Listă de figuri 1 Listă de tabele 2

I.4.4. Analiza SWOT a infrastructurii și a serviciilor aferente în orașul Ocna Mureș

Puncte tari Orașul Ocna Mureș este trei drumuri județene și 3 drumuri comunale care asigură legătura dintre localitățile componente și aparținătoare Reabilitarea recentă a podului peste râul Mureș Prezența gării Războieni în proximitate Creșterea cu 10% a lungimii totale a străzilor modernizate (28 km în anul 2015 față de 23 km în anul 2002) Creșterea cu 42,65% a lungimii simple a rețelei de distribuție a apei potabile (76,9 km în anul 2015 față de 44,1 km în anul 2004) Creșterea cu 66,7% a lungimii simple a rețelei de canalizare (20 km în perioada 2008-2015 față de 12 km în anul 2002) Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale a atins în anul 2015 maximul ultimului deceniu Creșterea numerică a personalului medical din sectorul privat compensează evoluția opusă din sectorul public Existența unui număr relativ ridicat de furnizori de servicii sociale Facilitățile Unității Medico-Sociale Ocna Mureș (fostul spital) au fost redimensionate, refăcute sau reabilitate în ultimii 3 ani din fonduri publice și private Sistem de învățământ care se încadrează în standardele județene și naționale Poziționare bună a Liceului Teoretic „Petru Groza” la nivel județean Prezența unei case de cultură, a unei biblioteci orășenești și al unui club al elevilor în orașul Ocna Mureș, iar în comunele și satele înconjurătoare – a câte unui cămin cultural Creștere considerabilă a fondului de locuințe (maxim istoric al ultimilor 15 ani în anul 2015) Creșterea proporției locuințelor care se află în proprietate privată, cu 3% în anul 2015 față de anul 2011 Creșterea continuă a suprafeței locuibile/ persoană și a suprafeței locuibile/ locuință

Puncte slabe Orașul Ocna Mureș nu este traversat de niciun un drum național sau european Existența unui număr mare de străzi și drumuri neasfaltate (pietruite sau de pământ) Tendința de scădere a cantității de gaze naturale distribuite consumatorilor totali și de uz casnic Persoanele care au asigurare de sănătate sunt nevoite să parcurgă distanțe foarte mari pentru a beneficia de servicii medicale de specialitate, în contextul desființării Spitalului Orășenesc Ocna Mureș Scăderea numerică drastică a personalului medical din sectorul public, chiar dacă este compensată prin evoluția opusă din sectorul privat, presupune costuri incomparabil mai mari pentru pacienți și limitează accesul la serviciile de sănătate Liceul Tehnologic de Chimie Industrială are printre cele mai slabe rezultate la nivel județean Tendința generală de scădere a populației școlare și a personalului didactic în ultimul deceniu Gradul de dotare a locuințelor mai scăzut față de mediul urban din județ (37,1% locuințe care au beneficiat de încălzire centrală de la sistemul de termoficare în Ocna Mureș, comparativ cu 63,1% la nivelul mediului urban; cu baie în locuință (71% locuințe cu baie în interior în Ocna Mureș, comparativ cu 84,5% la nivelul mediului urban) Cale ferată industrială şi podul de fier neutilizat Transport în comun deficitar Număr insuficient de parcări publice Lipsa zonei de protecție/ siguranță de-a lungul DJ, DC și a căii ferate Sistemul de colectare a apelor fluviale necesită modernizare Existența de gospodării fără rețele tehnico-edilitare și insalubre în cartierele cu populație de etnie romă Estetică urbană deficitară

Oportunități Finalizarea, în anul 2012, a lucrărilor de apă-canal afectaseră majoritatea străzilor din oraș Obținerea în anul 2014 a avizului de funcționare pentru Centrul Multifuncţional de sănătate la Ocna Mureş

Amenințări Ofertă educațională ne-adecvată noilor realități și cu piața muncii în cadrul Liceul Tehnologic de Chimie Industrială (calificări de tip agricol, de pildă, ar fi de interes)

I.5. Economia oraşului Ocna Mureş

I.5.1 Evoluţia Produsului Intern Brut şi încadrarea în evoluția pe plan național, regional, județean

Judeţul Alba, din care face parte şi oraşul Ocna Mureş, se află situat în Regiunea Centru alături de judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Potrivit ultimelor evoluţii economice la nivel de ţară, Regiunea Centru este una dintre cele mai dezvoltate (după Regiunea Bucureşti – Ilfov şi Regiunea Vest), putându-se compara cu alte regiuni din Uniunea Europeană, precum Swietokrzyskie, Warminsko Mazurskie (Polonia), Del-Dunantul, Del Alfold (Ungaria), Vychodne Slovensko (Slovacia), Produsul Intern Brut reprezentând în perioada 2007-2013 aproximativ 75% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (cu 28 de membri)³⁰.

Conform ultimelor date comunicate presei în data de 10 octombrie 2017 de către Institutul Naţional de Statistică, economia românească a cunoscut un trend ascendent. Dacă în anul 2016 creştea cu 4,8% faţă de perioada anterioară, iar PIB-ul a fost de 169, 6 miliarde euro (circa 8.600 euro/locuitor), în anul 2017, în primele două trimestre, economia României a înregistrat noi progrese. Astfel, economia a crescut cu 5,9% pe seria brută în semestrul I şi cu 1,7%, respectiv 6,1% în trimestrul II, iar nivelul mediu al încrederii în economie a fost de 105,1 puncte, în creştere semnificativă faţă de 103,2 puncte, în perioada corespunzătoare din anul 2016, acestea fiind semnale pozitive importante la nivel de ţară. În ce priveşte judeţele, care au avut cele mai mari rate de creştere în anul 2016, datele sunt următoarele: judeţele Maramureş, Cluj, Alba, cu rate de creştere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% şi de judeţele Bacău, Iaşi, Caraş-Severin şi Covasna (fiecare cu 5,5%), fiind singurele judeţe în care creşterea economică a fost de cel puţin 5,5% în 2016³¹.

În anul 2016, an pentru care datele disponibile sunt complete, doar două regiuni au fost peste cele şase judeţe din centrul ţării, şi anume Regiunea Bucureşti – Ilfov (17.700 de euro/locuitor) şi Vest (7.900 euro/locuitor). Astfel, Regiunea Centru se situa la final de 2016, pe un merituos loc 3. Date importante despre situaţia economică a regiunilor României sunt oferite şi de către Eurostat (organismul Comisiei Europene care se ocupă de statistici), potrivit căruia Regiunea Centru, din care face parte şi judeţul Alba, a ajuns la un PIB pe cap de locuitor de 52% din media UE (7.100 de euro/locuitor); PIB-ul regional a fost în 2014 de 73,81 mld lei, adică 11,07 din totalul PIB pe ţară, situând Regiunea Centru pe locul al treilea la nivel de ţară (după Regiunea Bucureşti – Ilfov cu 129% şi Regiunea Vest cu 58% peste media europeană); Celelalte regiuni româneşti cu PIB pe cap de locuitor de până la 50% din media UE sunt Sud-Vest Oltenia (41%), Sud-Muntenia (43%), Nord-Vest (48%) şi Sud-Est (50%). Politicile judeţene şi locale ale municipiilor din Regiunea Centru au urmărit mereu crearea unui mediu economic regional competitiv şi atractiv pentru investitorii români şi străini, care să aibă drept finalitate şi impact reducerea disparităţilor între judeţele regiunii, dar şi între regiunile ţării, contribuind astfel la creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din Regiunea Centru. După Regiunea Bucureşti – Ilfov, pe primele trei poziţii în privinţa aportului adus la PIB-ul naţional, în ordinea valorii aduse, se află Regiunea Vest (39.991), urmată de Centru (36.168) (formată din judeţele Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita) și de Nord - Vest (33.415). Deşi în locurile fruntaşe la nivel naţional, totuşi Regiunea Centru poate fi considerată una a extremelor: conţine două dintre cele mai sărace judeţe din România (Harghita şi Covasna, dar şi patru dintre cele mai puternice judeţe din ţară, din punct de vedere economic şi al perspectivelor de dezvoltare şi de atragere de noi investitori (Braşov, Mureş, Alba, Sibiu). Investiţiile viitoare şi dezvoltarea economică a Regiunii, a judeţelor care o alcătuiesc, dar şi a oraşelor ei se leagă şi de resursele naturale deosebit de bogate: gaze naturale, ape minerale, păduri, monumente, edificii şi locuri încărcate de istorie, favorabile dezvoltării turismului, toate însumând la un loc un uriaş potenţial pentru locuitorii regiunii. Regiunea Centru a avut în anul 2016 un PIB de 83,95 miliarde lei, iar discrepanţele economice dintre cele două judeţe Harghita şi Covasna şi celelalte din Regiunea Centru au fost majore. Covasna avea în 2016 un PIB de aproximativ cinci ori mai mic decât Braşovul (5,3 miliarde RON faţă 25,4 miliarde RON), fiind pe locul al doilea în clasamentul celor mai sărace judeţe din ţară. Situaţia nu a fost mai bună nici pentru judeţul Harghita, cu un PIB de 8 miliarde RON. La distanţe semnificative se situează judeţele Alba (12,5 miliarde RON), Sibiu (15,9 miliarde RON) şi Mureş (16,5 miliarde RON)³².

Dacă anul 2010, Județul Alba a avut un aport de 9.807,4 milioane de lei, contribuind cu 1,72% la formarea PIB-ul României (Conform Comisiei Naționale de Prognoză), în anii următori s-au înregistrat creșteri considerabile ale PIB-ului pentru județul Alba, acesta ajungând la 11009,3 milioane lei în 2014 și 12000,6 milioane lei în 2016 (contribuind în 2014 cu 1,65% cf INS). Astfel, județul Alba urmează trendul Regiunii Centru.

În corelație cu PIB/locuitor trebuie să analizăm și câștigul salarial mediu net lunar, exprimat în lei, la nivelul județului Alba comparativ cu nivelul național și situația la nivelul Regiunii Centru. În anul 2008, județul Alba deține locul patru în cadrul Regiunii Centru, după județele Brașov, Sibiu și Mureș în privința câștigului salarial mediu net lunar, poziție menținută și în 2009. În 2010 Județul Alba devansează județul Mureș, situându-se pe locul trei în cadrul Regiunii Centru, după județele Brașov, Sibiu, însă revine pe locul patru în 2011 și 2012, poziție care a menținut-o și în anul 2015. În anul 2015, salariul mediu net lunar la nivelul județului reprezenta 85,42% din media națională, iar în anul 2016 a ajuns la 86,36% din media națională. În anul 2016 (an pentru care INS oferă date statistice în prezent (anul 2018), salariu mediu net lunar la nivelul întregului județ Alba era de 1767 RON, astfel că județul Alba se clasează în continuare pe locul patru, după județele Sibiu, Brașov și Mureș³³. Astfel, în ceea ce privește cei doi indicatori - PIB/ locuitor și salariul mediu net lunar - județul Alba înregistrează o creștere la nivel național (de la 85,42% la 86,36%), dar o menținere a poziției la nivel regional în clasamentul județelor.

România ocupă în continuare penultimul loc în Europa în ceea ce privește câștigurile minime și medii în cadrul UE, conform datelor oferite de Eurostat. Astfel, în România salariul minim pe economie se situa în anul 2017 la 321 Euro, în timp ce salariul mediu era de 515 euro, situația fiind una mai proastă doar în Bulgaria, în timp ce în țările din vestul Europei se înregistrau următoarele salarii: Luxemburg (minim – 1998 euro, mediu 3009 euro), Danemarca (minim 1700 euro, mediu 3095 euro), Germania (minim 1498 euro, mediu 2270 euro), Italia (minim 900 Euro, mediu 1762), Spania (minim 825 euro, mediu 1718 euro), Slovacia (minim 435 euro, mediu 755 euro), Ungaria (minim 411, mediu 622). Media generală a salariului minim în UE este 935,78 Euro, iar cea a salariului mediu este de 1520 euro³⁴.