Pe atunci (1960-1965), "moldoveni leningrădeni", cum spune Petru Dudnic, erau mulţi. Mircea Druc a făcut tot posibilul să-i cunoască pe majoritatea dintre ei. A corespondat apoi, întreţinând relaţii amicale ani îndelungaţi. Erau viitorii pictori, specialişti în arte aplicate: Gheorghe Vrabie, Mihai Grati, Victor Marinescu, Vasile Toma. Profesoarele universitare de mai târziu: Lidia Ranga, Elena Bărbieru, Silvia Andriuţă. Economistul Grigore Graur, artistul şi regizorul de balet Constantin Rusu. Inginerii, ziariştii, interpreţii, profesorii: Mircea Andriuţă, Ion Ciobanu, Matei Nicolae, Dumitru Chebac, Dumitru Orjacovski. În 1990 Gheorghe Vrabie avea să contribuie în mod decisiv la elaborarea şi adoptarea actualei steme a Republicii Moldova.
Căuta, de asemenea, să-i cunoască, să întreţină relaţii bune cu toţi studenţii şi doctoranzii din Ţară: Ilie Bădicuţ, Paul Dinu, Teodor Jurcuţ, Francisc Podoabă. La 27 decembrie 1962, în Sala "A.K. Glazunov" a Conservatorului "N.A. Rimski-Korsakov" din Leningrad, Mircea Druc asistă la concertul studenţilor din clasele profesorilor M. I. Halfin şi T. P. Kravcenko. Printre aceştia şi doi din România. Crinhilda Cristescu a interpretat preludiul, corala şi fuga de Cesar Franck. Dan Grigore - cinci studii de Frédéric Chopin. Au făcut revelionul împreună. Ce mult a regretat că tânăra pianistă n-a mai revenit la studii după vacanţa de vară. N-a mai văzut-o de atunci. Şi pe maestrul Dan Grigore l-a reîntâlnit abia în octombrie 1991, la Braşov.
Fiind student, depista prin unităţile militare ostaşi şi marinari moldoveni. O duminică mergea la Ţarskoe Selo (Puşkin), să-i vadă pe Costea Gaindric din Zăicani şi Vasile Daneliuc din Văratec. Altă duminică - la Sertolovo - 2 (UM 37551) la Filaret Şandrovschi din Costeşti. Se bucurau băieţii de-o carte, de-o revistă românească, de un pachet de ţigări, de o dezbatere "filosofică"... La sărbători, la revelion insista ca să petreacă împreună studenţi şi ostaşi moldoveni. Era fericit când reuşea să-i amestece: basarabeni cu studenţi din Ţară. Aşa credea el pe atunci că se poate învinge înstrăinarea ... Teodor Jurcuţ (ardeleanul) şi Ilie Bădicuţ (olteanul) se "integraseră" armonios printre românii basarabeni.
"Invidia sau stima", menţionate în scrisoarea lui Petru Dudnic, s-au manifestat, probabil, după publicarea primei nuvele în revista "Nistru". A fost apreciat în presă de către preşedintele Uniunii Scriitorilor I. C. Ciobanu şi, mai târziu, de Ion Druţă.
A reuşit la Leningrad, la facultatea de limbi străine. Primea multe scrisori. Cunoscuţi, necunoscuţi. Unii cereau sfaturi cum să ajungă şi ei la Leningrad: Filomena Hlib, învăţătoare dintr-un sat din raionul Ungheni; Nataşa, învăţătoare din Ialoveni, Vasile Toma, învăţător din Sărata-Răzeş, Constantin Andrei, viitorul jurnalist, Chişinău ...
Poetul şi ziaristul Vitalie Tulnic publică în "Tinerimea Moldovei" (1 august 1962) o schiţă pe o jumătate de pagină: "Dacă omul visează marea ..."
"... Prietenul meu [Valeriu Gagiu] insista să-mi facă cunoştinţă cu Mircea - scriitorul, boxerul, studentul capabil - a mai pus lângă numele lui o serie întreagă de atribute ... Mircea a venit singur la mine. Mi-a adus un caiet cu multe pagini împestriţate cu scrisul său egal. Era o povestire ...
... În general, cum de-i ajungea timpul să se gândească la călătorii, să-şi închipuie culoarea mării? M-am uitat, curios, la petecul de hârtie, prins cu o ţintă deasupra patului. Programul lui zilnic: "De la 6,00 la 8,00 - scriu pentru mine; 9,00 - 16,00 - la facultate; antrenament la box-; lectură; - somn - 23,00 - 5,00". Fiecare din aceste puncte cerând o voinţă de invidiat.
... Mircea e student în anul IV la Universitatea din Leningrad, facultatea de limbi romanice ... Profesorii îi apreciază capacitatea de muncă ... Nu o spune el. Despre dânsul vorbesc cu admiraţie prietenii săi, pe care Mircea i-a invitat pe timpul vacanţei în Moldova. Belorusul Evghenii Serdiuc studiază limba română şi a venit aici să-şi facă practica. Românul Ilie Bădicuţ a absolvit Universitatea din Leningrad, s-a specializat în limba şi literatura arabă. În drum spre patrie, s-a oprit pe câteva zile în oraşul nostru frumos, a fost oaspetele lui Mircea în satul lui ... Pentru Mircea, practica din vara aceasta ca ghid - translator al "Inturist"-ului e şi un început de muncă".
La 2 septembrie 1962, acelaşi ziar din Chişinău publica nuvela lui Raul Gonzales de Cascorro "Sămânţa", tradusă din spaniolă de Mircea Druc.
Moscova, 30 ianuarie 1981
Pentru astăzi, vineri, mi-am cerut voie. Motivaţia - să fac bagajele pentru Cernăuţi. Şeful mi-a dat de lucru pentru acasă (redactarea raportului pe anul 1980). Trei zile, până luni, voi sta în casă, la cald. Afară viscoleşte. Îmi fac un ceai ceilonez şi revin la hârtiile mele de arhivă.
În vara anului 1963 intenţionam să le prezint unor colegi de la Moscova un proiect de program. Unele pagini se pot restabili integral.
PROGRAM DE INVESTIGARE, INSTRUIRE, INOVARE
Problema naţională: trecut, prezent, viitor.
CONCEPTE, MODELE, OPŢIUNI.
-
Dominaţia imperialistă - rezistenţa indigenilor
-
Internaţionalism - Naţionalism
-
Antinaţionalism - o veche doctrină a marilor conchistadori.
-
Naţionalism: xenofobie, şovinism, rasism, etnocraţie
-
Internaţionalism: cosmopolitism, xenofilie, xenocraţie
-
Lupta de clasă şi naţiunea
-
Revoluţia socială şi naţiunea
-
Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi naţiunea
-
Religia şi naţiunea
-
Masoneria şi naţiunea
LUPTA NAŢIONALĂ
-
Obiective pe ţări, regiuni etc. (eliberarea, reunificarea, unitatea spirituală, autonomia, drepturi cetăţeneşti)
-
Forme de luptă naţională (politică, economică, psihologică, armată)
RETROSPECTIVA - PERSPECTIVA
-
Deznaţionalizarea ca proces (investigare, combatere, stopare)
-
Raţiunea istorică, dreptul continuităţii (propagare, promovare, însuşire)
-
Tendinţe: "a asimila" şi "a se asimila" (cunoaştere, control)
-
Forţe morale - forţe vitale (consolidare, stoparea degenerării)
-
Resurse umane: concentrarea de capital uman; explozia demografică (programată, controlată); urbanizarea ("să cucerim oraşele!"); intelectualizare (cât mai mulţi indigeni cu studii universitare şi postuniversitare);
-
Autohtonizarea (indigenizarea) instituţiilor statale, structurilor economice, administrative, politice.
-
Prezervarea onomasticii, toponimiei, combaterea imperialismului cultural (lingvistic, religios etc.).
FRONTUL INVIZIBIL
-
Militanţii şi nucleele clandestine (5+5+5+5+5).
-
Formarea liderilor (selectarea, motivarea, instruirea)
Conspecte: broşura "Narodnaia Volea" şi cartea "Sabotage! The secret war against America", de Michael Sayers şi Albert E. Kahn. Din aceste două surse a venit atunci ideea indigenizării, sau mai bine zis deviza: Vozglaviti ştobâ obezglaviti" ("Să ajungi în frunte pentru a decapita") "Pătrundeţi în toate nucleele sindicatelor, în orice secţie, în fiecare departament, la toate uzinele. Noi trebuie să americanizăm aceste organizaţii ..." (p. 63).
Inventar:
- Broşura "Probleme ale relaţiilor economice dintre ţările socialiste" nr. 2, 1964.
- "Viaţa economică" nr. 24 (43) din 12 iunie 1964 (riposta românilor (Costin Murgescu) dată sovieticului E. B. Valev şi est-germanului Willi Kunz)
- Cartea "Marx despre români", vânată cu atâta ardoare de cei de la Chişinău
- Materialele din timpul "primăverii de la Praga"
- Corespondenţa cu latinoamericanii
- "Revolucion en la revolucion?" de francezul Régis Debray
Toate acestea s-au păstrat binişor, fiind într-o despărţitură a genţii şi ambalate în polietilenă.
- Manuscrisele mele ("durerea noastră"), inclusiv romanul "Basarabia n-are Dumnezeu" - irecuperabile.
- Colecţia de scrisori (Mihai Andronic, Moscova 1960-1970) pierdute.
- Colecţia de scrisori (Emil Codău, Chişinău 1959-1960) pierdute.
Poate există vreun remediu chimic? Să mă consult cu specialişti în restaurarea manuscriselor?
Mare păcat! Scrisorile - o sursă preţioasă de inspiraţie, document de epocă, materie primă pentru literaţi, sociologi, politologi. Un roman psihologic, neorealist - "NOI". Cât valorau, de exemplu, criticile la adresa mea, adunate pe parcursul anilor 1959-1969 în dosarul "ANTIDRUC"! Toată elita Chişinăului, toţi basarabenii, generaţia postbelică era menţionată, portretizată de către Emil Codău în infinitele sale descrieri naturaliste, neorealiste şi impresioniste. Emil e un pasionat al genului epistolar şi are spirit de observaţie ieşit din comun.
Până şi vastul poem pornografic anonim "Tristeţi Chişinăuiene" e un document sugestiv, atribuit de unii tot lui Emil. Cu anumite "înnobilări" ar fi putut fi pus în circulaţie. E mai curând un pamflet vizând mizeria vieţii cotidiene ...
Agendele şi adresele pot fi restabilite parţial. S-a pierdut definitiv un document important legat de perioada "Aeroport". Originalul materialului expediat prin L. s-a şters complet. Cine ştie, poate e mai bine aşa... Vino, Mămăligă! Să ţi le dau pe toate, acum, să faci borş cu ele ... Că eu mă culc să dorm liniştit.
Dostları ilə paylaş: |
