Ioan lăCĂTUŞU



Yüklə 1.86 Mb.
səhifə4/23
tarix17.08.2018
ölçüsü1.86 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23




V. Mass-media şi convieţuire interetnică.

Influenţa mass-media asupra integrării, dominării sau

segregării culturale


Analiza discursului şi comportamentului public al liderilor locali şi formatorilor de opinie, aşa cum rezultă din conţinutul şi mesajul materialelor apărute în presa de limbă română şi maghiară, evidenţiază perpetuarea unui deficit de comunicare şi de relaţionare la nivelul comunităţilor maghiare şi române, nesemnalându-se în intervalul de referinţă interferenţe culturale, viaţa culturală a celor două comunităţi desfăşurându-se în paralel, în acelaşi areal. În presa din judeţele Harghita şi Covasna apare tot timpul un discurs paralel, intens etnicizat.

Asupra principalelor teme mediatice prezente în publicaţiile locale există mediatizări diametral opuse, în presa de limbă maghiară şi în cea de limbă română. Accesul limitat la limba maghiară (deci şi la presa respectivă) a populaţiei majoritare din România, dar şi modul de enclavizare mediatică a populaţiei minoritare în cauză, au ca rezultat un proces de segregare informaţională. Prin subiectele abordate şi mai ales interpretarea acestora, mass-media maghiară enclavizează în România o “zonă nostalgică” ideii pan-hungariste. Este un război informaţional ce mizează la nivelul minorităţii maghiare (dar local majoritare) pe psihologia masei, iar la nivelul majorităţii populaţiei statului român pe testarea capacităţii de reacţie a acesteia.

Pentru concretizare prezentăm analiza făcută asupra presei locale de limbă română şi maghiară, din judeţele Covasna şi Harghita în trimestrul IV/2001 şi trimestrele I şi II/2002.

În ultimul trimestru al anului 2001, problematica specifică judeţelor Covasna şi Harghita a fost prezentă în mass-media centrală din România cu o frecvenţă care depăşeşte media pe întregul an. Teme precum “Manifestul PSD pentru Transilvania”, “Raportul Comisiei de Control al SRI privind situaţia din judeţele Harghita şi Covasna”, „Moţiunea Harghita-Covasna” au fost subiecte de prima pagină pentru majoritatea publicaţiilor centrale, focalizând, în acelaşi timp, atenţia factorilor de putere în Stat. Realitatea din cele două judeţe a fost prezentată într-o imagine mult mai complexă, multidimensională, cu componente pozitive şi negative. Deşi nu au lipsit abordările politicianiste şi cele care au plasat dezbaterea în zona discursului naţionalist, au sporit analizele echilibrate şi cele în care se căutau finalităţi pragmatice.

În perioada de referinţă, mass-media din judeţele Covasna şi Harghita a fost centrată pe următoarele evenimente şi teme mediatice: Manifestul PSD pentru Transilvania, Raportul Comisiei SRI referitor la situaţia din judeţele Covasna şi Harghita, Moţiunea Harghita-Covasna, Legea statutului, Legea Administraţiei Publice Locale (inclusiv Normele Metodologice referitoare la folosirea însemnelor şi simbolurilor în Stat), vizita delegaţiei guvernamentale condusă de premierul Adrian Năstase cu ocazia deschiderii noului an şcolar (problema folosirii manualelor şcolare editate în Ungaria), înfiinţarea Universităţii particulare în limba maghiară „Sapientia”, conlucrarea PSD-UDMR, ceangăii din Moldova, sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Miercurea-Ciuc, dezbaterile privind regionalizarea României, modificarea Constituţiei, aplicarea legilor referitoare la retrocedarea pământului, pădurilor şi clădirilor ş.a.

S-au bucurat de o mediatizare pozitivă din partea întregii prese locale, teme ca: integrarea europeană a României, aderarea la NATO, eliminarea vizelor ş.a. Au existat abordări asemănătoare şi asupra unor subiecte precum: greutăţile tranziţiei, sărăcia, şomajul, scumpirile repetate etc. De remarcat prezenţa redusă în spaţiul mediatic local a temelor privind dialogul interetnic, convieţuirea în medii multietnice, interferenţe etno-culturale româno-maghiare, aspecte din viaţa culturală a celeilalte comunităţi ş.a

În presa de limbă maghiară au avut o prezenţă sporită teme referitoare la: legea statutului, retrocedarea bunurilor ce au aparţinut bisericilor “istorice” maghiare şi a pădurilor fostelor composesorate, problema ceangăilor din Moldova, “expansiunea forţată” a Bisericii Ortodoxe pe “pământul secuiesc”, dezbaterile privind regionalizarea României (iniţiativa intelectualilor de la „Provincia” şi intenţia lui Sabin Gherman de a transforma Liga Ardeal-Banat într-un partid ardelean) ş.a.

Publicaţiile de limbă română au dezbătut prioritar teme ca: gestionarea defectuoasă a realităţilor socio-culturale şi politico-economice din judeţele Covasna şi Harghita, traiectoria discontinuă şi lipsa unei strategii a Statului Român adaptată la specificul celor două judeţe, probleme punctuale rezultate în urma aplicării Legii Administraţiei Publice Locale, lipsa de fermitate faţă de unele încălcări ale prevederilor legale (îndeosebi cazurile de condiţionare a ocupării posturilor din administraţia publică locală şi din alte instituţii şi societăţi comerciale, de cunoaşterea limbii maghiare şi cele din planul simbolurilor - imn, drapel ş.a.).

Presa de limbă maghiară a prezentat distorsionat recomandarea premierului Adrian Năstase de monitorizare a presei locale din judeţele Covasna şi Harghita, “confundând” monitorizarea cu “încercarea de cenzură şi suprimarea presei libere”. De fapt, “slujitorii acestei prese, în majoritatea cazurilor, imprimă un comportament versatil şi partinic, promovând abordări părtinitoare, lipsite de obiectivitate. Se continuă campaniile mediatice pe teme specifice acestei „zone nostalgice”: prezentarea sistematică a frustrărilor populaţiei maghiare din Transilvania rezultate din “nedreptăţile Trianonului”; folosirea curentă a unor denumiri istorice, azi dispărute („Szekelyfold – pământul secuiesc, Haromszek - Treiscaune, denumirile fostelor scaune secuieşti – ex.: Kezdi pentru zona Tg. Secuiesc, Orbai pentru zona Covasna, Sepsi pentru zona Sf. Gheorghe, Csik pentru zona Miercurea-Ciuc ş.a.) şi a unor “concepte” străine realităţilor româneşti (exp. “autoguvernarea locală”, “comunitate naţională” - cu referire la minoritatea maghiară ş.a); promovarea unei stări de nemulţumire continuă a acestei populaţii; mesajul negativ al materialelor referitoare la realităţile româneşti şi convieţuirea cu românii; suspiciuni privind dorinţa sinceră a “majorităţii” româneşti de rezolvare a problemelor specifice comunităţii maghiare; folosirea dihotomiei “Ei-Noi”, de regulă “Ei” fiind “ţapul ispăşitor”, pentru toate neîmplinirile “Noastre”; o grijă excesivă faţă de sensibilităţile specifice maghiarilor, însoţită (în multe cazuri) de o lipsă elementară de respect faţă de România şi românitatea ca stare etno-culturală (nu ne referim la persoane fizice) ş.a. Nu au existat explicit critici dure la adresa primăriilor şi consiliilor locale (deşi există destule probleme nerezolvate în gospodărirea localităţilor).



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə