Introducere scurte considerații privind activitatea instanței denumire

III. 2. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI
Din cauză că nu este posibilă creşterea specializării prin formarea de complete specializate, judecătorii sunt nevoiţi să judece atât cauze de natură penală cât şi de natură civilă.

Acest aspect negativ are impact şi asupra formării continue a judecătorilor, participarea acestora la seminariile organizate în acest sens la nivelul instanţelor superioare făcându-se fără a se ţine seama de specializare.

De asemenea, în anul 2016 toţi judecătorii instanţei au participat la seminariile organizate de către INM, solicitarea acestora fiind făcută potrivit opţiunilor exprimate la începutul anului.

La nivelul instanţei au fost organizate lunar întâlniri ale judecătorilor pentru discutarea aspectelor de practică neunitară precum şi a temelor la învăţământ profesional stabilite anual de preşedintele instanţei.

De asemenea, în anul 2016 şi personalul auxiliar al instanţei a participat la seminariile organizate de către SNG, potrivit opţiunilor exprimate.

Cu privire la personalul auxiliar, pentru îmbunătăţirea activităţii acestuia, este necesară acordarea unei atenţii sporite activităţii de învăţământ profesional, judecătorul însărcinat cu îndrumarea acestei activităţi întocmind o planificare lunară pentru dezbaterea unor teme şi testarea scrisă a grefierilor.

Învăţământul profesional s-a desfăşurat pe baza programului anual întocmit la începutul anului 2016, care cuprinde teme ce se dezbat în fiecare lună, mai puţin vacanţa judecătorească. Dezbaterile vizează mai ales implicaţiile practice şi problemele controversate, temele incluzând instituţii de drept penal şi civil, atât material, cât şi procesual, cu privire la activitatea desfăşurată în instanţă.

Elaborarea Codurilor Penal si de Procedura Penala si pregătirea profesională a magistraţilor şi a personalului auxiliar pentru intrarea în vigoare a noilor reglementări a necesitat, în ultima perioadă eforturi susţinute şi un dialog inter-instituţional permanent, pentru identificarea celor mai bune soluţii, astfel încât noul cadru legislativ să fie unul modern în acord cu standardele europene în materie.

III. 3. – SITUAȚIA SANCȚIUNILOR DISCIPLINARE ȘI PENALE APLICATE ÎN CURSUL ANULUI 2016 PE FIECARE CATEGORIE DE PERSONAL
În cursul anului 2016 nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare judecătorilor, plângerile formulate la CSM sau la Tribunalul Dâmboviţa de către justiţiabili împotriva comportamentului judecătorilor au fost respinse ca neîntemeiate.

În luna martie 2016 a fost realizată de către preşedinte evaluarea personalului auxiliar al instanţei pentru activitatea desfăşurată, calificativele acordate fiind de foarte bine în toate cazurile.

De asemenea, şi în cazul judecătorilor a fost efectuată evaluarea periodică de către comisia constituită în acest scop la nivelul Tribunalului Dâmboviţa, în luna aprilie fiind întocmite procesele verbale anuale de evaluare.

În anul 2016 nu au fost formulate plângeri penale împotriva judecătorilor sau a vreunui membru al personalului auxiliar.

IV – INFRASTRUCTURA INSTANȚEI

Judecătoria Moreni dispune începând cu luna noiembrie 2006 de un spaţiu nou situat în Municipiul Moreni, strada 22 Decembrie 1989, nr. 91, Judeţul Dâmboviţa împărţit corespunzător, cu două săli de judecată, compartimente pentru persoanele private de libertate, arhivă, registratură şi sală de aşteptare.

Instanţa a fost dotată cu tehnică informatică, fiecare angajat utilizând un computer care este prevăzut cu acces la programul informatic ECRIS, având totodată acces electronic la legislaţie şi la autorităţile publice care stochează date necesare în procedurile judiciare.

Cu privire la sălile de judecată, amândouă sunt dotate cu sistem de înregistrare, numai una fiind folosită pentru cauzele penale cu părţi aflate în stare de arest, în aceasta fiind instalată o boxă pentru persoanele aflate în stare de arest. Astfel, sediul instanţei poate susţine desfăşurarea concomitentă a două şedinţe de judecată.

De asemenea, dotarea instanţei şi cu altă aparatură electronică apare utilă în urma schimbării sediului întrucât, diferite birouri au nevoie de dotare separată.

Apare utilă suplimentarea aparaturii şi în perspectiva intrării în vigoare a dispoziţiilor referitoare la camerele de consiliu.

Sub aspect financiar, instanţa nu este ordonator de credite şi nu are personalitate juridică, toate operaţiunile financiare fiind făcute de către Tribunalul Dâmboviţa .


CAPITOLUL V

DATE STATISTICE PRIVIND COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Fenomenul globalizării, care marchează pregnant începutul secolului XXI, are un impact nemijlocit şi asupra criminalităţii, care a dobândit în ultimii ani noi valenţe transnaţionale. De asemenea, în spaţiul Uniunii Europene, libertatea de circulaţie a persoanelor poate avea ca efect nedorit dezvoltarea infracţionalităţii transeuropene, în lipsa unor măsuri eficiente de prevenire şi combatere a unui asemenea fenomen.

În acest context, atât la nivel universal, cât şi la nivel regional, s-a impus ca o necesitate intensificarea cooperării internaţionale şi adoptarea unor noi instrumente juridice, menite a da un răspuns eficient unei criminalităţi fără frontiere.

În condiţiile în care tehnologia modernă şi deschiderea frontierelor permit infractorilor să se mişte rapid pe arii geografice extinse şi facilitează dezvoltarea unei criminalităţi transnaţionale, în ultima vreme s-a simţit nevoia modificării sistemului clasic de cooperare şi asistenţă juridică internaţională în materie penală, pentru a răspunde provocărilor actuale. Desigur, schimbările intervenite în domeniul cooperării internaţionale în materie penală sunt diferite în funcţie de cadrul juridico-politic în care ne aflăm. Astfel, la nivel global, precum şi la nivelul unor organizaţii regionale precum Consiliul Europei, se poate spune că noile instrumente juridice adoptate pun bazele unei veritabile justiţii penale transnaţionale. Pe de altă parte, între statele membre ale Uniunii Europene cooperarea în materie penală se desfăşoară deja în baza unor instrumente juridice care conduc la crearea unui spaţiu penal comun european, asigurând totodată o „integrare indirectă” a dreptului penal.

Pentru aceste motive, considerăm că este nevoie de o nouă abordare ştiinţifică a domeniului cooperării internaţionale în materie penală, care să ţină seama de evoluţiile înregistrate în ultimii ani, la nivel universal şi la nivel european.

Dacă în trecut se utiliza cu precădere noţiunea de „asistenţă juridică internaţională în materie penală”, apreciem că astăzi acest concept trebuie înlocuit, atât din considerente ştiinţifice, cât şi din considerente de ordin practic cu o noţiune care

exprimă mai exact modul în care statele şi sistemele lor de justiţie penală colaborează în combaterea infracţionalităţii.

Astfel, dacă în trecut se punea accentul pe sprijinul pe care statele şi-l acordau reciproc în procedurile de extrădare sau în cauze cu diferite elemente de extraneitate, în prezent cuvântul cheie în materie este „cooperare”, care, în spaţiul Uniunii Europene este completat de termenul „coordonare”. Este vorba aşadar de mai mult

decât simpla asistenţă, ci de colaborarea între autorităţile judiciare şi poliţieneşti ale statelor în materii variate, precum extrădarea, transferul de proceduri în materie penală, asistenţă judiciară penală, transferarea persoanelor condamnate, asistenţa poliţienească.

Mai mult, însăşi noţiunea de cooperare internaţională în materie penală cunoaşte diferite „nuanţe”. Este şi motivul pentru care nu am folosit sintagma „cooperare judiciară”, pentru că, dacă în spaţiul judiciar comun european o asemenea sintagmă este corectă, la nivel global cooperarea în domeniul justiţiei penale este departe de a fi una eminamente judiciară, autorităţile executive fiind la rândul lor implicate, fără a mai vorbi de existenţa cooperării poliţieneşti internaţionale, strâns legată de cooperarea judiciară în materie penală.

În registrul privind cooperarea judiciară în anul 2016 au fost înscrise 3 poziţii, toate închise, judecător delegat la acest compartiment fiind doamna Nae Veronica, preşedintele instanţei.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Apreciind activitatea desfăşurată în anul 2016 comparativ şi cu anii anteriori se poate spune că la Judecătoria Moreni a fost menţinut acelaşi trend ascendent atât din punct de vedere al judecării cauzelor într-un termen rezonabil cât şi din punct de vedere al eficienţei actului de justiţie şi calităţii soluţiilor pronunţate, pe ansamblu activitatea putând fi caracterizată ca fiind foarte bună.

Toţi lucrătorii instanţei, magistraţi şi personal auxiliar au înţeles necesitatea creşterii prestigiului puterii judecătoreşti contribuind prin comportament şi prin munca depusă, la promovarea unei imagini mai bune a justiţiei în societate.

Considerăm că activitatea judecătoriei s-ar putea îmbunătăţi prin instruirea personalului existent în domeniul informatic; s-ar impune totodată, angajarea unui informatician la nivelul judecătoriei, acordarea atenţiei corespunzătoare pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar, în general, printr-o mai mare atenţie acordată la nivel central, resurselor umane, sub toate aspectele.

Sistemul judecătoresc trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie dar şi prin stabilirea unor relaţii corecte cu celelalte instituţii participante la activitatea judiciară şi cu justiţiabilii.

În acest sens informaţiile de interes public în prezent sunt accesibile pe paginile de internet, angajaţii instanţei înţelegând ca în aceste relaţii să aibă o atitudine de colaborare şi transparenţă.

În general relaţiile Judecătoriei Moreni cu celelalte instituţii cu care intră în contact pot fi caracterizate ca fiind echilibrate, de colaborare şi respect reciproc, existând conştiinţa de serviciu public în slujba cetăţeanului.

În activitatea curentă a instanţei sunt întâmpinate dificultăţi ce ţin de influenţa unor factori atât de natură obiectivă cât şi subiectivă.

Astfel, instabilitatea şi incoerenţa legislativă manifestată în reglementări succesive şi uneori contradictorii influenţează în mod negativ activitatea sistemului judiciar în ansamblu.

Efortul personal pentru a face faţă acestei avalanşe este considerabil şi, în lipsa unui sprijin instituţional duce uneori la obţinerea de rezultate negative în activitate.

Se poate constata că la nivelul întregului sistem judiciar în urma informatizării bruşte şi a schimbărilor dese atât legislative cât şi de programe informatice, chiar forţată prin aceea că o parte din personal nu a fost instruit în nici un mod în domeniul informatic, situaţia abilităţilor dobândite de către personal a rămas aceeaşi, la nivelul instanţei existând doar un informatician desemnat de la Tribunalul Dâmboviţa care are în atribuţii şi funcţionarea altor reţele de la alte instanţe.

Apreciem că progresele înregistrate se manifestă în calitatea actului de justiţie raportat la faptul că nu au fost înregistrate reclamaţii cu privire la administrarea justiţiei ca serviciu public de către Judecătoria Moreni.

PREȘEDINTE,

NAE VERONICA