Liceul Teoretic German “Johann Ettinger”, Satu Mare cuprins
Yüklə 176,93 Kb.
|
Şcoala există încă din antichitate, doar că în acele timpuri pline de enigme şi mistere numai privilegiaţii aveau dreptul la educaţie. În zilele noastre şcolile au porţile deschise înaintea tuturor copiilor, care însă percep educaţia ca pe o corvoadă.Oricât ne-am plânge din cauza severităţii profesorilor, din cauza faptului că nu înţelegem lecţia (poate ar trebui să ne dăm un pic silinţa), şcoala a devenit o etapă a vieţii absolut necesară în construirea unei cariere. Astăzi este un lucru incomprehensibil să nu frecventezi o şcoală, un liceu sau chiar o facultate. Şcoala este menită să ne ajute în realizarea viselor, speranţelor şi aspiraţiilor noastre, trebuie doar să o priveşti dintr-un unghi obiectiv şi realist. Şi atunci de ce consideră majoritatea elevilor sau adolescenţilor şcoala o pacoste? Din punctul noastru de vedere, al elevilor, şcoala este o irosire a preţiosului nostru timp, a tinereţii, „obligându-ne” să renunţăm la sentimentele de libertate, individualitate şi originalitate. Programul, orele ni se par un chin veşnic şi aşteptăm cu nerăbdare pauzele. Uităm însă că la şcoală ne formăm cultura generală, ne modelăm personalitatea, ne cunoaştem cei mai buni prieteni, iar pauzele devin prilejul distracţiei. Şi totuşi mai sunt şi acei „ciudaţi” cărora le place şcoala...cei cărora învăţătura le face plăcere, cei cărora o nouă regulă învăţată, o nouă carte citită le dă sentimentul puterii şi împlinirii. Maturizarea este cea care va conştientiza în fiecare persoană că şcoala este de fapt baza formării noastre ca individ şi ne învaţă că întreaga viaţă trebuie să învăţăm. Este cel mai preţios dar pe care ni-l dă şcola: şă ştii să înveţi, să te perfecţionezi mereu.
Fiind clasa a IX-a, am plănuit încă din timpul anului şcolar trecut să mergem într-o excursie pentru a ne cunoaşte mai bine. Astfel am ales ca destinaţie minunata zonă turistică, numită Borşa. La excursie am participat 10 elevi însoţiţi de doamnele profesoare Fischer Sabine şi Onciu Camelia. Drumul a fost destul de obositor, dar atunci când am ajuns în aerul curat de munte ne-am simţit foarte bine, reîmprospătaţi. După ce ne-am cazat şi ne-am făcut comozi, nu am putut sta despărţiţi şi ne-am adunat cu toţii într-o singură cameră. Seara ne-am petrecut-o împreună, prilej cu care am povestit până târziu în noapte şi ne-am cunoscut astfel o altă latură decât cea de la şcoală. A doua zi am făcut o drumeţie până la Cascada Cailor, peisaj într-adevăr de basm. Am făcut multe poze, am băut apă din cascadă, care era foarte rece, dar foarte bună. La întoarcere drumul ni s-a părut mult mai uşor, de data aceasta am coborât, însă mişcarea şi aerul curat au făcut să ajungem la cabană frânţi de oboseală. Seara ne-am petrecut-o din nou împreună spunând poveşti de groază care ne-au adormit mai repede decât am fi crezut. În a treia zi am pornit cu regret spre casă, ne-am fi dorit să mai rămânem măcar o zi. Peisajul, aerul curat, compania colegilor şi distracţia ne-au convins că mai trebuie să facem multe excursii împreună. Brătescu Roxana, Brătescu Bianca, X-a C 
Vara aceasta, la fel ca în fiecare an, o grupă de elevi de la trei şcoli sătmărene (Liceul Teoretic German “Johann Ettinger”, Colegiul Naţional “Doamna Stanca” şi Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu”) a fost, la invitaţia primarului Thomas Pink, în oraşul înfrăţit cu Satu Mare, Wolfenbuttel.  Programele pregătite au fost foarte interesante şi variate, dar în acelaşi timp utile. Ne-am simţit bine, ne-am distrat, dar am şi învăţat şi ne-am făcut noi prieteni.
Elevii au prezentat primarului ceea ce au pregătit: unii, un colaj cu tema "Wolfenbuttel", alţii au jucat teatru. Au fost organizate mai multe workshopuri, de exemplu: o piesă de teatru tipic feminină şi una tipic masculină. Programul a cuprins şi vizita la bibliotecă şi la muzeu. Vineri a avut loc "haosul în bucătarie", iar săptămâna s-a sfârşit cu o seară la discotecă. Excursia organizată a cuprins vizitarea unor obiective turistice precum Berlin, Potsdam, Noua Sinagogă şi castelul Sanssouci. În ultima seară elevii au făcut ceea ce şi-au dorit. Fetele au făcut o prezentare de modă, alţii au jucat teatru. Din păcate a venit ziua plecării. Au rămas, însă amintirile frumoase, iar tinerii germani au promis că vor veni la Satu Mare în primăvară şi vom petrece din nou zile frumoase împreună.
Ş Sarcina de a organiza evenimentul le-a revenit elevilor din clasele a XI-a, care şi-au asumat-o cu entuziasm şi seriozitate. Pregătirea unui asemenea spectacol este o sarcină dificilă, însă eforturile organizatorilor şi ale concurentelor au fost răsplătite prin aplauzele spectatorilor.
De fiecare dată când trebuia să plece la repetiţii, noi, restul colegilor, aşteptam tot mai mult cu ce ne vor surprinde fete. Pregătirile intense promiteau un show pe cinste. Spectacolul a început cu un film foarte reuşit în care au fost prezentate concurentele. Prima probă a fost cea a ţinutelor de zi, după care a urmat proba de spontaneitate. Ele au trebuit să găsească o scuză cât mai bună pentru cazul în care ar întârzia la ora de germană. A fost una din cele mai amuzante probe, fetele având scuze foarte bune, unele chiar haioase. O altă probă a fost cea de dans, la care concurentele au dansat una câte una pe muzică diferită. Î Locul I şi MISS DIAMOND: Ingrid Heidel Locul II şi MISS RUBIN: Ivett Schwegler Locul III şi MISS SMARALD: Raluca Păcurar MISS POPULARITATE şi MISS INTELIGENŢA: Mădălina Barnişca MISS SPONTANEITATE: Denisa Suciu MISS SIMPATIE: Cristina Buzaş MISS STRĂLUCIRE: Noemi Resch MISS FOTOGENIE: Lorena Negrea În numele tuturor spectatorilor, pot să afirm, că spectacolul a avut un mare succes datorită organizatorilor şi sponzorilor, pregătirii intense a concurentelor şi atmosferei deosebite. Sala a fost arhiplină la fel ca şi clubul Insomnia, unde atmosfera a fost întreţinută de Dj S’tone şi Dj Flipper cu Geo Da Silva. Györfi Heni, IX-a A 
Miss Boboc-Liceul Teoretic German “Johann Ettinger” A  nul acesta la Miss Boboc Liceul Teoretic German au participat 8 boboace, dintre care juriul le-a ales pe cele trei mai frumoase “pietre scumpe”: Heidel Ingrid (locul I), Schwegler Ivett (locul II) şi Păcurar Raluca (locul III), toate fiind elevele clasei a IX-a A. Cu această ocazie ne-am gândit să-i facem un interviu câştigătoarei pentru a afla câteva lucruri despre ea.
La început nu vroiam să particip, dar până la urmă mi-am schimbat părerea, deoarece este o şansă unică în anii de liceu.
Repetiţiile au fost obositoare deoarece durau ore întregi, dar eu zic că a fost absolut necesar şi că a meritat din plin.
Emoţii, cred că am avut toate participantele, mai ales când am văzut că sala era plină. Înainte să ieşim pe scenă, tremuram toate de emoţii. Dar după prima probă ne-a trecut. :D
Mi-au plăcut toate probele, dar proba mea preferată a fost cea a rochiilor de seară.
Nu m-a schimbat nici faptul că am participat la Miss şi nici faptul că am câştigat. Rămân aceeaşi persoană chiar dacă am câştigat, însă sunt mândră de acest lucru! Dézsi Cyntia, VIII-a B, Györfi Heni, IX-a A  
Î În liceul nostru, Halloweenul este sărbătorit printr-un chef la care se poate intra doar costumat. Însă anul acesta, nu s-a ţinut cheful, pentru că exact în această zi a avut loc concursul Miss Boboc. Spectacolul a avut un mare succes, aşa că nu suntem supăraţi că acest bal mascat s-a amânat pe anul viitor. Totuşi, în data de 31 octombire, elevii claselor a VIII-a B şi a IX-a A respectiv B, au participat la ore mascaţi de halloween. Astfel, în liceu au fost prezenţi clovni, fete gotice pupătoare, arabi, Flintstone, vrăjitoare, boschetari, zombi, câteva dintre costume fiind mai mult amuzante decât înfricoşătoare. Unii şi-au împodobit chiar şi clasa şi coridorul şcolii cu dovleci. În ziua aceea, radioul ne-a oferit piese cu tema Halloweenului: This Is Halloween-Marilyn Manson, Ghostbusters-Ray Parker Jr. Clasa a VIII-a A şi clasele a VI-a A, respectiv B au petrecut seara de Halloween în clasele lor, pentru a păstra obiceiul liceului nostru. Noi, fanii ai Halloweenului, sperăm că anul viitor mai mulţi elevi vor participa la ore mascaţi, pentru a face măcar ziua de 31 octombire mai specială, şi sperăm că se va ţine şi un chef mare, înfricoşător!
Î Concursul a fost organizat de Ioana Urda, elevă în clasa a VIII-a B, ajutată fiind de câteva colege, şi îndrumată de profesorul de muzică al liceului, domnul Kuki Zsolt. Juriul, format din profesori de specialitate, a decis clasamentul în urma celor două cântece de Crăciun prezentate de fiecare concurentă în parte. Astfel, s-a clasat pe locul întâi şi a devenit Vocea Iernii:
Iar acum urmează un scurt interviu cu Bodea Carina, câştigătoarea acestui concurs. 1. De ce ai participat la concurs? Am participat ca să mă distrez şi pentru că am vrut să ştiu cum mă descurc singură la cântat. Asta a fost prima dată când am cântat şi vocal la un program şcolar. 2. Cum te-ai pregătit pentru concurs? Am cântat în clasă aproape în fiecare zi, iar acasă am exersat la pian. 3. Ce ai simţit când ai aflat că tu ai câştigat? Am fost foarte surprinsă, dar în acelaşi timp m-am bucurat. Felicitări câştigătoarelor, dar şi organizatorilor prin strădania cărora reuşim să descoperim noi talente.
Interviu cu domnul profesor Elek Robert
Profesor m-am gândit să mă fac după ce am terminat facultatea, deoarece îmi plac foarte mult copiii.
De 8 ani.
În paralel da, un an.
Îmi place foarte mult tenisul de masă şi să desenez, dar nu prea mai am timp liber.
Mâncarea făcută de soţia mea (cu mici excepţii); băutura: Gin Tonic.
Sunt fan Queen şi U2, cântăreţul preferat-Fredie Mercury.
În general cărţile statistice.
Beautiful Mind
Naşterea fetiţei mele.
Pur şi simplu-3.
I-am spus profesorului că nu m-am pregătit şi chiar aşa a şi fost.
Hmmmm ... La complexul turistic Borşa, unde am vizitat Cascada Cailor.
Nu am reuşit, deocamdată, să fac geografia o materie şi mai interesantă.
Să rămân tot aşa de răbdător cu elevii, entuziasm poate mai mult şi să îmi văd fiica crescând. Mulţumim pentru timpul acordat şi că ne-aţi dezvăluit câteva lucruri interesante despre dumneavoastră! Bianco Erdei, VIII-a B INSPIRAŢI DE MUZE 
La marginea unei fântâni a stat odată o broască frumoasă. Aceasta a fost văzută de trei fete: Hennrie, Hannah şi Delia. Văzând broasca la marginea fântânii, Hennrie le întrebă pe celelalte fete: -Fetelor, ştiţi voi povestea cu Prinţul Broască?...cea cu pupicul? - -Păi...merită să încercăm! -Bun, care începe? întrebă Hennrie. -Eu, eu! răspunse încântată Hannah. Şi atunci Hannah prinse broasca şi o sărută, dar nimic nu se întâmplase. -Ştiu de ce nu merge, eşti prea repezită! Lasă-mă să încerc, îi spuse Delia. Dar nici de data aceasta nu se întâmplase nimic. -Nu aveţi destulă iubire în voi! Priviţi şi învăţaţi, fetelor, spuse Hennrie. Ea dăduse broscuţei cel mai dulce pupic din lume, dar cu toate acestea nu se întâmplase nimic. Stând pe gânduri, fetele ajunseră la concluzia că Prinţul Broască există doar în poveste. Ghinionul lor a fost însă că au fost văzute de un coleg şi de atunci au fost poreclite : fetele pupici la broască !!! Criste Antonia, V-a B 
E Dacă eşti într-un impas numai ea stă lângă tine protejându-te şi numai ea îţi alungă singurătatea. Eu am mulţi prieteni, dar totuşi cea mai bună prietenă a mea este sora mea, ea fiind un exemplu pentru mine. Ca înfăţişare ea este o fată foarte frumoasă: părul ei şaten este lung, având o tunsoare modernă. Ochii ei căprui, scăldaţi de gene lungi oglindesc blândeţea din sufletul ei. Ea este înaltă cu un corp atletic, degetele lungi conturează sunetele, atunci când ea cântă la pian. Sora mea este o fiinţă foarte practică, o fire directă şi îndrăzneaţă. Îi place să se distreze, dar poate fi şi serioasă, atunci când trebuie. O prietenă adevărată trebuie s-o meriţi, a avea aşa ceva este deja un dar, iar acest dar trebuie apreciat. Csomai Cecilia, VII- a A 
 Toamna este unul dintre anotimpurile mele preferate. Îmi plac toate ipostazele prin care trece natura pregătindu-se de somnul iernatic. Cerul veşnic acoperit şi ploile îmi dau o senzaţie de calm şi împăcare, singurul lucru care mă întristează puţin este să văd copacii golaşi. Ciudat e însă că nu mi se par despuiaţi, atâta timp cât dedesubtul lor este un covor de frunze.
Trăiesc finalul toamnei ca pe o promisiune şi un mister, începutul discret al germinaţiei, intrarea în starea de repaus, într-un ritm încetinit de viaţă. Pentru mine, toamna e ca un tangou. Acelaşi ritm, dar altă melodie. O aştept cu bucuria pe care ţi-o dă dansul, deşi cântecul e trist.
Fiind o zi frumoasă de toamnă ne-am hotărât să facem o excursie de o zi în pădurea din apropierea localităţii. De departe se vedea pădurea plutind în culorile toamnei: verde, maro, portocaliu şi galben. Am făcut multe poze interesante pentru a nu uita acel peisaj minunat. A fost foarte interesant faptul că nu ne-am întâlnit cu nicio vieţuitoare în afară de câteva păsări, pe care nu le-am recunoscut. A fost foarte frumos, era linişte, numai ecoul râsetelor noastre deranja liniştea pădurii. Mare ne-a fost bucuria, când am zărit un cerb, dar până să-i facem o fotografie, a şi dispărut. Pe la prânz am dat de un luminiş şi ne-am oprit să facem un mic popas. Ne-am aşezat pe un buştean, ne-am odihnit şi am luat masa. Apoi ne-am grăbit să ieşim din pădure, pentru că toamna, ziua e mai scurtă şi se întunecă foarte repede. Cerul era senin, plin de stele şi seara am adormit repede. A fost frumos şi de neuitat. Megyesi Orsi, VII-a A  
Sfârşit de octombrie...deja e toamnă. Ies la plimbare, străzile par iluminate de flăcările pomilor ca de nişte felinare uriaşe, ce fac melancolia plăcută. Privind în jur, observ cum sufletul mi se încălzeşte...frunzele solare, plutind în jurul meu, mă fac să zâmbesc şi să urmăresc cu atenţie frumuseţea lor. Covoarele galben-ruginii îmi deschid drumuri aprinse prin parcuri. Căutând fericire, muşc sălbatic dintr-un măr copt, miros o gutuie şi picur în gură boabe aurii de struguri . Vântul adie lin ... frunzele se amestecă cu părul meu, funigeii călători se lipesc de hainele mele cu o inocenţă, pe care numai toamna o poţi avea. După-amiaza simt picurii de ploaie care îmi înfrigurează faţa, răspândind aer curat, fericire şi un nou început. O pasăre întârziată se grăbeşte spre ţări cu vreme caldă . . . luându-şi rămas-bun de la aceste locuri. Realizez că toamna este un nou început sau un sfârşit de viaţă, deschis viitorului . . . Pop Jurj Andra, VII-a A 
Cu regret observ în fiecare zi cum soarele se duce la culcare mai devreme de cum mi-aş dori. Acum când ziua este mai scurtă, parcă mă plictisesc în casă şi chemarea şcolii mi-a făcut bine. Deşi răcoarea de afară nu este atât de primitoare mă trezesc cu plăcere şi abia aştept să-mi revăd colegii în fiecare dimineaţă. Prezenţa păsărelelor din timpul verii s-a mai rărit; nici florile nu mai împrăştie atâtea miresme, dar gălăgia curţii şcolii mă face să mă trezesc la viaţă. Poate toamna îmi aduce aminte că am mai crescut cu un an şi mă face mai responsabilă. Nu este chiar atât de rău... tot ea, toamna, îmi aduce aminte că nu peste multă vreme va veni iarna cu zăpada pufoasă şi moale, iar veselia Crăciunului va umple sufletele noastre. Deşi mă întristează moartea frunzelor şi a florilor, faptul că toamna a alungat păsările, eu totuşi îi mulţumesc toamnei pentru belşugul ce ni l-a adus în case. Acum parcă fructele sunt mai zemoase, mai parfumate şi mai gustoase. Nu!...nu sunt supărată că este aici...doar nu degeaba se spune că toamna se numără bobocii. Dezsi Cyntia, VIII-a B 
Toamna este anotimpul meu preferat, anotimpul culorilor. Frunzele sunt portocalii, galbene, cărămizii, aurii, iar mişcarea lor în vântul răcoros amplifică spectacolul de culori. M Toamna se culeg şi merele în livezi, de acum pomii devin mai goi, cu frunze din ce în ce mai puţine. Toamna aduce oamenilor bucuria umplerii pivniţelor cu must proaspăt şi a bucătăriilor cu fructe şi legume, răplata muncii lor de o vară.
Yüklə 176,93 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
i în acest an fetele claselor a IX-a au aşteptat cu emoţii unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa de liceu, Miss Boboc. 
n timp ce fetele se pregăteau pentru probe, spectatorii s-au delectat cu băieţii de la B-Element, cu melodia interpretată de doamna profesoară Angela Dobos şi o fostă elevă a liceului, 
n America, la data de 31 octombrie, se sărbătoreşte Halloweenul, care este sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. De Halloween, americanii se uită la filme horror, citesc poveşti de groază, se plimbă pe străzi costumaţi, fac party-uri, iar copiii se costumează în vrăjitoare, fantome, vampiri, zombi bătând la uşa vecinilor cu sloganul "trick or treat?", care înseamnă "farsă sau dulcuri?". Oamenilor, care nu dau dulciuri copiilor, se face o farsă. Şi ţările din Europa preiau câteva dintre aceste tradiţii, mai ales copiii şi tinerii încântaţi de distracţie.
n ziua de 20 noiembrie 2008 s-a organizat în cadrul Liceului Teoretic German “Johann Ettinger” a doua ediţie a concursului “Vocea Iernii” la care au participat 8 
Dascălii noştri
Da, dar nu sunt sigură că e adevărată. Tu ce crezi Hannah? întrebă Delia.
foarte dificil să aleg dintre prietenele mele care merită a fi cea mai bună. Fiecare prietenă are frumuseţea şi meritul ei. Numai ele mă pot face să fiu cine sunt cu adevărat, să mă simt bine în pielea mea, dar tot ele îmi alungă singurătatea şi tristeţea. Eu cred că a avea încredere în cineva contează cel mai mult: a împărţi cele mai frumoase clipe trăite, a-i spune cele mai noi bancuri şi desigur a-i mărturisi ce simţi cu adevărat.
ulţi pictori au fost fascinaţi de acest anotimp şi numeroasele tablouri reprezentând culegerea strugurilor sau un minunat covor de frunze pot fi admirate în expoziţii. Toamna este şi anotimpul preferat al poeţilor, care cântă cu bucurie dărnicia ei, mesele îmbelşugate ale oamenilor.