Istoria Romei

După Actium

Consecinţa cea mai revelatoare a bătăliei de la Actium şi a efectelor ei rezidă în faptul că Octavian, chiar în măsură mai sensibilă decât Iulius Caesar, a devenit stăpânul unic, absolut, al imperiului teritorial al Republicii. Incontestabil, anexarea Egiptului a convertit Mediterana în lac roman; doar Mauretania rămăsese în afara teritoriilor gestionate direct de către Roma. Pe de altă parte, după eliminarea cuplului regal de la Alexandria, Octavian trebuie să se fi gândit la făurirea unui nou cadru instituţional, care să lichideze definitiv Republica, fără să aibă aerul de a o face; voia să creeze un stat ambiguu, dar relativ stabil, monarhic cu prudenţă, cu deghizări pertinente. Trebuia evitată capcana basileei preconizate de Caesar şi de Marcus Antonius, pe care opinia publică romană nu era dispusă s-o accepte. însă chiar o schimbare fundamentală, discret iniţiată, trebuia pregătită treptat. în 28 î.C, Octavian va promova măsuri legislative deosebit de revelatoare. Va reorganiza senatul, în virtutea unei radicale „alegeri a curiei", lectio senatus, şi va prelua misiunea de prim senator al înaltului consiliu al statului, ca princeps senatus. Mai ales deoarece, încă înainte de Actium, Octavian devenise „conducătorul", dux, al romanilor. Fusese învestit cu o anumită putere tribuniciană. în consecinţă, constatăm că, în 29 î.C, Octavian a putut exclude pe cineva din tribunatul plebei (DC, 52, 43, 2). încă din 43 î.C, se conferise lui Octavian un imperium (Mon. Ane, 4). De asemenea, soldaţii îl salutaseră ca imperator, general victorios, iubit de zei, începând din luna aprilie a aceluiaşi an. Octavian era imperator şi, ca fiu al lui Caesar, din 40 î.C, se intitula „imperator Caesar fiu al divinului Iulius", imperator Caesar diui Iuliifilius. în 16 aprilie 29 î.C, i se atribuie, ca permanent, titlul de imperator.

Pentru moment, la începutul toamnei anului 30 î.C, Octavian structurează noua provincie a Egiptului. Vizitează mormântul lui Alexandru. Era el oare fascinat de mitul celebrului cuceritor macedonean, de visul unei măreţii fastuoase? Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Dar Octavian, care nu recuza violenţa, măsurile extreme, când erau indispensabile, ştia să fie moderat, precaut. Nu va imprima niciodată structurilor politice create de el o factură ostentativ greco-ori-entală. Iniţiază purificarea apelor şi a albiei Nilului şi întemeiază „oraşul Victoriei", Nicopolis,

Eugen Cizek

pe locul taberei sale de la Actium. Oraş hărăzit zeilor Marte şi Neptun. Decide mărirea templului lui Apollo şi orânduirea anumitor jocuri cvincvenale, comemorative ale victoriei de la Actium. La Roma, la 13 septembrie 30, Octavian primeşte de la senat cununa obsidională, odinioară conferită generalilor de soldaţii salvaţi de la masacru. în Forul lui August, această decernare a cununei obsidionale va figura pe soclul statuii lui Octavian (Plin., 22, 6, 3). Caesar cel Tânăr petrece iarna 30-29, călătorind întâi în Siria, până la Eufrat. La 1 ianuarie 29, la Samos, începe al cincilea consulat. Orientul, populat de regate vasale şi de provincii anterior fidele lui Marcus Antonius, pune probleme complicate. Octavian reorganizează dispozitivul roman, unde cele trei provincii, Asia, Bithynia-Pont şi Siria, erau flancate de mici state clientelare. Se interesează de Armenia, însă nu o ocupă din nou. La 11 ianuarie 29, la Roma a fost închis templul lui Ianus: porţile lui erau deschise în timp de război. închiderea lor ilustrează inaugurarea unei ere de pace şi prin excelenţă sfârşitul războaielor civile. Câteva cetăţi greceşti iau numele de Caesarea. La începutul verii anului 29, Octavian se întoarce la Roma. Mulţimea, având în frunte magistraţii, îl întâmpină cu pompă la poarta Capena. în sfârşit, în 13, 14 şi 15 august 29, Octavian celebrează, cu un fast orbitor, un triplu triumf: asupra illyrilor, asupra Cleopatrei, la Actium, şi în sfârşit asupra Alexandriei. Pe străzile Romei, printre mase de romani entuziaşti, se succed parade somptuoase. In prima zi, se celebrează izbânda repurtată asupra pannonienilor şi dalmafilor. Ziua următoare este hărăzită victoriei de la Actium, iar ultima cuceririi Egiptului. Este prezentată prada luată în Egipt şi imaginea Cleopatrei, împodobită cu însemnele regatului cândva faraonic, în urma efigiei reginei, defilează gemenii ei, Alexandros supranumit Soarele (Helios) şi Cleopatra - Luna (Selene; DC, 51, 21). în restul anului, se desfăşoară, în cercul restrâns din jurul lui Octavian, acum în vârstă de 33 de ani, discuţii aprige privitoare la orânduirea statului roman, ce trebuia înnoit. Totodată se întreprind lucrări revelatoare pentru un nou tip de urbanism. în 28 î.C, consulii anului, adică Octavian şi Agrippa, asumă competenţe censoriale. Trecuseră mulţi ani de la ultima recenzare a cetăţenilor. De asemenea, este inaugurat templul lui Apollo de pe Palatin, început după 36 î.C. încă din 30 î.C, Octavian demobilizase enormul număr de militari, de fapt majoritatea soldaţilor din cele 70 de legiuni existente imediat după Actium. Pentru împroprietărirea lor, se apelează la noi confiscări de bunuri diverse, în special de loturi agricole ale partizanilor, fie reali, fie prezentaţi ca atare, ai lui Marcus Antonius. Concomitent se cumpără terenuri, la ţară, cu aurul egiptean." Se prefigurează minuţios lovitura de teatru din ianuarie 27 î.C. Dar ea va fi obiectul capitolului următor.