stăncuţa –c. Tufeşti- c. Gropeni- c. Ciscani (Lacu Sărat)- Brăila; Brăila- c. Măraşu şi Frecăţei cu Lacul Blasova, Popina Blasova, Lacul Zăton şi satele pescăreşti din sudul Insulei Mari a Brăilei. 8. Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural Principala zonă de concentrare a valorilor de patrimoniu o constituie municipiul Brăila. Prin realizarea PUZC Brăila s-a realizat un prim pas spre conceperea unor strategii de dezvoltare a zonei centrului istoric într-o manieră integrată. Dezvoltarea integrată presupune atât conservarea şi viabilizarea centrului istoric cât şi integrarea acestuia în strategia de dezvoltare municipală, îndeosebi în secţiunile turism, servicii, cultură. Accesarea fondurilor structurale în realizarea proiectelor de restaurare- revitalizare- dezvoltare a zonelor de concentare a patrimoniului cultural constituie un suport financiar necesar avînd în vedere costurile foarte ridicate şi încă insuficient de bine evaluate ale acestor operaţiuni. Alte zone specifice care necesită o abordare integrată a dezvoltării sunt cele cu valoare etnografică. Pentru aceste zone este necesară evaluarea elementelor de patrimoniu încă păstrat, promovarea lor prin acţiuni culturale şi valorificarea în operaţiunile de dezvoltare a localităţilor. Întrucât modernizarea fondului de construire este o necesitate obiectivă, preluarea şi perpetuarea modului de locuire şi a elementelor tradiţionale implică o abordare selectivă şi studii de calitate superioară. Prin studiul istoric s-au delimitat, pe criterii de viaţă economică, socială şi culturală unitară câteva zone etnografice specifice. Dintre acestea propunem ca zone prioritare cele care constituie spaţiul brăilean în care s-a manifestat în timp un mod de viaţă unitar şi s-a format o conştiinţă de grup zonală brăileană:
Microzona Balta Brăilei, microzonă pescărească care grupează satele „băltăreţilor” de pe malul înalt al luncii Dunării de la Vădeni la Gura Gârluţii şi din Balta Brăilei. Satele din interiorul bălţii reprezintă roiri ale satelor de pe malul Dunării, de care au aparţinut şi administrativ multă vreme, alimentate demografic şi de elemente venite din câmpie. Valoarea zonei este una de nivel naţional, specifice poporului român în care s-au păstrat elemente dintre cele mai arhaice dispărute de foarte multă vreme în celelalte regiuni ale României. Caracteristice sunt două tipuri de aşezare: satele de pe malul Dunării- asemănătoare cu cele din câmpie- şi aşezările pescăreşti din Balta Brăilei, înşirate de-a lungul braţelor înşirat de-a lungul braţelor Dunării, pe grindurile cele mai înalte. Ocupaţiile tradiţionale erau: pescuitul, creşterea animalelor, agricultura, creşterea albinelor, a viermilor de mătase. În ultimele decenii s-a extins şi viticultura. Tipul de gospodărie, în satele de pe malul Dunării se caracterizează prin existenţa unei gospodării permanente în sat dublată de anexa sa economică de la târla sau de la bordeiul din baltă, unde vara se muta întreaga familie. Locuinţa permanentă este asemănătoare celei din microzona Viziru, deosebirile sunt doar la construcţiile din Balta Brăilei unde casa se înălţa pe o „pomiştea” de pământ, pentru a o feri de inundaţie. Meşteşuguri caracteristice sunt îndeosebi cele legate de prelucrarea lemnului pentru decorarea caselor şi construcţia uneltelor pentru pescuit, agricultură, viticultură, iar ca elemente de tehnică populară, morile de vânt. Microzona Viziru grupează satele „cojenilor” de pe câmpia situată de-a lungul terasei ce însoţeşte cursul Dunării: Viziru, Valea Cînepii, Unirea, Silistraru, Scorţaru Vechi, Cazasu, Siliştea. Specificul aşezărilor poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere etnografic pentru vechile sate de câmpie, deschise în calea vicisitudinilor migraţiei popoarelor. Tipul de aşezare caracteristic este tipul de sat adunat. În general, acestea erau aşezări mici, cu gospodării risipite, fără un plan anume, înconjurate cu şanţ şi val de pământ, rămăşiţă a unui străvechi sistem de apărare caracteristic satelor deschise de câmpie. Gospodăria tradiţională este una de câmpie adaptată ocupaţiilor principale: agricultura şi creşterea animalelor. Ea grupa casa de locuit, oborul cu anexele gospodăreşti şi grădina de zarzavat. Dintre acestea, grădina de zarzavat este de dată recentă, apărută după 1900. Gospodăria adesea era împrejmuită doar cu şanţ, uneori cu „ogrinji”, mai rar cu gard de nuiele. În obor se grupau coşarele pentru vite, saiaua pentru oi, cocina sau groapa pentru porci, arcacii pentru cai, porumbarul de nuiele, mai nou de scândură, gropile de bucate. Locuinţa caracteristică sfârşitului de secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea, este locuinţa de suprafaţă, compusă dintr-o „tindă” şi o „casă”; uneori avea şi „chilier”. Sistemul de construcţie este cel care caracteristic întregului judeţ — paianta, casa fiind acoperită cu paie de secară, coceni de porumb sau stuf. Meşteşugurile sunt mai slab reprezentate, legate de necesităţile cotidiene: dulgherie, rotărie, fierărie, cojocărie. Instalaţiile tehnice populare au dispărut din zonă, dar începutul secolului al XX-lea mai erau în funcţiune mori de vânt. Alte zone cu valoare etnografică sunt:
— microzona Valea Călmăţuiului: satele Berteştii de Sus, Berteştii de Jos. Spiru Haret, Cuza Vodă, Lacu Rezii, însurăţei, Valea Călmăţu-iului. Lişcoteanca, Filiu, Zăvoaia, Ioneşti, Batogu, Cireşu, Scărlăteşti, Ulmu, Jugureanu. — microzona Ciocile, satele: Ciocile, Chioibăşeşti, Ştefan Gheorghiu. Pribeagu, Colţea, Florica, Roşiori, Tătaru, Dudeşti, Bumbăcari, Bă-răganul, Victoria, Mihai Bravu.
Ocupaţiile tradiţionale sunt creşterea animalelor, agricultura, pescuitul, puţin albinărit, creşterea şi prelucrarea cânepii şi inului, împletitul funiilor, ţesutul rogojinilor. Gospodăria tradiţională, prin elementele sale şi prin cuprinderea mai gospodărească a acareturilor se aseamănă cu cea din subzona dunăreană brăileană. De asemenea, arhitectura, locuinţa bătrânească, veche, este în linii mari aceeaşi. Unele diferenţieri apar doar în zilele noastre, la locuinţele noi. — microzona Jirlău, satele: Jirlău, Brădeanca, Galbenii, Pântecani, Sătuc, Zamfireşti, Drogu, Vişani, Plăsoiu, Cîineni-Băi, Deduleşti Mircea Vodă, Filipeşti, Surdila-Găiseanca, Horia, Făurei-Sat, Surdila-Greci, Brateşu Vechi. — microzona Grădiştea, satele: Grădiştea, Ibrianu, Maraloiu, Şuteşti, Constantineşti, Custura, Racoviţa, Boarca, Corbeni, Mihail Kogălniceanu, Deşiraţi, Scorţaru Nou, Pitulaţi, Sihleanu, Gurguieţi, Ariciu, Salcia Tudor, Cuza Vodă. — microzona Corbii Vechi, satele: Corbu Vechi, Măxineni, Corbu Nou, Gulianca, Olăneasca, Voineşti, Latinu, Cotu Mihalea, Cotu Lung, Vameşii.
Specifice acestor subzone sunt trei tipuri de sate constituite în timp: — sate locale, foarte vechi sau mai puţin vechi din secolul al XVIII-lea, aşezate de obicei pe lângă cursurile apelor. Locuitorii acestor sate sunt în majoritate localnici, cojeni. Pe lângă ei s-au adunat elemente demografice venite din Buzău şi Râmnicu Sărat într-o etapă mai veche asimilaţi în aşa măsură încât nu se mai ştie, numai documentele îi consemnează. — sate de adunătură, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea din numeroasele „târle” în Bărăgan, exemple: Victoria, Însurăţeii Vişani, precum şi majoritatea satelor din subzona Ianca. — sate noi, de împroprietăriţi după 1920. Exemplu: satul Vintilescu, azi intrat în componenţa comunei Bordei-Verde, este format din locuitori veniţi din jud. Buzău (Vintilă-Vodă, Pârscov, Vadu Soreşti, Bozioru, Gura Teghii, Mânzăneşti); Satu Nou din Zăvoaia (Bisoca, Lopătari. Gura Teghii, Pătâriagele, Brăneşti, Odăi etc); Salcia Tudor, locuitori originari din fostul judeţ Râmnicu Sărat (Buda, Dumitreşti, Valea Sălcii, Putreda, Tulburea, Neculele, Jitia, Topliceni). Dintre aceste zone enumerate se remarcă cele unde elementele de patrimoniu cultural se alătură celor de patrimoniu natural, constituind astfel areale cu potenţial de atractivitate turistică deosebit. Aceste zone sunt de-a lungul văilor Călmăţuiului şi Buzăului unde, alături de ariile naturale cu valoare avifaunistică sunt grupate: sate cu specific pescăresc, sate ce s-au remarcat în timp prin valori etnografice, sate ce s-au remarcat în evenimentele istorice (războiul de independenţă, Războaiele mondiale), locuri unde există situri arheologice ce atestă vechimea locuirii. - Valea Călmăţuiului- Se remarcă: oraşul Insurăţei şi satul Lacu Rezii cu biserica „Sf. Nicolae” de început sec. XIX, situri arheologice, cruce de piatră de secol XVIII; satele Liscoteanca, Scărlăteşti, Zăvoaia, Batogu, Dudescu. - Valea Buzăului- se remarcă: comuna Măxineni cu ruinele bisericii "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi şi 3 situri arheologice din perioada medievală (Sat Voineşti); satul Şuţeşti cu Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” sec.XIX, sit arheologic din perioada Hallstatt; comuna Gemenele cu trei situri arheologice De asemenea, se remarcă zona localităţilor Ianca, Movila Miresii şi Traian- ce cuprinde zonele de protecţie avifaunistice Ianca-Plopu-Sărat, conacul Orezeanu şi parcul dendrologic, valori etnografice şi elemente de comemorare (Cruci de piatră de secol XVIII-XIX, monumente ale eroilor din războiul de independenţă şi I Război mondial) Protecţia şi valorificarea lor prin acţiuni concertate atât la nivel sectorial cât şi teritorial este necesară pentru crearea unui cadru natural şi construit de calitate ridicată şi cu valoare identitară. Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrată care să reglementeze: dezvoltarea localităţilor specifice, delimitarea şi regulamentul ariilor de protecţie a monumentelor, asigurarea acceselor şi a infrastructuri necesare introducerii în circuitul turistic (acces, parcare, punct de primire turisti, semnalizare unitară s.a.) Valorificarea patrimoniului cultural şi etnografic din localităţile rurale prin proiecte culturale complexe este posibilă prin accesarea mai multor fonduri de dezvoltare. În prezent strategiile comunitare de dezvoltare rurală accentuează importanţa valorilor culturale locale. Astfel se oferă şansa finanţării proiectelor care să valorifice potenţialul cultural local. Pe termen scurt localităţile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurală (PNDR 2007-2013) Axa 3. Măsura 322 9. Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice 10. Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN (măsură cu caracter obligatoriu). 11. Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare a obiectivelor istorice şi culturale. 12. Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu local Monumente propuse spre clasare/declasare:
- Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ) Bulevardul Al. I. Cuza, nr.136 A fost construită de comunitatea bulgară între anii 1868 - 1882, fiind sfinţită în Duminica Floriilor a anului 1882. Biserica are planul de tip longitudinal, sub formă de corabie, cu turla octogonala pe naos, sprijinită pe pandantivi, absida semicirculară la rasarit si turnuri clopotniţă pe latura de apus. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul italian Bonomelli. - Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, strada Unirii, nr.220. Prima biserică a fost zidită din piatră şi cărămidă între anii 1844-1847, cu aprobarea Episcopului Chesarie al Buzăului, în timpul domniei lui Gh. Bibescu. În anul 1895, biserica a fost distrusă de un incendiu; în acelaşi loc, cu binecuvântarea episcopului Partenie, a fost construit un paraclis din lemn în care s-a slujit până la zidirea actualei biserici. Aceasta a fost întemeiată la 31 mai 1909 şi terminată la 27 aprilie 1914, an în care a fost şi sfinţită. - Biserica Luterană, B-dul Al I. Cuza, nr. 23 A aparţinut cultului evanghelic-luteran. În prezent are hramul Sfântul Spiridon şi este folosită de cultul ortodox, înlocuind astfel biserica cu acelaşi hram, demolată în anii comunismului. - Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, str. Galaţi nr. 10. În 1868, comunitatea a primit ca donaţie un teren, aflat lângă casa de rugăciune, iar la 1 mai 1869 a fost aşezată temelia noii biserici, terminată după trei ani. La 4 iulie 1871 biserica s-a sfinţit, primind hramul Sfânta Maria. Biserica are plan de tip central cu absida altarului semicirculară, având o cupolă pe nava centrală şi un turn – clopotniţă pe faţada de vest. Arhitectura edificiului este deosebită pentru că respectă modelul arhitecturii armeane, dar volumetria şi decoraţia, în acest caz, sunt mult simplificate. - Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, strada Galaţi nr. 17-19 Deşi este o arhitectură austeră, fără elemente decorative deosebite, totuşi prin istoria ei, prin stilul arhitectural reprezentativ pentru cultul romano - catolic, biserica catolică din Brăila merită atenţia cuvenită. Unicitatea acestui lăcaş de cult constă în tipologia arhitecturii bisericii în relaţia cu contextul arhitecturii centrului istoric al Brăilei. - Biserica calvină, Bulevardul Independenţei, nr. 213. Actuala biserică calvină a fost construită în 1892, când pastor al comunităţii calvine era Heinrich Hentze. Biserica este construită în stil neogotic. Clădirea este din zidărie de cărămidă şi piatră, având dimensiuni modeste: lungimea de 17 m, lăţimea de 7 m şi înălţimea de 9m . Planul bisericii este de tip sală cu un turn clopotniţă aşezat deasupra unui vestibul la est, iar la vest o absidă a altarului de formă poligonală atât la interior cât şi la exterior. - Templul Coral al cultului mozaic, strada Petru Maior, nr. 13. Clădirea a fost construită pe locul vechii sinagogi Frankiche Schul, ridicată între anii 1820 - 1825, pe un teren cumpărat de evreul de origine spaniolă, Bohoricu Cohen, pe Uliţa Ovreiască. Templu Coral, construit în 1863, este cel mai mare dintre cele şapte câte au existat la Brăila în secolul al XIX-lea Clădirea este în stil maur cu influenţă bizantină (prezenţa turlei). Planul este de tip sală, cu un vestibul la vest şi o turlă modestă pe centrul sălii. Are dimensiuni modeste, este din zidărie masivă din cărămidă, cu fundaţie de piatră. - Siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene, sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr. ; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată". Pe popina de la Râmnicelu a fost cercetată o aşezare ce se datează la sfârşitul epocii pietrei (cca. 4.000 – 3.600 a. Chr), ce aparţine unei populaţii de păstori originari din stepele nord – pontice. Aceştia s-au aşezat în Valea Dunării şi au adoptat un mod de viaţă sedentar bazat, în principal, pe creşterea animalelor şi cultivarea pământului. Pe popina de la Râmnicelu au fost descoperite mai multe locuinţe, cele mai multe fiind adâncite în pământ, de tipul locuinţelor – bordei. Artefactele descoperite sunt, cu precădere, unelte din piatră cioplită şi şlefuită, din os şi corn. Vasele din lut nu sunt deosebite, dar printre ele a fost descoperit o mare cantitate de vase tipice culturii Cucuteni (unele dintre acestea fiind decorate cu motive pictate), ceea ce indică existenţa unor relaţii de schimb între noii veniţi şi marile civilizaţii agricole ale epocii pietrei. Importanţa acestor descoperiri constă în faptul că ele aparţin unei interesante culturi arheologice denumită Cultura Cernavoda I, care este atribuită celor mai vechi triburi indoeuropene. Prezenţa acestei noi populaţii la Dunărea de Jos indică momentul de început al marelui fenomen istoric de sinteză etno-culturală numit de istorici procesul de indoeuropenizare, care a marcat decisiv destinul istoric al Europei. Popina de la Râmnicelu a fost utizată ca loc de înmormântare de către războinicii sarmaţi, călăreţi originari din stepele nord-pontice, urmaşi ai sciţilor, care în calitate de aliaţi ai goţilor în sec. II – III p. Chr. au stăpânit unele teritorii de la Dunărea de Jos. Popina de la Râmnicelu este clasată în RAN la poziţia 43741.02. Propuneri de protejare a tumulilor din localităţile cuza Vodă (c. Stăncuţa) şi şi Tufeşti.
Propuneri de amplasare de plăci memoriale- case memoriale: 1. Placa memorială, com Galbenu. Ctitorul şcolii – Toma Tâmpeanu, data iaugurării – 1 oct 1872 Amplasare: pe faţada şcolii 2. Placă memorială Maria Filotti, com Batogu Amplasare: pe faţada şcolii Singurul imobil din fosta proprietate Filloti Constantin N. Filoti, tatăl actriţei, locul unde s-a născut şi îşi petrecea vacanţele de elevă viitoarea actriţă. Astăzi clădirea este utilizată drept magazie; în memoria locului este singura mărturie a legăturii actriţei cu acesta, informaţie păstrată doar de câţiva dintre localnici. Stare de conservare: păstrează arhitectura iniţială, cu pridvor de lemn; semne importante ale degradării fizice. Maria Filotti, actriţă, artistă a poporului, profesor la Conservatorul din Bucureşti Urmează la Brăila clasele primare şi liceul („Nicolae Bălcescu”), iar la Bucureşti studii superioare de drept, litere şi artă dramatică. Actriţă a Teatrului Naţional din Iaşi (1906), a celui din Bucureşti (1907-1937), a teatrului de Comedie şi a Teatrului din Sărindar (până în 1949, unde deţine şi funcţia de director), revine apoi la Teatrul Naţional (până în 1956) din Bucureşti. În 1930 a fost aleasa Preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici; reprezentantă a României în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare şi directoare a Teatrului Naţional Bucureşti. (Cf. Toader Buculei, în Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Editura Ex Libris, Brăila, 2004, p. 167)
Amplasare: pe faţada şcolii Ioan C. Massim, (n. 1825, comuna Gropeni, jud. Brăila - m. 1877 Bucureşti), profesor, lingvist; studii superioare la Paris; institutor la Brăila (1847-1856), profesor, între 1862-1877 la liceul „Matei Basarab, la liceul „Sf. Sava” şi la „Şcoala Normală de Băieţi” din Bucureşti. Argumentare: Ioan C. Massim ocupă un loc important în cultura română: - autor al mai multor lucrări valoroase de specialitate (gramatică, lingvistică); - coautor (alături de August Treboniu Laurian) al monumentalei lucrări Dicţionarul Limbii Române (Bucureşti,1873-1877); - membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); In semn de recunoaştere a meritelor sale, primului liceu clasic la Brăila (înfiinţat la 1 septembrie 1889) i s-a dat numele său.
Amplasare: pe faţada şcolii C-tin Sandu Aldea, n. 22.11. 1874, com Tichileşti, plasa Vădeni, jud. Brăila, m. 21 .03. 1927, Bucureşti; inginer agronom, profesor, scriitor, membru corespondent al Academiei Române (1926); preşedinte al Societăţii Agronomilor. Argumentare: Constantin Sandu (Aldea, pseudonim literar), s-a născut în într-o familie modestă în Tichileşti, unde a şi copilărit până la vârsta şcolarităţii; ultima revenire în satul natal în1900. În 1880 familia se mută în Brăila, în mahalaua Atârnaţi, pe Str. Fortunei, nr. 21. Constantin Sandu va urma astfel cursurile Scolii Comunale nr. 2 din Brăila pe care le absolvă în 1886, apoi pe cele ale Liceului Real „Nicolae Bălcescu” unde absolvă 5 clase secundare în 1892, iar pe a şasea în particular. Între 1894-1897 urmează strălucit cursurile Şcolii de Agricultură de la Herăstrău; este primul clasificat între absolvenţi; bursier al statului român la Berlin, obţine aici titlul de „doctor în ştiinţe agricole” al Înaltei Şcoale de Agricultură. După câţiva ani petrecuţi în străinătate, revine în ţară şi ocupă postul de conferenţiar de agricultură şi zootehnie la ferma model de la Laza, jud. Vaslui (1903-1907). În1908 ocupă postul de conferenţiar la catedra de agricultură a Şcolii de Agricultură de la Herăstrău, în 1909 pe cel de profesor de agricultură practică şi selecţiunea cerealelor iar din 1913 este profesor de ameliorarea plantelor agricole; cu mici sincope, este directorul şcolii până în 1927. În perioadele când nu este director, este subinspector la RMS (martie-septembrie 1911) şi inspector la Pescăriile Statului (1914-1919) Este autorul mai multor lucrări şi studii de specialitate şi a unora cu caracter literar. (Bibliografie: Contribuţiuni la biografia sriitorului C. Sandu-Aldea. Informaţiuni…., Şt. N. Giuvelic., în Analele Brăilei, VII (1935) 5. Placă memorială Ion Băncilă, în com. Scorţaru Nou Amplasare: pe faţada şcolii Ion Băncilă (n. 2 febr. 1901, com Scorţaru Nou, jud Brăila, m. 27 mart. 2001, Bucureşti) geolog, membru corespondent (1990) şi membru titular al Academiei Romîne (1992). Argumentare: Ion Băncilă, doctor în geologie (1936), doctor docent în ştiinţe (1969) a făcut carieră universitară la catedra de geologie a Universităţii din Bucureşti. Este membru fondator al Societăţii Române de Geologie. A contribuit fundamental la cunoaşterea alcăturiii geologice a Carpaţilor Orientali. A iniţiat şi a coordonat elaborarea primei hărţi geologice a României . (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)
Amplasare: pe faţada şcolii Vasile Băncilă (n. 1 ian. 1897, Brăila, m. 10 iun. 1979, Bucureşti), filosof, eseist şi publicist. Argumentare: Filosoful Vasile Băncilă şi-a făcut studiile primare în comuna Scorţaru Nou, judeţul Brăila. Licenţiat în filosofie, Vasile Băncilă are contribuţii remarcabile în aproape toate domeniile filosofiei.. Opera sa, pusă sub tăcere de regimul comunist, a intrat în circuitul cultural românesc după decembrie 1989. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)
Amplasare: pe faţada şcolii Argumentare: Radu S. Campiniu (n. 1834, com Şuţeşti, jud. Brăila, m. 12 sept 1896, Brăila), fost procuror al Tribunalului Brăila (1860-1868), primar al Brăilei (1879-1889), deputat şi senator. Argumentare: ca primar al Brăilei a avut o contribuţie însemnată la dezvoltarea urbei. A fost distins cu Steaua României (1880 şi 1897) şi Coroana României (1882) (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.) 8. Placă memorială Radu S. Corbu, în com Urleasca Amplasare: pe fatada scolii Argumentare: Radu S. Corbu (n. 15 nov. 1864, com Urleasca, judeţul Brăila, m. 15 mart. 1941, Brăila), profesor şi animator al mişcării sportive brăilene Argumentare: Unul din pionierii învăţămîntului sportiv organizat pe baze ştiinţifice, membru fondator şi conducător al Societăţii de Gimnastică şi Sport din Brăila şi realizatorul Parcului de Sporturi din Grădina Monument a oraşului. Distins cu Coroana României, în grad de cavaler. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)
Amplasare: Pe faţada primăriei Grossu-Viziru Mircea (n. 10 mai 1903, în com Viziru, judeţul Brăila, m. 15 nov. 1980, Long Beach, California SUA), inginer constructor de avioane şi inventator de talie mondială. Argumentare: Grossu-Viziru Mircea s-a născut în comuna Viziru, judeţul Brăila, a fost director general al uzinelor IAR Braşov, a proiectat în 1938 avionul de vânătoare IAR 80, unul dintre cele mai rapide aparate de zbor din lume. În SUA, unde s-a stabilit după 1947, a lucrat ca inginer şef, în Ohaio, pentru aviaţia militară americană. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spitritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)
Amplasare: pe faţada şcolii Argumentare:
Yüklə 0,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||