Lector univ

Lector univ. dr. DRAGOŞ CȊRNECI

INTRODUCERE ȊN NEUROŞTIINŢE

Curs în tehnologia ID-IFR

Ó Editura Fundaţiei România de Mâine, 2012

http://www.edituraromaniademaine.ro/

Editură recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului

şi Sportului prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (COD 171)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Sociologie generală. Teme fundamentale/Curs în tehnologia ID-IFR autor: Dan I. Roşca - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2012

ISBN

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă

şi prin orice mijloace tehnice,

este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Constantin FLOREA

Tehnoredactor:

Coperta:

Bun de tipar:; Coli tipar:

Format:

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6

Tel./Fax: [phone]; www.spiruharet.ro

e-mail: [e-mail]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

DRAGOŞ CȊRNECI


INTRODUCERE ȊN NEUROŞTIINŢE

– Curs în tehnologie ID-IFR –

Realizator curs în tehnologie ID – IFR
	Lector univ. dr. Dragoş Cȋrneci

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Bucureşti, 2011

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………..
Unitatea de învăţare 1 CE SUNT NEUROŞTIINŢELE
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1. Modelul facultaţionist al minţii
1.3.2.Validitatea modelului facultaţionst al minţii contestatӑ de datele din neuroştiinţe
1.3.3. De la filosofie spre ştiinţa modernӑ 1.3.4 Dezvoltarea şi organizarea neuroştiinţelor
1.4. Îndrumător pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 2 Metode de explorare a sistemului nervos
2.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 2.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 2.2.1. Investigarea creierului prin metode electrofiziologice : ERPs 2.2.1.1. Componentele ERPs. 2.2.1.1.1. Potenţialele ce preced stimulul 2.2.1.1.1.1. Potenţialele relaţionate cu mişcarea 2.2.1.1.1.2. Variaţia negativă a contingenţelor (CNV) 2.2.1.1.2. Componentele senzoriale 2.2.1.1.2.1. Negativităţile timpurii 2.2.1.1.2.1.1. Potenţialele N100 2.2.1.1.2.1.2. Potenţialele N200 2.2.1.1.2.2. Componentele cognitive târzii 2.2.1.1.2.2.1. Componenta P300 2.2.1.1.2.2.2. Componenta N400 2.2.2. Imagistica funcţională 2.2.2.1. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) 2.2.2.2. Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) 2.3. Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 3 Dezvoltarea creierului – intre programare genetică şi dependenţă de mediu
3.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 3.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare Perioade critice şi perioade sensibile Interacţiunea gene-mediu. Procesele epigenetice Sinapsogeneza Neurogeneza adultӑ 3.3 Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 4 Creierul ca şi sistem de invăţare
Introducere Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare Ȋnvӑţarea prin recompensare sau condiţionarea apetitivӑ Ȋnvӑţarea prin pedeapsӑ sau condiţionarea aversivӑ Impactul drogurilor asupra mecanismelor de invӑţare ale creierului Extincţia şi ȋnvӑţarea reversal Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 5 Organizarea senzorio-motorie a circuitelor creierului
5.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 5.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 5.2.1. Tipuri de ȋnvӑţare a acţiunilor 5.2.1.1. Ȋnvӑţarea instrumentalӑ 5.2.2. Funcţiile creierului senzorio-motor : atenţie, planificare şi luarea deciziilor 5.3. Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 6 Creierul social
6.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 6.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 6.2.1. Neuronii-oglindӑ 6.2.2. Neuronii-oglindӑ şi invӑţarea prin imitare a comportamentelor 6.2.3. Neuronii-oglindӑ şi ȋnţelegerea celorlalţi oameni 6.2.4. Neuronii oglindӑ, neuronii Von Economo şi empatia 6.2.5. Neuronii oglindӑ şi predicţia comportamentului altei persoane 6.2.6. Cooperarea şi judecarea intenţionalitӑţii 6.2.7. Creierul social şi judecӑţile morale 6.3. Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 7 Neurobiologia ataşamentului
7.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 7.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 7.2.1. Sistemele opioide endogene şi ataşamentul 7.2.2. Hormonul oxitocinӑ şi comportamentul social 7.2.3. Hormonul vasopresinӑ şi comportamentul social 7.2.4. Interacţiunea neurohormonilor cu mecanismele dopaminergice şi efectele asupra ataşamentului 7.2.5. Mecanismele neuronale ale excluderii sociale 7.3. Ȋndrumar pentru autoevaluare
Unitatea de învăţare 8 Cele 3 reţele majore ale creierului
8.1. Introducere 8.2. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 8.3. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 8.3.1. Reţeaua atenţionalӑ dorsalӑ 8.3.2. Reţeaua atenţionalӑ ventralӑ 8.3.3. Reţeaua Default 8.4. Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 9 Unde este Sinele in creier
9.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 9.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 9.2.1. Protejarea Sinelui şi anxietatea 9.2.2. Anxietatea, reţeaua durerii şi sistemul nervos vegetativ 9.2.3. Controlabilitatea mediului şi stresul 9.2.4. Stresul cronic, depresia şi afectarea circuitelor creierului 9.3. Ȋndrumar pentru autoverificare
Unitatea de învăţare 10 Relaţia creierului cu organismul
10.1. Obiectivele şi competenţele unitӑţii de ȋnvӑţare 10.2. Conţinutul unitӑţii de ȋnvӑţare 10.2.1. Creierul şi bolile cardiovasculare 10.2.2. Relaţia creierului cu sistemul digestiv 10.2.3. Relaţia sistem nervos-sistem imunitar 10.2.4. Imunitatea şi relaţiile sociale 10.2.5. Sistemul imunitar şi ȋnvӑţarea 10.3. Ȋndrumar pentru autoverificare