La protezele parţiale acrilice, cauzele care duc la deteriorarea lor şi impun necesitatea reparaţiei pot fi împărţite în

d. Reparaţia unei proteze fisurate: prin fisurare se înţelege crăparea protezei fără separarea fragmentelor. Se execută la fel ca la protezele fracturate, fără faza de coaptare a fragmentelor. Înainte de a turna modelul părţii mucozale, se va executa lipirea porţiunii fisurate pentru a preveni o eventuală distanţare la acest nivel.

După priza gipsului de model, se îndepărtează din materialul acrilic pe linia de fisură, se subţiază, se fac retenţiile de o parte şi de alta a ei, apoi se aplică pe model unde se continuă ca la o proteză fracturată.

• După priza gipsului de model, se îndepărtează din materialul acrilic pe linia de fisură, se subţiază, se fac retenţiile de o parte şi de alta a ei, apoi se aplică pe model unde se continuă ca la o proteză fracturată.

a. Dintele este numai detaşat din baza protezei, dar intact ca formă: este un accident relativ frecvent. Dacă dintele artificial este acrilic se poate folosi termenul de relipire, iar dacă este din ceramică (cu sau fără crampoane) este indicată utilizarea termenului de fixare (refixare). Se parcurg etapele:

• a. Dintele este numai detaşat din baza protezei, dar intact ca formă: este un accident relativ frecvent. Dacă dintele artificial este acrilic se poate folosi termenul de relipire, iar dacă este din ceramică (cu sau fără crampoane) este indicată utilizarea termenului de fixare (refixare). Se parcurg etapele:

Dintele se repune în lăcaşul său, prezent în baza protezei, pentru a-i verifica poziţia şi pentru a-i reţine modul de inserare;

• Dintele se repune în lăcaşul său, prezent în baza protezei, pentru a-i verifica poziţia şi pentru a-i reţine modul de inserare;

La dinţii din acrilat se realizează retenţii cu freze obişnuite de oţel atât în baza protezei unde a fost situat dintele artificial, având grijă să nu perforăm spre faţa mucozală, cât şi pe suprafaţa de contact a dintelui cu baza protezei. Aceste retenţii sunt sub forma unor mici puţuri, orificii sau şanţuri;

• La dinţii din acrilat se realizează retenţii cu freze obişnuite de oţel atât în baza protezei unde a fost situat dintele artificial, având grijă să nu perforăm spre faţa mucozală, cât şi pe suprafaţa de contact a dintelui cu baza protezei. Aceste retenţii sunt sub forma unor mici puţuri, orificii sau şanţuri;

Se umectează ambele suprafeţe cu monomer;

• Se umectează ambele suprafeţe cu monomer;

• Se prepară acrilatul autopolimerizabil roz, transparent sau de culoarea dintelui şi se inseră în retenţiile create şi pe suprafeţele de contact, la consistenţa optimă;

Dintele se poziţionează corect şi se presează manual până în momentul polimerizării complete, modelând concomitent excesul de pastă cu un instrument sau buletă de vată, umectate în monomer;

• Dintele se poziţionează corect şi se presează manual până în momentul polimerizării complete, modelând concomitent excesul de pastă cu un instrument sau buletă de vată, umectate în monomer;

Proteza se poate introduce într-un bol cu apă fierbinte, pentru o polimerizare mai rapidă;

• Proteza se poate introduce într-un bol cu apă fierbinte, pentru o polimerizare mai rapidă;

• Se prelucrează, se netezeşte şi se lustruieşte zona afectată de reparaţie;

• După efectuarea acestei operaţii este necesar ca proteza să nu fie utilizată o oră.

b. Dintele desprins a fost pierdut de către pacient: dacă dintele lipsă este în imediata vecinătate a unui dinte natural prezent pe arcadă sau dacă este vorba de un premolar sau molar, unde contactul cu antagoniştii trebuie realizat obligatoriu, se procedează astfel:

• b. Dintele desprins a fost pierdut de către pacient: dacă dintele lipsă este în imediata vecinătate a unui dinte natural prezent pe arcadă sau dacă este vorba de un premolar sau molar, unde contactul cu antagoniştii trebuie realizat obligatoriu, se procedează astfel:

Se ia o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în cavitatea bucală (pentru relaţia cu vecinii) şi în ocluzie (pentru relaţia cu antagoniştii);

• Se ia o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în cavitatea bucală (pentru relaţia cu vecinii) şi în ocluzie (pentru relaţia cu antagoniştii);

• Amprenta, solidară cu proteza, se umezeşte şi se toarnă un model în două etape:

În prima etapă se introduce pasta de gips în interiorul protezei şi se realizează un soclu cu o prelungire distală, unde se creează o cheie de angrenaj.

• În prima etapă se introduce pasta de gips în interiorul protezei şi se realizează un soclu cu o prelungire distală, unde se creează o cheie de angrenaj.

• După priza gipsului se izolează din nou şi se toarnă gips în amprenta antagoniştilor, prelungit peste cheia de angrenaj. Prin demulare se obţine un model solidar cu proteza şi modelul antagoniştilor;

În locul unde lipseşte dintele, se va adapta prin şlefuire un dinte de acrilat care poate fi:

• În locul unde lipseşte dintele, se va adapta prin şlefuire un dinte de acrilat care poate fi:

• Dintr-o garnitură de dinţi cât mai apropiată ca formă şi culoare cu dinţii din proteză;
• Confecţionat în laborator de către tehnician;
• În caz de urgenţă se poate apela pentru dinţii frontali chiar la dinţii dintr-o cheie de culori.