Ioan lăCĂTUŞU

Propuneri pentru păstrarea identităţii românilor

(propunerile membrilor grupurilor parlamentare ale

PDSR, PRM si PUNR)

Respectarea Constituţiei şi a legilor în vigoare. Garantarea şi respectarea drepturilor omului

Acţiuni parlamentare generale:

1. monitorizarea de către Parlament a celor două judeţe, cu scopul de a împiedica agravarea situaţiei, poate fi impusă printr-o moţiune simplă, iniţiată de PDSR, PRM si PUNR;

2. deputaţii din comisiile permanente şi din grupurile parlamentare, cu delegaţie din partea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, să efectueze periodic vizite neanunţate, seminarii, întâlniri pe probleme diverse, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş;

3. constituirea unei comisii complexe (administraţie, învăţământ, cultură, relaţii între minorităţi), care să supravegheze evoluţia situaţiei din cele două judeţe;

4. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii să propună măsuri de eliminare a abuzurilor, prin acţiuni directe de reparare, sesizare a organelor puterii centrale şi locale şi prin promovarea de iniţiative legislative care să contribuie la rezolvarea problemelor. In acest sens, comisia va stabili o subcomisie care va elabora un sistem de lucru privind modalităţile de informare, acţiune şi rezolvare a problemelor apărute, asigurarea respectării legilor şi a hotărârilor judecătoreşti definitive (ex. cazul Odorhei; cazul consilierului Ioan Mastan etc.). Periodic se va prezenta Biroului Permanent un raport cu constatările şi măsurile propuse, pentru a fi supus dezbaterii în Camera Deputaţilor, în comisii şi în plen, cu invitarea celor implicaţi în problemele respective;

5. intrarea în funcţie cât mai repede a instituţiei Avocatului Poporului;

6. informarea sintetica a Consiliului Europei.

Păstrarea identităţii naţionale:

7. program special guvernamental de protecţie şi constituirea unei structuri centrale consultative, cu reprezentare în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care să urmărească aplicarea şi garantarea drepturilor cetăţenilor de naţionalitate română din zonele respective;

8. evaluarea aplicării Hotărârii Parlamentului din 12 februarie 1992, luată în urma raportului Harghita-Covasna (măsuri pentru impiedicarea alungării românilor din cele două judeţe; despăgubirea celor care au fost alungaţi etc.-ancheta) şi discutarea în Parlament a raportului efectuat în urma evaluării;

9. conform aprobării Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, în primavara anului 1998, România va gazdui lucrările Subcomisiei pentru demografie a Consiliului Europei. Fenomenul exclusivismului etnic maghiar evidenţiat prin diminuarea prezenţei demografice româneşti în zonă, ar putea constitui un important punct al dezbaterilor;

10. având în vedere că în satele de munte din judeţele Buzău, Vrancea şi Bacău există încă descendenţi ai familiilor refugiate din Ardeal după 1848 sau 1867, care au reprezentaţi şi în Harghita-Covasna (Balea, Oslobanu, Olteanu etc.), organizaţiile locale ale partidelor parlamentare să iniţieze reînfrăţirea localităţilor de peste munţi şi modalităţi specifice de ajutoare;

11. monitorizarea de către Subcomisia stabilită de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, acţiunilor antiromâneşti şi revizioniste maghiare din cele două judeţe (refuzul cetăţenilor de naţionalitate maghiară de a sărbători Ziua Naţională a României, interpretarea istoriei în detrimentul României şi în folosul Ungariei etc.) şi discutarea în Parlament a constatărilor făcute în urma acţiunii de monitorizare, pentru a găsi soluţii adecvate;

• In domeniul administraţiei publice locale

Reprezentarea la nivel central şi local:

1. 
   asigurarea prin lege a dreptului de reprezentare a populaţiei româneşti din Harghita şi Covasna în structurile decizionale administrative: vicepreşedinte de consiliu judetean, viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ, viceprimari de oraşe, directori (respectiv directori adjuncţi ş.a.) în conducerea instituţiilor descentralizate în teritoriu;
   
2. 
   sistemul prefectural a fost conceput la vremea sa, în Franţa de exemplu, tocmai pentru a tempera tendinţele autonomiste locale. In situaţia judeţelor Harghita şi Covasna unde majoritatea etnică îşi impune reprezentanţii în toate organismele alese, prefecţii şi unii conducători ai instituţiilor descentralizate ale statului (neaparat Inspectoratul Şcolar) ar trebui numiţi numai din rândul populaţiei româneşti;
   
3. 
   înfiinţarea unui organism central (departament, consiliu etc.) pentru prevenirea discriminărilor pe criterii etnice în domeniul administraţiei publice, învăţământului şi culturii, în subordinea Guvernului.
   

Autorităţile locale:

1. 
   evaluarea la nivel central a compartimentului autorităţilor locale;
   
2. 
   impunerea respectării însemnelor statului român de către autorităţile locale din zonă (eşarfa tricoloră a primarului);
   

Anchete ale Comisiilor de cercetare a abuzurilor:

1. 
   privind condiţionarea ocupării unor funcţii publice de cunoaşterea limbii maghiare;
   
2. 
   privind grave discriminări între naţionalitatea maghiară (favorizată) şi română (defavorizată) în domenii ca: folosirea limbii materne, accesul la orice funcţie publică, organizarea şi funcţionarea şcolilor, repartizarea fondurilor de la bugetele locale şi de la bugetul de stat, distribuirea ajutoarelor venite din străinătate, plata ajutorului social pentru familiile cele mai sărace, asistenţa sanitară, grija faţă de monumentele istorice, inclusiv biserici, conservarea patrimoniului cultural (muzee, lucrări de artă etc.);
   

3. privind inscripţiile în limba maghiară.

Protocol politic:

1. 
   realizarea unui protocol al partidelor politice româneşti din Parlament cu UDMR pentru respectarea drepturilor politice şi administrative ale etniei româneşti din zonă;
   

•