Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila


Tratarea - eliminarea deseurilor municipale



Yüklə 0,98 Mb.
səhifə5/16
tarix12.01.2019
ölçüsü0,98 Mb.
#95376
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16

Tratarea - eliminarea deseurilor municipale


La nivelul judetului Braila exista 3 proiecte referitoare la realizarea unor statii de tratare a deseurilor (statii de compost) localizate la Ianca, Insuratei, Gemenele, Gropeni, Zavoaia.

La nivelul judetului Braila nu sunt operationale în present instalatii de tratare a deseurilor biodegradabile. Pentru a reduce cantitatea de deseuri depozitate permanent in D.E. Muchea sunt necesare valorificarea unor cantitati cat mai mari de deseuri, in acest scop, completarea statiilor de transfer si sortare cu sisteme de compostare a deseurilor biodegradabile este necesara.

Datorita faptului ca doua din cele trei zone de trasfer vizate au deja in diferite faze de proiectare si executie statii de compost, mai este necesara realizarea unei statii de compost in Zona Faurei.

De asemenea se poate lua in considerare si construirea unei statii de compost pentru Zona Muchea, in vederea valorificarii deseurilor biodegradabile din compozitia deseurilor municipale si realizarea unei statii integrate de tratare a deseurilor în zona Vadeni.



2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL CONSTRUIT

2.1.PATRIMONIUL NATURAL

ARIILE NATURALE PROTEJATE

În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Până în anul 2007 suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţul Brăila era de 20.407,68 ha şi cuprindea următoarele arii:

Nr. crt.

Denumire

Actul de declarare

Categoria ariei protejate

Suprafaţa (ha)

Localizare

Administrator/ custode

1

Balta Mică a Brăilei

Legea 5/2000

HG 230/2004



Parc natural

Zona umedă de importanţă internaţională

(Sit Ramsar poziţia 1074)


17529

În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu

RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila



2

Lacul Jirlău

Legea 5/2000

Rezervaţie naturală

838,66

Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu

-

3

Pădurea Camniţa

Legea 5/2000

HCJ Brăila 20/1994



Rezervaţie naturală

1,2

Com. Râmnicelu

RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila



4

Pădurea Viişoara

HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie forestieră

1897,8

Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos

Idem

5

Popina Blasova

HCJ Brăila 20/1994

Monument al naturii

2,3

Insula Mare a Brăilei

-

6

Lacul Tataru

HCL Rosiori 21/2004

HCL Dudeşti 33/2004



Regim provizoriu de ocrotire

138,72

Com. Roşiori şi Dudeşti

-

TOTAL

20407,68







În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:



Nr. crt.

Denumirea sitului

Procente din unit.adm.teritoriale cuprinse în sit

Nr. habitate de interes comunitar

Nr. specii de interes comunitar

Suprafaţa totală (ha)

1.

ROSCI0005

Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni

Galbenu: 7%

Grădiştea: 11%

Jirlău: 9%

Vişani: 17%



3 (dintre care unul prioritar)

5

3079,85



2.

ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38%

Brăila: 18%

Chişcani: 29%

Gropeni: 13%

Măraşu: 5%

Stăncuţa: 35%



8

16

21120,16

3.

ROSCI0012

Bratul Măcin

Frecăţei: 10%

Maraşu: 1%



8 (dintre care unul prioritar)

10

4672

4.

ROSCI0259

Valea Călmăţuiului

Bordei Verde: 7%

Cireşu: 18%

Însurăţei: 12%

Surdila-Greci: 3%

Ulmu: 16%

Zăvoaia: 15%



1 (prioritar)

1

8329,02

În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:




Nr. crt.

Denumirea sitului

Procente din unit.adm.teritoriale cuprinse în sit

Nr. specii de păsări de interes comunitar

Suprafaţa totală (ha)

1.

ROSPA0004

Balta Albă – Amara – Jirlău

Galbenu: 5%

Jirlău: 7%

Vişani: 5%


58

1175,59

2.

ROSPA0005

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38%

Brăila: 18%

Chişcani: 29%

Gropeni: 13%

Măraşu: 5%

Stăncuţa: 35%



25

21120,16

3.

ROSPA0006

Balta Tataru

Dudeşti: 2%

Roşiori: 3%



18

454,76


4.

ROSPA0040

Dunărea Veche – Braţul Măcin

Frecăţei: 14%

Maraşu: 1%



57

6392,4

5.

ROSPA0048

Ianca – Plopu - Sărat

Ianca: 5%

Movila Miresii: 13%

Traian < 1%


19

2162,3

6.

ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior

Maxineni: 4%

Silistea: 4%



Vadeni: 5%

21

1795,84

7.

ROSPA0077

Măxineni

Maxineni: 11%


29

1469,93

Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 şi în Ordinul nr. 1924/2007, la care se adaugă suprafeţele pădurilor Camniţa şi Viişoara, suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46.703,26 ha.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

  • menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

  • asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor de patrimoniu natural.

Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus.

Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa şi Pădurea Viişoara se va face în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier.

Managementul monumentului naturii, Popina Blaşova se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.

Managementul parcului natural Balta Mică a Brăilei va urmări menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea vor exista posibilităţi de recreere şi turism şi se vor încuraja activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Managementul zonei umede de importanţă internaţională Balta Mică a Brăilei se va realiza în scopul conservării lor şi utilizării durabile a rezervelor biologice pe care le generează în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007).

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din anexa nr. 2 (OUG nr. 57/2007) sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 (OUG nr. 57/2007) şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice a ariei respective.
2.2. PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT

Analiza elementelor de patrimoniu cultural al judeţului Braila întocmită în etapele precedente a evidenţiat acele aspecte caracteristice, pozitive şi negative care constituie suportul elaborării strategiei de protejare, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural construit din perspectiva amenajării teritoriului. Informaţiile, aprecierile şi propunerile sunt extrase din „Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din Judeţul Brăila” realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei condus de domnul Ionel Cândea.

Patrimoniul cultural construit la care se face referire a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 astfel:


Monumente istorice

Categoria A

- valoare naţională

Categoria B

- patrimoniu cultural local



Total

I. Arheologie

-

41

41

II. Arhitectură

5

73

78

III. Monumente de for public

-

9

9

IV. Monumente memoriale/funerare

-

41

41

TOTAL

5

164

169

Situarea judeţului Brăila în cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est nu este una avantajoasă din punct de vedere al comparaţiei cantitative a valorilor de patrimoniu cu judeţele vecine(Constanţa, Tulcea, Vrancea). Ponderea în cadrul regiunii a numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%. Această situaţie este generează o sarcină în plus pentru autorităţi şi populaţie să se agreneze într-un proces activ şi coerent de cunoştere, inventarietere, protejare şi promovare a tuturor valorilor de patrimoniu cultural şi îndeosebi a celor care constituie specificul zonei brăilene.

Evaluarea calitativă a acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce ii conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Astfel, se pot aminti următoarele caracteristici definitorii:

- istoria teritoriilor cuprinse acum în cadrul judeţului este una importantă pentru istoria naţională, fiind determinată de pozitia sa geostrategică şi relaţia cu Dunărea

- municipiul Brăila funcţionează ca importantă aşezare umană de peste şase secole, fiind în prezent printre puţinele localităţi din România care îşi păstrează vechiul nucleu istoric cu o valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic şi arhitectural

- marea concentrare şi varietate a elementelor de patrimoniu cultural în municipiul Brăila, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice a oraşului

- fondul de arhitectură realizat în perioada sfârsitului de secol XIX şi jumătatea secolului XX este de o calitate generală ridicată(expresie a perioadei de dezvoltare economică şi socială deosebită a Brăilei), fapt care contribuie la crearea unei imagini urbane valorose şi de mare atractivitate

- marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice care a marcat evoluţia Brăilei şi ateritoriilor învecinate

- valoare etnoculturală de mare specificitate ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării

- prezenţa unui cadru natural specific alături de elementele de patrimoniu cultural potenţând astfel valoarea identitară a locurilor.

La elaborarea strategiei cu privire la patrimoniul cultural construit este necesară înscrierea în cadrul legislativ şi strategic general.



Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului cultural s-a dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice din ultimele decenii în vederea armonizării cu legislaţia comunitară.

Definirea termenului de protejare, conform Legii 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor istorice implică: identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea)inclusiv paza şi întreţinerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor socio-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale.

Prin Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate se instituie modalitatea de protecţie prin constituirea zonelor protejate ce cuprind măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional.

În documentaţiile de amenajarea teritoriului abordarea patrimoniului cultural se realizează în corelare cu patrimoniul natural, deopotrivă prin instituirea de zone protejate.



Legea pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice de interes naţional, prin care se înglobează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi necesitatea introducerii în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului a măsurilor de protecţie şi valorificare a acestora.

Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000 (document al Consiliului Europei) prin care se recunoaşte că peisajul reprezintă o componentă fundamentală a patrimoniului cultural şi natural al Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor şi la consolidarea idenţităţii europene.

Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează dezvoltarea patrimoniului cultural într-o manieră complexă ce cuprinde politici de prezervare, politici speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală.

Dintre direcţiile de acţine specifice :



  • stabilirea unor priorităţi pentru lucrările de restaurare punere în valoare şi revitalizare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice- prioritate pentru cele cu posibilitate de amortizare a cheltuielilor

  • realizarea de planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural şi natural

  • dezvoltarea durabilă a zonelor protejate, pe baza conservării integrate a patrimoniului cultural imobil- evaluarea impactului pe care îl poate avea patrimoniul imobil revitalizat

  • descentralizarea actului de decizie în domeniul punerii în valoare a patrimoniului imobil

  • responsabilizarea unor paliere sociale diverse (naţional/regional/local) în conştientizarea rolului patrimoniului cultural imobil în păstrarea identităţii culturale naţionale şi locale

  • cooperarea cu parteneri internaţionali în programe şi proiecte comune de protejare a patrimoniului cultural imobil şi a peisajelor

  • iniţierea de către administraţia locală de proiecte care utilizeză fondurile structurale, în cadrul axelor prioritare

  • creşterea independenţei faţă de subvenţiile bugetare.

La nivel regional şi local strategiile de dezvoltare abordează protejarea patrimoniului cultural ca o componentă a dezvoltării turismului în zonă.

Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare sud-est 2007-2013 cuprinde referiri la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit în cadrul priorităţilor 4, 7 şi 8, ca posibilitate de îmbunătăţire a mediului de viaţă şi a calităţii vietii locuitorilor din oraşe si sat, precum şi prin posibilitatea generării de activităţi noi economice.

  • Prioritatea 4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicilor de mediu

  • Prioritatea 7. Modernizarea economiei rurale – crearea unor posibităţi de diversificare a activităţilor economice îndeosebi prin valorificarea patrimoniului local specific în scop turistic şi crearea de servicii conexe.

  • Prioritatea 8. Acţiuni de regenerare urbană- Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin valorificarea patrimoniului arhitectural, artistic şi monumental generatoare de servicii de tip superior; scoaterea din izolare a oraşelor mici prin asocierea lor în circuite turistice culturale, promovarea valorilor specifice locale.

Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila 2009 elaborată de Consiliul Judeţean Brăila are printre obiectivele sale majore conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural- istoric şi cuprinde un set de proiecte pentru perioada până în 2012, care sunt preluate în planul de măsuri al PATJ.

Strategia de dezvoltare spaţială propusă prin PATJ Brăila cu privire la patrimoniul cultural se încadrează în palierele strategice de nivel teritorial superior şi este fundamentată de analiza efectuată în etapele precedente asupra elemntelor de patrimoniu cultural. Orizontul de timp are trei perioade de timp: scurt (2-5 ani) şi mediu 2015 şi lung 2025.

Obiectiv specific: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor.

Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:

  • Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare culturală naţională şi locală în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin dezvoltarea de acţiuni concertate de către autorităţile publice, instituţiile de cultură specializate, deţinătorii/administratorii de obiective de patrimoniu.

  • Cunoaşterea istoriei locurilor şi promovarea valorilor de patrimoniu cultural local- prin cercetări de identificare/ localizare/cartare de noi elemente valoroase, acţiuni de informare şi implicare a populaţiei/investitorilor în vederea dezvoltării unei identităţi culturale brăilene

  • Valorificarea patrimoniului construit prin acţiuni generatoare de dezvoltare economică, socială şi culturală în vederea creşterii atractivităţii a localităţilor pentru locuitori şi investitori.

  • Prezervarea peisajelor culturale specifice şi dezvoltarea identităţi culturale a zonelor prin corelarea elementelor de patrimoniu cultural cu cele de patrimoniu natural, ca potenţial specific de dezvoltare teritorială.

Măsuri – termen scurt şi mediu

1. Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată.

Dispunerea teritorială a elementelor de patrimoniu construit în judeţ se caracterizeză prin marea concentrare a acestora în municipiul Brăila. Pentru zona centrului vechi a oraşului în prezent este elaborată o documentaţie de urbanism la nivel PUZ care asigură garanţia protejării şi valorificării sale într-o abordare integrată. Prin aplicarea cu stricteţe a reglementărilor PUZ se va realiza o imagine de calitate a spaţiului urban din centrul istoric şi a zonei vizibile dinspre Dunăre, contribuind astfel la creşterea atractivităţii şi a prestigiului oraşului.

Amintim în continuare cîteva măsuri prevăzute în PUZCP Brăila care constituie priorităţi de dezvoltare a acestei zone istorice reprezentative pentru spaţiul brăilean:

Recomandări generale:

- protejarea străzilor care au păstrat mărturii ale evoluţiei istorice atât în forma, dimensiunile şi gradul de ocupare al parcelarului cât şi în tehnica, stilul şi decoraţia clădirilor: strada Galaţi până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Călăraşilor până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Braşoveni, strada Danubiului, strada Împărat Traian, strada Goleşti, strada Ana Aslan, strada Grădinii Publice;



- refacerea celor 3 grădini: Grădina Publică, Grădina Poligon şi Grădina Mică - având în vedere vechimea grădinilor, speciile de arbori care vegetează în aceste spaţii, precum şi greutăţile întâmpinate de-a lungul anilor, pentru a se forma şi a evolua aceste spaţii verzi

Zonificare funcţională:

  • Stabilirea responsabilităţilor proprietarilor de clădiri din zona protejată;

  • Dezvoltarea unor activităţi atractive pe durata întregii zile atât pentru locuitori cât şi pentru turişti: promenade, sport, agrement, comerţ, servicii etc.

  • Inlocuirea treptată a activităţilor de depozitare en gros din zona de port a centrului istoric cu activităţi culturale, comerţ şi serviciiinclusiv parking pentru zona istorică;

  • Interzicerea activităţilor necompatibile cu zona de centru istoric a municipiului (producţia de materiale de construcţie etc.)

  • Crearea unei imagini coerente şi atractive atât pentru locuitori cât şi pentru vizitatori prin prin spaţii publice amenajate şi calitatea serviciilor;

  • Realizarea şi menţinerea unei divesivităţi a ofertei, cum ar fi: pietonale, promenade, locuri de joacă pentru copii, comerţ, spectacole, sport, agrement, spaţii verzi amenajate;

  • Crearea de noi locuri de parcare;

  • Limitarea şi diminuarea funcţiunilor care implică un mare număr de maşini.

  • Reducerea fundăturilor şi a acceselor blocate.


Fond construit:

  • Igienizarea şi reabilitarea zonei protejate prin restaurarea, conservarea şi reabilitarea construcţiilor existente valoroase

  • Punerea în singuranţă a patrimoniului construit.

  • Refacerea autenticităţii patrimoniului construit prin refacerea elementelor de faţadă, a modului de împărţire şi funcţionare a tâmplăriei, a învelitorilor, exprimarea materialelor tradiţionale,

  • Eliminarea clădirilor parazite, reconstituirea texturii suprafeţelor pietonalelor şi trotuarelor , reconstituirea împrejmuirilor, eliminarea / diminuarea prezenţei agresive a echipamentelor reţelelor edilitare(casete, fire susupendate etc)

  • Refacerea plantaţiilor de aliniament şi montare mobilierului urban adecvat

  • Punerea în evidenţă şi valorificarea patrimoniului de referinţă a centrului istoric: axele:Călăraşi, Ana Aslan, Eminescu şi Calea Galaţi, Piaţa Traian, Piaţa Poligon, Grădina Publică, faleza şi monumente individuale.

  • Deschiderea peisajului către Dunăre, asigurarea prezenţei acesteia ca parte componentă a peisajului;

  • Valorificarea terenurilor disponibile

  • Crearea de noi locuri de parcare;

  • Necesitatea revenirii la nivelul de călcare iniţial acolo unde(str. M. Eminescu), prin ridicarea acestuia se produc neplăceri în buna funcţionare a construcţiilor (pătrunderea apelor pluviale, obturarea aerisirilor)

  • Refacerea faţadelor clădirilor noi ce participă la zona protejată în acord cu fondul construit existent: respectarea ritmului, tipologiei golurilor, materiale de finisaj, învelitori, regim de înălţime exprimat,

  • Evitarea cu stricteţe a pastişelor arhitecturale

Infrastructura

  • Dezvoltarea reţelei de rutiere şi rezervarea de terenuri necesare funcţionării acesteia (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.);

  • Integrarea sistemului general de transport în normele europene;

  • Rezolvarea principalele noduri rutiere, şi optimizarea relaţiilor de trafic, (străzi de legătură, de deservire;

  • Noi artere de legătură între străzi existente, între str. Militară, str. Cazărmii şi str. Cetăţii, între str. Grădinii Publice şi str. Edmond Nicolau, racordul între str. Vapoarelor şi str. Mărăşti;

  • Reabilitarea str. Mihai Eminescu ca stradă exclusive pietonală;

  • Realizarea unei artere pietonale pornind de la intersecţia Bd. Al. I. Cuza cu str. Sergent Tătaru, până la str. Mercur, prin reprofilarea str. Vadul Cazărmii (cu consolidarea taluzurilor şi trotuare şi transformarea acestora în spaţiu verde public);

  • Crearea de noi trasee pentru transportul urban;

  • Amenajarea unor tronsoane de străzi cu sens unic: str. Hepiteş (dinspre Piaţa Traian spre Ana Aslan); Ana Aslan (intre str. Scolilor si Golesti), str. Oituz, C. A. Rosetti, Fragilor, Rozelor, Baii, Maslinilor;

  • Prelungirea str. Neagră cu o bretea pentru întoarcerea autovehiculelor;

  • Amenajarea intersecţiilor (insule de dirijare, raze de racordare, indicatoare, bucle pentru întoarcere etc.): Bd. Al. I. Cuza cu Calea Călăraşilor, cu Calea Galaţi, cu str. Victoriei şi cu str. Şcolilor, Bd. Independenţei – str. Victoriei, str. Grădina Publică – Bd. Panait Istrati – str. Goleşti şi str. Vadul Schelei, str. Carantinei – str. Rizeriei - str. Sergent Tătaru – Bd. Al. I. Cuza;

  • Amenajarea parcaj la capătul str. Rubinelor, cu buclă de întoarcere;

  • Consolidarea taluzurilor din lungul falezei Dunării cu benzi de pereu alternând cu zone de spaţii verzi create prin înierbări cu plantaţii înalte;

  • Devierea traficului greu (generat de zona portuară, moară, depozitele de pe malul Dunării, fabrica de mobilă etc.) pe Vadul Rizeriei, str. Debarcaderului, Sergent Tătaru şi Anghel Saligny;

  • Extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă pe toată trama de străzi din zonă şi înlocuirea celor cu grad avansat de uzură;

  • Evacuarea apelor uzate din zona studiată se va realiza în sistem unitar;

  • Înlocuirea reţelelor subterane de telecomunicaţii cu cabluri moderne umplute cu gel şi izolaţie fgam-skin, cabluri rezistente la coroziune;

  • Amplificarea canalizaţiilor de telecomunicaţii pentru deservirea întregii zone.

Pentru o mai bună integrare adezvoltării acestei zone în cadrul localităţii este necesară actualizarea PUG Brăila şi realizarea de studii şi documentaţii de urbanism la nivel PUZ şi PUD pentru zonele de impact major asupra imaginii urbane specifice: zona falezei Dunării, zona de relaţie dintre centrul administrativ nou şi centrul istoric.

In teritoriul judeţean singurul păstrat este ansamblu de arhitectură populară de la Corbu Vechi, în comuna Măxineni. Studierea şi conservarea acestui perimetru prin documentaţii de urbanism este necesară cu atât mai mult cu cât localităţile rurale din judeţ au abandonat în perioada comunistă odată cu modul de viaţă tradiţional şi elementele patrimoniului cultural rural- mod de construire, port popular, meşteşuguri, obiceiuri s.a.



2. Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu construit.

Acţiunile de protejare, conservare şi valorificare se referă la monumentele istorice cuprinse în LMI şi la cele propuse spre clasare cu prioritate a celor aflate în patrimoniul naţional şi a celor situate în zonele de concentrare menţionate mai sus.

Pentru fiecare monument din judeţul Brăila - aflat în Lista Monumentelor Istorice – este obligatorie respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor

Propuneri pentru protejarea sitului arheologic Brăiliţa:



  • orice intervenţie la nivelul solului şi în subsol planificată în perimetrul sitului arheologic Brăiliţa va putea demara numai după descărcarea prealabilă a terenului de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (1)), prin intermediul cercetărilor arheologice preventive/de salvare (OG 43/2000 art. 2 (c2)). Pe baza rezultatelor cercetării arheologice preventive/de salvare, şi a raportului arheologic întocmit de colectivul arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie, va emite certificatul de descărcare de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (31)).

  • specificarea în cadrul Certificatelor de Urbanism a faptului că unele terenuri sunt în limita sitului arheologic Brăiliţa şi înscrierea explicită a nevoii de a se obţine certificatului de descărcare arheologică anterior demarării lucrărilor de construcţie

Propuneri de protejare a siturilor arheologice din teritoriul judeţului:

Popina de la Scărlăteşti/ comuna Cireşu:

  • interzicerea stabilirii stânelor pe popină şi în jurul său

  • interzicerea depozitării gunoaielor lângă popină şi lângă tumul

  • interzicerea excavării de loess din baza popinei

  • interzicerea arării tumulului şi plantarea lui cu viţă de vie

Siturile arheologice sat Lişcoteanca- comuna Bordei Verde:

  • interzicerea stabilirii stânelor pe popină şi în jurul său

  • interzicerea depozitării gunoaielor lângă popină şi, mai ales, peste situl ”Satnoeni”;

  • interzicerea excavării de loess din baza popinelor

  • să nu se permită ararea tumulilor şi plantarea lui cu viţă de vie

  • interzicerea construirii pe sitului ”Moş Filon”, fără cercetare arheologică de salvare/preventivă

  • desfiinţarea drumurilor de acces de pe Tumulul 02 şi ridicarea crucilor căzute la pământ

Siturile arheologice de raza oraşului Însurăţei:

  • interzicerea stabilirii stânelor pe Popina I şi Popina II (de lângă Podul Rubla) şi în jurul lor, pe o distanţă de 200 m, întrucât aceste sunt clasate în LMI

  • interzicerea depozitării gunoaielor lângă Tumulul 01

  • interzicerea excavării de loess din baza popinei Popina Dropia

  • interzicerea arării pe suprafaţa popinei şi a tumulului

  • desfiinţarea drumurilor de acces Tumulul 02 .

3. Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate:

  • monumente de arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian (incendiat după retrocedare 2004), imobilele din municipiul Brăila;

  • siturile arheologice enumerate mai sus (Insurăşei, Cireşu, Bordei Verde)

  • monumentele memoriale din :

Oraşul Ianca-Monumentul eroilor 1877 – 1878 şi 1916 – 1919, autor D. Măţăuanu

Conservare: intervenţii asupra soclului, probabil după ce a fost strămutat din faţa Liceului 75



Comuna Chiscani-Monumentul eroilor 1916 – 1919, 1941-1944, 1944-1945; autor Panait Maina

Conservare: plăcile din marmură albă au fost refăcute, a fost adăugată placa pentru eroii din 1941-1944; stema deteriorată; porţiuni din stratul de ciment desprinse; numele autorului greu lizibil; este necesară refacerea stemei, a inscripţiei cu numele autorului şi recondiţionarea stratului de ciment



Comuna Galbenu-Monumentul eroilor 1916 – 1918, autor Jan Iancu

Conservare: monumentul a fost refăcut în 2002 - 2003; vulturul a fost înlocuit, piesa originală, deteriorată, aflându-se depozitată în magazia şcolii; stema ţării a fost refăcută; de asemenea a fost modificată baza monumentului iar gardul împrejmuitor a fost înlăturat; în zona monumentului se efectuează lucrări de amenajare a unui parc



Comuna Jirlău-Monumentul eroilor 1916 – 1919

Conservare: fisuri în stratul de ciment, baza soclului are porţiuni lipsă



Comuna Mircea Vodă-Monumentul eroilor

Conservare: monumentul a fost acoperit în întregime cu un strat de ciment peste care a fost aplicat un strat de vopsea verde, operaţiuni realizate, cel mai probabil, după 1990; numele autorului a fost acoperit; este necesară readucerea înfăţişării monumentului la stadiul iniţial – îndepărtarea stratului de vopsea, refacerea bazei



Comuna Racoviţa-Monumentul eroilor 1916 – 1918

Conservare: Piatra roasă şi acoperită cu licheni; inscripţiile parţial lizibile; sunt necesare operaţiunile de curăţare a pietrei şi refacerea textelor



Comuna Surdila-Greci

Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1919

Conservare: aripile vulturului distruse, porţiuni distruse din basorelief; numele autorului a fost acoperit cu un strat de var; sunt necesare operaţiuni de restaurare

Com. Şuţeşti-Monumentul eroilor 1877 – 1878

Conservare: după 1990 i s-a adăugat crucea; este necesară amenajarea spaţiului din jurul monumentului



Comuna Tufeşti-Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1918

Material: piatră, ciment

Conservare: dislocarea pietrelor de la baza monumentului; repetatele văruiri au deteriorat numele înscrise; umplerea spaţiilor cu vopsea neagră s-a făcut la întîmplare aşa încât apar litere grupate fără niciun înţeles

Este necesară curăţarea inscripţiilor, refacerea acestora, consolidarea pietrelor desprinse



Com. Tufeşti-Monumentul eroilor 1916-1918

Conservare: cu prilejul recondiţionării monumentului, semnătura şi datarea au dispărut (au fost acoperite de var); este necesară curăţarea numelui autorului şi a datei realizării monumentului şi un alt mod de fixare a crucii



4. Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării.

Măsura are ca scop pregătirea valorilor de patrimoniu de importanţă locală cu valoare identitară deosebită, în vederea protejării şi realizării proiectelor de valorificare a lor în turism şi servicii.

Dintre studiile cu privire la valorile de patrimoniu construit insuficient cunoscute sunt o prioritate cele referitoare la traseul vechilor „hrube” în vederea includerii lor în locuri de agrement cu atractivitate turistică sporită.

De asemenea constituie priorităţi reabilitarea imobilelor Clădirea Societăţii Române de Asigurări din Brăila, azi Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" şi Casa Ana Aslan pentru care sunt întocmite proiecte de finanţare.



5. Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI:

- Valorificarea în scop turistic a caselor memoriale „Panait Istrati”, „Nica Petre”, „Perpessicius”, Maria Filotti (sat Batogu), Moş Dumitru din Baldovineşti.

- Valorificarea în scop turistic a memoriei: satele de deportaţi( Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) sate distruse complet în război( Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni).

6. Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic.

Măsura are în vedere îndeosebi imobilele de patrimoniu din municipiul Brăila, caracterizate prin mare varietate funcţională: imobile de locuit, clădiri publice, imobile industriale, s.a.



7. Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice.

- Traseu turistic Brăila - Mănăstirea Măxineni, circa 30 km, cu condiţia restaurării cât mai urgente a monumentului de arhitectură de la Măxineni (mănăstire voievodală sec. XVII, de la Matei Basarab), aflată în vecinătatea noii mănăstiri Naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare; - satul Corbu Vechi (ansamblul de arhitectură tradiţională), prin c. Siliştea;

- Traseu turistic Brăila - Baldovineşti, intitulat Lumea copilăriei lui Panait Istrati, cu condiţia reabilitării Casei Memoriale „Moş Dumitru”; a Căminului Cultural şi a cârciumei Moş Anghel din satul Baldovineşti, com. Vădeni.

- Traseu turistic numit generic Să nu uităm - între Brăila şi Valea Călmăţuiului, aşezarea ridicată de deţinuţii politici în Bărăgan, ca urmare a arestărilor şi deportărilor din vremea instaurării regimului comunist cu condiţia unor amenajări minime, a unui număr de locuinţe datând de la jumătatea sec. XX din acest sat.

Alături de aceste trasee cu valoare culturală sunt propuse trasee turistice care să valorifice patrimoniul cultural în relaţie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relaţiona între ele în funcţie de lungimea şi direcţiile dorite:

- Brăila- - c. Traian-c. Movila Miresii- c. Şuţeşti- c. Grădiştea-c. Racoviţa- c. Măxineni;

- Brăila- Însurăţei- Lacu Rezii- c. Berţeştii de Jos- c. Stăncuţa;

- Brăila- Însurăţei- c. Ulmu- Făurei- c. Jirlău-c. Vişani (Câineni Băi) si varianta prin Dudeşti spre Balta Tătaru;

- Brăila- C. Măxineni- c. Şuţeşti- Ianca- însurăţei- c. Stăncuţa –c. Tufeşti- c. Gropeni- c. Ciscani (Lacu Sărat)- Brăila;

Brăila- c. Măraşu şi Frecăţei cu Lacul Blasova, Popina Blasova, Lacul Zăton şi satele pescăreşti din sudul Insulei Mari a Brăilei.



8. Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural

Principala zonă de concentrare a valorilor de patrimoniu o constituie municipiul Brăila. Prin realizarea PUZC Brăila s-a realizat un prim pas spre conceperea unor strategii de dezvoltare a zonei centrului istoric într-o manieră integrată. Dezvoltarea integrată presupune atât conservarea şi viabilizarea centrului istoric cât şi integrarea acestuia în strategia de dezvoltare municipală, îndeosebi în secţiunile turism, servicii, cultură. Accesarea fondurilor structurale în realizarea proiectelor de restaurare- revitalizare- dezvoltare a zonelor de concentare a patrimoniului cultural constituie un suport financiar necesar avînd în vedere costurile foarte ridicate şi încă insuficient de bine evaluate ale acestor operaţiuni.

Alte zone specifice care necesită o abordare integrată a dezvoltării sunt cele cu valoare etnografică.

Pentru aceste zone este necesară evaluarea elementelor de patrimoniu încă păstrat, promovarea lor prin acţiuni culturale şi valorificarea în operaţiunile de dezvoltare a localităţilor. Întrucât modernizarea fondului de construire este o necesitate obiectivă, preluarea şi perpetuarea modului de locuire şi a elementelor tradiţionale implică o abordare selectivă şi studii de calitate superioară.

Prin studiul istoric s-au delimitat, pe criterii de viaţă economică, socială şi culturală unitară câteva zone etnografice specifice. Dintre acestea propunem ca zone prioritare cele care constituie spaţiul brăilean în care s-a manifestat în timp un mod de viaţă unitar şi s-a format o conştiinţă de grup zonală brăileană:


  • subzona dunăreană brăileană, în cuprinsul căreia se delimitează: microzona Balta Brăilei şi microzona Viziru. Fondul etnografic de bază al celor două microzone este comun, legăturile dintre aceste sate fiind evidente, diferenţierile apar doar în raport cu cadrul geografic care şi-a pus amprenta în special asupra aşezărilor şi ocupaţiilor.

Microzona Balta Brăilei, microzonă pescărească care grupează satele „băltăreţilor” de pe malul înalt al luncii Dunării de la Vădeni la Gura Gârluţii şi din Balta Brăilei.

Satele din interiorul bălţii reprezintă roiri ale satelor de pe malul Dunării, de care au aparţinut şi administrativ multă vreme, alimentate demografic şi de elemente venite din câmpie. Valoarea zonei este una de nivel naţional, specifice poporului român în care s-au păstrat elemente dintre cele mai arhaice dispărute de foarte multă vreme în celelalte regiuni ale României.

Caracteristice sunt două tipuri de aşezare: satele de pe malul Dunării- asemănătoare cu cele din câmpie- şi aşezările pescăreşti din Balta Brăilei, înşirate de-a lungul braţelor înşirat de-a lungul braţelor Dunării, pe grindurile cele mai înalte.

Ocupaţiile tradiţionale erau: pescuitul, creşterea animalelor, agricultura, creşterea albinelor, a viermilor de mătase. În ultimele decenii s-a extins şi viticultura.

Tipul de gospodărie, în satele de pe malul Dunării se caracterizează prin existenţa unei gospodării permanente în sat dublată de anexa sa economică de la târla sau de la bordeiul din baltă, unde vara se muta întreaga familie. Locuinţa permanentă este asemănătoare celei din microzona Viziru, deosebirile sunt doar la construcţiile din Balta Brăilei unde casa se înălţa pe o „pomiştea” de pământ, pentru a o feri de inundaţie.

Meşteşuguri caracteristice sunt îndeosebi cele legate de prelucrarea lemnului pentru decorarea caselor şi construcţia uneltelor pentru pescuit, agricultură, viticultură, iar ca elemente de tehnică populară, morile de vânt.



Microzona Viziru grupează satele „cojenilor” de pe câmpia situată de-a lungul terasei ce însoţeşte cursul Dunării: Viziru, Valea Cînepii, Unirea, Silistraru, Scorţaru Vechi, Cazasu, Siliştea. Specificul aşezărilor poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere etnografic pentru vechile sate de câmpie, deschise în calea vicisitudinilor migraţiei popoarelor.

Tipul de aşezare caracteristic este tipul de sat adunat. În general, acestea erau aşezări mici, cu gos­podării risipite, fără un plan anume, înconjurate cu şanţ şi val de pământ, rămăşiţă a unui străvechi sistem de apărare caracteristic satelor deschise de câmpie.



Gospodăria tradiţională este una de câmpie adaptată ocupaţiilor principale: agricultura şi creşterea animalelor. Ea grupa casa de locuit, oborul cu anexele gospodăreşti şi grădina de zarzavat. Dintre acestea, grădina de zarzavat este de dată recentă, apărută după 1900. Gospodăria adesea era împrejmuită doar cu şanţ, uneori cu „ogrinji”, mai rar cu gard de nuiele. În obor se grupau coşarele pentru vite, saiaua pentru oi, cocina sau groapa pentru porci, arcacii pentru cai, porumbarul de nuiele, mai nou de scândură, gropile de bucate.

Locuinţa caracteristică sfârşitului de secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea, este locuinţa de suprafaţă, compusă dintr-o „tindă” şi o „casă”; uneori avea şi „chilier”. Sistemul de construcţie este cel care caracteristic întregului judeţ — paianta, casa fiind acoperită cu paie de secară, coceni de porumb sau stuf.

Meşteşugurile sunt mai slab reprezentate, legate de necesităţile cotidiene: dulgherie, rotărie, fierărie, cojocărie. Instalaţiile tehnice populare au dispărut din zonă, dar începutul secolului al XX-lea mai erau în funcţiune mori de vânt.

Alte zone cu valoare etnografică sunt:

Subzona Călmăţuiului —sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, aspectul etnografic al satelor era asemănător în linii mari cu cel analizat în subzona dunăreană brăileană, dat fiind că ocupaţiile principiale erau aceleaşi; agricultura şi creşterea animalelor, pescuitul, creşterea albinelor, cultivarea inului şi cânepii.

microzona Valea Călmăţuiului: satele Berteştii de Sus, Berteştii de Jos. Spiru Haret, Cuza Vodă, Lacu Rezii, însurăţei, Valea Călmăţu-iului. Lişcoteanca, Filiu, Zăvoaia, Ioneşti, Batogu, Cireşu, Scărlăteşti, Ulmu, Jugureanu.

microzona Ciocile, satele: Ciocile, Chioibăşeşti, Ştefan Gheorghiu. Pribeagu, Colţea, Florica, Roşiori, Tătaru, Dudeşti, Bumbăcari, Bă-răganul, Victoria, Mihai Bravu.

Subzona Buzoelelor —care se întinde de o parte şi de alta a râului Buzău şi pe albiile „buzoelelor”, vechile albii ale râului Buzău. Fondul etnografic de bază este tot cel local, arhaic, dar aici se resimte o anume influenţă din câmpia Râmnicu Sărat în nord-vest şi din Buzău şi Prahova în vest, un număr de localnici fiind originari de aici, stabiliţi prin împroprietăririle de după 1864.

Ocupaţiile tradiţionale sunt creşterea animalelor, agricultura, pescuitul, puţin albinărit, creşterea şi prelucrarea cânepii şi inului, împletitul funiilor, ţesutul rogojinilor. Gospodăria tradiţională, prin elementele sale şi prin cuprinderea mai gospodărească a acareturilor se aseamănă cu cea din subzona dunăreană brăileană. De asemenea, arhitectura, locuinţa bătrânească, veche, este în linii mari aceeaşi. Unele diferenţieri apar doar în zilele noastre, la locuinţele noi.

microzona Jirlău, satele: Jirlău, Brădeanca, Galbenii, Pântecani, Sătuc, Zamfireşti, Drogu, Vişani, Plăsoiu, Cîineni-Băi, Deduleşti Mircea Vodă, Filipeşti, Surdila-Găiseanca, Horia, Făurei-Sat, Surdila-Greci, Brateşu Vechi.

microzona Grădiştea, satele: Grădiştea, Ibrianu, Maraloiu, Şuteşti, Constantineşti, Custura, Racoviţa, Boarca, Corbeni, Mihail Kogălniceanu, Deşiraţi, Scorţaru Nou, Pitulaţi, Sihleanu, Gurguieţi, Ariciu, Salcia Tudor, Cuza Vodă.

microzona Corbii Vechi, satele: Corbu Vechi, Măxineni, Corbu Nou, Gulianca, Olăneasca, Voineşti, Latinu, Cotu Mihalea, Cotu Lung, Vameşii.

Subzona Ianca din centrul judeţului fiind compusă din sate noi în majoritate, sate de adunătură, a căpătat caracterele generale ale aşezărilor din Câmpia Brăilei, fără elemente etnografice deosebite, destul de eterogene. Dintre satele mai vechi, Ianca se remarcă prin păstrarea unor aspecte etnografice arhaice, tradiţionale zonei Brăilei satele: Oancea, Romanu, Găvani, Gemenele, Rîmnicelu, Movila Miresii, Esna, Ţepeş Vodă, Urleasca, Căldăruşa, Oprişeneşti, Plopu, Ianca, Perişorii, Berleşti, Bordei Verde, Constantin Gabrielescu, Tîrlele Filiu.

Specifice acestor subzone sunt trei tipuri de sate constituite în timp:

sate locale, foarte vechi sau mai puţin vechi din secolul al XVIII-lea, aşezate de obicei pe lângă cursurile apelor. Locuitorii acestor sate sunt în majoritate localnici, cojeni. Pe lângă ei s-au adunat elemente demografice venite din Buzău şi Râmnicu Sărat într-o etapă mai veche asimilaţi în aşa măsură încât nu se mai ştie, numai documentele îi consemnează.

sate de adunătură, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea din numeroasele „târle” în Bărăgan, exemple: Victoria, Însurăţeii Vişani, precum şi majoritatea satelor din subzona Ianca.

— sate noi, de împroprietăriţi după 1920. Exemplu: satul Vintilescu, azi intrat în componenţa comunei Bordei-Verde, este format din locuitori veniţi din jud. Buzău (Vintilă-Vodă, Pârscov, Vadu Soreşti, Bozioru, Gura Teghii, Mânzăneşti); Satu Nou din Zăvoaia (Bisoca, Lopătari. Gura Teghii, Pătâriagele, Brăneşti, Odăi etc); Salcia Tudor, locuitori originari din fostul judeţ Râmnicu Sărat (Buda, Dumitreşti, Valea Sălcii, Putreda, Tulburea, Neculele, Jitia, Topliceni).

Dintre aceste zone enumerate se remarcă cele unde elementele de patrimoniu cultural se alătură celor de patrimoniu natural, constituind astfel areale cu potenţial de atractivitate turistică deosebit.

Aceste zone sunt de-a lungul văilor Călmăţuiului şi Buzăului unde, alături de ariile naturale cu valoare avifaunistică sunt grupate: sate cu specific pescăresc, sate ce s-au remarcat în timp prin valori etnografice, sate ce s-au remarcat în evenimentele istorice (războiul de independenţă, Războaiele mondiale), locuri unde există situri arheologice ce atestă vechimea locuirii.

- Valea Călmăţuiului- Se remarcă: oraşul Insurăţei şi satul Lacu Rezii cu biserica „Sf. Nicolae” de început sec. XIX, situri arheologice, cruce de piatră de secol XVIII; satele Liscoteanca, Scărlăteşti, Zăvoaia, Batogu, Dudescu.

- Valea Buzăului- se remarcă: comuna Măxineni cu ruinele bisericii "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi şi 3 situri arheologice din perioada medievală (Sat Voineşti); satul Şuţeşti cu Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” sec.XIX, sit arheologic din perioada Hallstatt; comuna Gemenele cu trei situri arheologice

De asemenea, se remarcă zona localităţilor Ianca, Movila Miresii şi Traian- ce cuprinde zonele de protecţie avifaunistice Ianca-Plopu-Sărat, conacul Orezeanu şi parcul dendrologic, valori etnografice şi elemente de comemorare (Cruci de piatră de secol XVIII-XIX, monumente ale eroilor din războiul de independenţă şi I Război mondial)

Protecţia şi valorificarea lor prin acţiuni concertate atât la nivel sectorial cât şi teritorial este necesară pentru crearea unui cadru natural şi construit de calitate ridicată şi cu valoare identitară.

Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrată care să reglementeze: dezvoltarea localităţilor specifice, delimitarea şi regulamentul ariilor de protecţie a monumentelor, asigurarea acceselor şi a infrastructuri necesare introducerii în circuitul turistic (acces, parcare, punct de primire turisti, semnalizare unitară s.a.)

Valorificarea patrimoniului cultural şi etnografic din localităţile rurale prin proiecte culturale complexe este posibilă prin accesarea mai multor fonduri de dezvoltare.

În prezent strategiile comunitare de dezvoltare rurală accentuează importanţa valorilor culturale locale. Astfel se oferă şansa finanţării proiectelor care să valorifice potenţialul cultural local. Pe termen scurt localităţile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurală (PNDR 2007-2013) Axa 3. Măsura 322


9. Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice

10. Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN (măsură cu caracter obligatoriu).

11. Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare a obiectivelor istorice şi culturale.

12. Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu local

Monumente propuse spre clasare/declasare:

  • Sunt propuse spre clasare(conform studiului istoric al PATJ şi PUZC Brăila):

- Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ) Bulevardul Al. I. Cuza, nr.136

A fost construită de comunitatea bulgară între anii 1868 - 1882, fiind sfinţită în Duminica Floriilor a anului 1882.

Biserica are planul de tip longitudinal, sub formă de corabie, cu turla octogonala pe naos, sprijinită pe pandantivi, absida semicirculară la rasarit si turnuri clopotniţă pe latura de apus. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul italian Bonomelli.

- Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, strada Unirii, nr.220.

Prima biserică a fost zidită din piatră şi cărămidă între anii 1844-1847, cu aprobarea Episcopului Chesarie al Buzăului, în timpul domniei lui Gh. Bibescu.

În anul 1895, biserica a fost distrusă de un incendiu; în acelaşi loc, cu binecuvântarea episcopului Partenie, a fost construit un paraclis din lemn în care s-a slujit până la zidirea actualei biserici. Aceasta a fost întemeiată la 31 mai 1909 şi terminată la 27 aprilie 1914, an în care a fost şi sfinţită.

- Biserica Luterană, B-dul Al I. Cuza, nr. 23

A aparţinut cultului evanghelic-luteran. În prezent are hramul Sfântul Spiridon şi este folosită de cultul ortodox, înlocuind astfel biserica cu acelaşi hram, demolată în anii comunismului.

- Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, str. Galaţi nr. 10.

În 1868, comunitatea a primit ca donaţie un teren, aflat lângă casa de rugăciune, iar la 1 mai 1869 a fost aşezată temelia noii biserici, terminată după trei ani. La 4 iulie 1871 biserica s-a sfinţit, primind hramul Sfânta Maria.

Biserica are plan de tip central cu absida altarului semicirculară, având o cupolă pe nava centrală şi un turn – clopotniţă pe faţada de vest. Arhitectura edificiului este deosebită pentru că respectă modelul arhitecturii armeane, dar volumetria şi decoraţia, în acest caz, sunt mult simplificate.

- Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, strada Galaţi nr. 17-19

Deşi este o arhitectură austeră, fără elemente decorative deosebite, totuşi prin istoria ei, prin stilul arhitectural reprezentativ pentru cultul romano - catolic, biserica catolică din Brăila merită atenţia cuvenită. Unicitatea acestui lăcaş de cult constă în tipologia arhitecturii bisericii în relaţia cu contextul arhitecturii centrului istoric al Brăilei.

- Biserica calvină, Bulevardul Independenţei, nr. 213.

Actuala biserică calvină a fost construită în 1892, când pastor al comunităţii calvine era Heinrich Hentze.

Biserica este construită în stil neogotic. Clădirea este din zidărie de cărămidă şi piatră, având dimensiuni modeste: lungimea de 17 m, lăţimea de 7 m şi înălţimea de 9m . Planul bisericii este de tip sală cu un turn clopotniţă aşezat deasupra unui vestibul la est, iar la vest o absidă a altarului de formă poligonală atât la interior cât şi la exterior.

- Templul Coral al cultului mozaic, strada Petru Maior, nr. 13.

Clădirea a fost construită pe locul vechii sinagogi Frankiche Schul, ridicată între anii 1820 - 1825, pe un teren cumpărat de evreul de origine spaniolă, Bohoricu Cohen, pe Uliţa Ovreiască.

Templu Coral, construit în 1863, este cel mai mare dintre cele şapte câte au existat la Brăila în secolul al XIX-lea

Clădirea este în stil maur cu influenţă bizantină (prezenţa turlei). Planul este de tip sală, cu un vestibul la vest şi o turlă modestă pe centrul sălii. Are dimensiuni modeste, este din zidărie masivă din cărămidă, cu fundaţie de piatră.

- Siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene, sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr. ; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată".

Pe popina de la Râmnicelu a fost cercetată o aşezare ce se datează la sfârşitul epocii pietrei (cca. 4.000 – 3.600 a. Chr), ce aparţine unei populaţii de păstori originari din stepele nord – pontice. Aceştia s-au aşezat în Valea Dunării şi au adoptat un mod de viaţă sedentar bazat, în principal, pe creşterea animalelor şi cultivarea pământului.

Pe popina de la Râmnicelu au fost descoperite mai multe locuinţe, cele mai multe fiind adâncite în pământ, de tipul locuinţelor – bordei. Artefactele descoperite sunt, cu precădere, unelte din piatră cioplită şi şlefuită, din os şi corn. Vasele din lut nu sunt deosebite, dar printre ele a fost descoperit o mare cantitate de vase tipice culturii Cucuteni (unele dintre acestea fiind decorate cu motive pictate), ceea ce indică existenţa unor relaţii de schimb între noii veniţi şi marile civilizaţii agricole ale epocii pietrei.

Importanţa acestor descoperiri constă în faptul că ele aparţin unei interesante culturi arheologice denumită Cultura Cernavoda I, care este atribuită celor mai vechi triburi indoeuropene. Prezenţa acestei noi populaţii la Dunărea de Jos indică momentul de început al marelui fenomen istoric de sinteză etno-culturală numit de istorici procesul de indoeuropenizare, care a marcat decisiv destinul istoric al Europei.

Popina de la Râmnicelu a fost utizată ca loc de înmormântare de către războinicii sarmaţi, călăreţi originari din stepele nord-pontice, urmaşi ai sciţilor, care în calitate de aliaţi ai goţilor în sec. II – III p. Chr. au stăpânit unele teritorii de la Dunărea de Jos.

Popina de la Râmnicelu este clasată în RAN la poziţia 43741.02.

Propuneri de protejare a tumulilor din localităţile cuza Vodă (c. Stăncuţa) şi şi Tufeşti.


  • Propunere de declasare a monumentului eroilor din satul Silistraru BR-IV-m-B-02179 din LMI întrucât nu mai există cel original.

Propuneri de amplasare de plăci memoriale- case memoriale:

1. Placa memorială, com Galbenu. Ctitorul şcolii – Toma Tâmpeanu, data iaugurării – 1 oct 1872

Amplasare: pe faţada şcolii

2. Placă memorială Maria Filotti, com Batogu

Amplasare: pe faţada şcolii

Singurul imobil din fosta proprietate Filloti Constantin N. Filoti, tatăl actriţei, locul unde s-a născut şi îşi petrecea vacanţele de elevă viitoarea actriţă. Astăzi clădirea este utilizată drept magazie; în memoria locului este singura mărturie a legăturii actriţei cu acesta, informaţie păstrată doar de câţiva dintre localnici.

Stare de conservare: păstrează arhitectura iniţială, cu pridvor de lemn; semne importante ale degradării fizice.

Maria Filotti, actriţă, artistă a poporului, profesor la Conservatorul din Bucureşti

Urmează la Brăila clasele primare şi liceul („Nicolae Bălcescu”), iar la Bucureşti studii superioare de drept, litere şi artă dramatică.

Actriţă a Teatrului Naţional din Iaşi (1906), a celui din Bucureşti (1907-1937), a teatrului de Comedie şi a Teatrului din Sărindar (până în 1949, unde deţine şi funcţia de director), revine apoi la Teatrul Naţional (până în 1956) din Bucureşti. În 1930 a fost aleasa Preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici; reprezentantă a României în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare şi directoare a Teatrului Naţional Bucureşti.

(Cf. Toader Buculei, în Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Editura Ex Libris, Brăila, 2004, p. 167)

3. Placă memorială Ioan C. Massim, comuna Gropeni

Amplasare: pe faţada şcolii

Ioan C. Massim, (n. 1825, comuna Gropeni, jud. Brăila - m. 1877 Bucureşti), profesor, lingvist; studii superioare la Paris; institutor la Brăila (1847-1856), profesor, între 1862-1877 la liceul „Matei Basarab, la liceul „Sf. Sava” şi la „Şcoala Normală de Băieţi” din Bucureşti.

Argumentare:

Ioan C. Massim ocupă un loc important în cultura română:

- autor al mai multor lucrări valoroase de specialitate (gramatică, lingvistică);

- coautor (alături de August Treboniu Laurian) al monumentalei lucrări Dicţionarul Limbii Române (Bucureşti,1873-1877);

- membru fondator al Societăţii Academice Române (1867);

In semn de recunoaştere a meritelor sale, primului liceu clasic la Brăila (înfiinţat la 1 septembrie 1889) i s-a dat numele său.

4. Placă memorială C-tin Sandu Aldea, în com Tichileşti

Amplasare: pe faţada şcolii

C-tin Sandu Aldea, n. 22.11. 1874, com Tichileşti, plasa Vădeni, jud. Brăila, m. 21 .03. 1927, Bucureşti; inginer agronom, profesor, scriitor, membru corespondent al Academiei Române (1926); preşedinte al Societăţii Agronomilor.

Argumentare:

Constantin Sandu (Aldea, pseudonim literar), s-a născut în într-o familie modestă în Tichileşti, unde a şi copilărit până la vârsta şcolarităţii; ultima revenire în satul natal în1900.

În 1880 familia se mută în Brăila, în mahalaua Atârnaţi, pe Str. Fortunei, nr. 21. Constantin Sandu va urma astfel cursurile Scolii Comunale nr. 2 din Brăila pe care le absolvă în 1886, apoi pe cele ale Liceului Real „Nicolae Bălcescu” unde absolvă 5 clase secundare în 1892, iar pe a şasea în particular.

Între 1894-1897 urmează strălucit cursurile Şcolii de Agricultură de la Herăstrău; este primul clasificat între absolvenţi; bursier al statului român la Berlin, obţine aici titlul de „doctor în ştiinţe agricole” al Înaltei Şcoale de Agricultură.

După câţiva ani petrecuţi în străinătate, revine în ţară şi ocupă postul de conferenţiar de agricultură şi zootehnie la ferma model de la Laza, jud. Vaslui (1903-1907).

În1908 ocupă postul de conferenţiar la catedra de agricultură a Şcolii de Agricultură de la Herăstrău, în 1909 pe cel de profesor de agricultură practică şi selecţiunea cerealelor iar din 1913 este profesor de ameliorarea plantelor agricole; cu mici sincope, este directorul şcolii până în 1927.

În perioadele când nu este director, este subinspector la RMS (martie-septembrie 1911) şi inspector la Pescăriile Statului (1914-1919)

Este autorul mai multor lucrări şi studii de specialitate şi a unora cu caracter literar.

(Bibliografie: Contribuţiuni la biografia sriitorului C. Sandu-Aldea. Informaţiuni…., Şt. N. Giuvelic., în Analele Brăilei, VII (1935)



5. Placă memorială Ion Băncilă, în com. Scorţaru Nou

Amplasare: pe faţada şcolii

Ion Băncilă (n. 2 febr. 1901, com Scorţaru Nou, jud Brăila, m. 27 mart. 2001, Bucureşti)

geolog, membru corespondent (1990) şi membru titular al Academiei Romîne (1992).

Argumentare:

Ion Băncilă, doctor în geologie (1936), doctor docent în ştiinţe (1969) a făcut carieră universitară la catedra de geologie a Universităţii din Bucureşti. Este membru fondator al Societăţii Române de Geologie. A contribuit fundamental la cunoaşterea alcăturiii geologice a Carpaţilor Orientali. A iniţiat şi a coordonat elaborarea primei hărţi geologice a României .

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

6. Placă memorială Vasile Băncilă, în com Scorţaru Nou

Amplasare: pe faţada şcolii



Vasile Băncilă (n. 1 ian. 1897, Brăila, m. 10 iun. 1979, Bucureşti), filosof, eseist şi publicist.

Argumentare:

Filosoful Vasile Băncilă şi-a făcut studiile primare în comuna Scorţaru Nou, judeţul Brăila.

Licenţiat în filosofie, Vasile Băncilă are contribuţii remarcabile în aproape toate domeniile filosofiei.. Opera sa, pusă sub tăcere de regimul comunist, a intrat în circuitul cultural românesc după decembrie 1989.

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

7. Placă memorială Radu S. Campiniu, în com Şuţeşti

Amplasare: pe faţada şcolii

Argumentare:

Radu S. Campiniu (n. 1834, com Şuţeşti, jud. Brăila, m. 12 sept 1896, Brăila), fost procuror al Tribunalului Brăila (1860-1868), primar al Brăilei (1879-1889), deputat şi senator.

Argumentare: ca primar al Brăilei a avut o contribuţie însemnată la dezvoltarea urbei. A fost distins cu Steaua României (1880 şi 1897) şi Coroana României (1882)

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)



8. Placă memorială Radu S. Corbu, în com Urleasca

Amplasare: pe fatada scolii

Argumentare:

Radu S. Corbu (n. 15 nov. 1864, com Urleasca, judeţul Brăila, m. 15 mart. 1941, Brăila), profesor şi animator al mişcării sportive brăilene

Argumentare: Unul din pionierii învăţămîntului sportiv organizat pe baze ştiinţifice, membru fondator şi conducător al Societăţii de Gimnastică şi Sport din Brăila şi realizatorul Parcului

de Sporturi din Grădina Monument a oraşului. Distins cu Coroana României, în grad de cavaler.

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

9. Placă memorială Grossu-Viziru Mircea, în com. Viziru

Amplasare: Pe faţada primăriei

Grossu-Viziru Mircea (n. 10 mai 1903, în com Viziru, judeţul Brăila, m. 15 nov. 1980, Long Beach, California SUA), inginer constructor de avioane şi inventator de talie mondială.

Argumentare: Grossu-Viziru Mircea s-a născut în comuna Viziru, judeţul Brăila, a fost director general al uzinelor IAR Braşov, a proiectat în 1938 avionul de vânătoare IAR 80, unul dintre cele mai rapide aparate de zbor din lume. În SUA, unde s-a stabilit după 1947, a lucrat ca inginer şef, în Ohaio, pentru aviaţia militară americană.

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spitritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

10. Placă memorială Radu I. Perianu, com. Ulmu

Amplasare: pe faţada şcolii

Argumentare:

Radu I. Perianu (n. 5 sept. 1886, com Ulmu, jud. Brăila m. 25 ian. 1976, Bucureşti), istoric, profesor, publicist. Are o contribuţie importantă la studierea istoriei locale a Brăilei şi a judeţului Brăila prin mai multe studii de istorie locală şi regională. Opera principală: Istoria şcoalelor din oraşul şi judeţul Brăila, 1932- 1964, Bucureşti, 1941


Yüklə 0,98 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin