Lista acronimelor şi abrevierilor



Yüklə 3,02 Mb.
səhifə15/200
tarix10.01.2022
ölçüsü3,02 Mb.
#99809
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   200
Total

reabilitate

Nord-Est

2

7

809

23.3

12

Sud-Est

3

12

176

84.9

7.5

Sud

9

129

7510

493.3

140.5

Sud-Vest

3

23

540

34.4

8

Vest

1

3

23

19.3

19.3

Nord-Vest

3

5

154

100.2

73.9

Centru

12

121

1377

487.1

117.2

Bucureşti-Ilfov

3

126

25760

491

18.9

România

36

426

13312

1,733

397.6

Sursa: Calcule bazate pe date preluate de la MIRA
Aceste parcuri au atras 426 de firme care au închiriat spaţii (conform MIRA). Cele mai multe dintre aceste firme se găsesc în Regiunea Sud (129), reprezentând 30% din numărul total al de firmelor aflate în aceste structuri de afaceri, urmată de Regiunea Bucureşti-Ilfov (cu 126 firme).
În afară de parcurile menţionate mai sus, există din 2004, în jur de 45 structuri de afaceri care nu sunt înregistrate la MIRA (conform anumitor surse private), jumătate dintre acestea fiind localizate între zona Bucureştiului şi regiunea Sud, demonstrând o tendinţă de atragere a ISD. În această privinţă, zona de Vest a ţării este reprezentată modest. În unele cazuri, aceste structuri sunt de fapt depozite, fiind neadecvate pentru desfăşurarea unor activităţi de producţie, din cauza unor deficienţe, precum: neracordarea la sistemul de canalizare şi la reţeaua de gaze. Într-un număr destul de limitat de cazuri, accesul la reţeaua de cale ferată este realizat.
Incubatoarele de afaceri, componentă importantă a infrastructurii de afaceri, cu rol major în impulsionarea micilor întreprinzători, sunt de asemenea slab reprezentate, îndeosebi în anumite Regiuni.
Există 21 de incubatoare de afaceri, cele mai multe fiind localizate în Regiunile Sud-Vest (24%) şi Centru (19%). Aceste incubatoare găzduiesc aproximativ 11 IMM-uri, mult sub media UE de 34 de incubatoare. Multe dintre aceste incubatoare se confruntă cu lipsa resurselor şi a experienţei în dezvoltarea afacerilor. Totuşi, câteva incubatoare au reuşit să devină prospere şi să ofere performanţă.
Suprafaţa medie ocupată de un incubator de afaceri este de 1.630 mp, fiind utilizată în principal doar pentru producţie şi pentru activităţi de birou, faţă de 3.000 mp cât reprezintă media UE-15. Majoritatea IMM-rilor din incubatoare aparţin sectorului de servicii şi celui industrial, neexistând o specializare distinctă pentru posibilele IMM-uri asistate. Incubatoarele existente oferă servicii de consultanţă generală cum ar fi înfiinţarea unei companii sau conceperea unui plan de afaceri. Doar 10 dintre incubatoare oferă şi servicii de TIC.
În general, parcurile industriale de tip „brownfield” (ce însumează o suprafaţă de 439,86 ha), au preluat părţi din vechile platforme industriale. Vechile platforme industriale sunt tot mai mult căutate de firme pentru a-şi relocaliza activitatea din zonele centrale ale oraşelor. Parcurile de tip „greenfield” nu au căpătat o mare amploare, cele mai multe dintre ele aflându-se în construcţie.
Celelalte structuri de sprijinire a afacerilor (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, parcuri logistice, parcuri de afaceri etc) sunt slab dezvoltate. În concordanţă cu Legea 50/2003 privind crearea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, unde au fost create 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice (cu autorizaţie provizorie/ temporară) în: Galaţi, Brăila, Slobozia, Braşov, Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, din care funcţionale: Galaţi, Iaşi şi Braşov.
Slaba dotare cu infrastructuri, inclusiv utilităţile, lipsa spaţiilor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare, sunt probleme majore cu care se confruntă majoritatea structurilor de sprijinire a afacerilor. În foarte puţine cazuri, parcurile industriale oferă şi asistenţă pentru accesarea fondurilor de la instituţiile bancare.
În urma analizării surselor de finanţare s-a demonstrat că ponderea împrumuturilor (de la instituţiile bancare şi financiare), leasingului şi factoringului a crescut direct proporţional cu IMM-urile. Micro-întreprinderile folosesc resurse proprii de finanţare şi din acest motiv se dezvoltă foarte greu sau intră în faliment. Această situaţie este, în principal, cauzată de condiţiile restrictive de finanţare (rate ale dobânzilor mari, garanţii mari, birocraţie etc.).

Tabel 6
Finanţarea IMM pe clase de mărime



Surse de finanţare

Procente în total IMM-uri

Micro

Mici

Medii

Resurse proprii

79,53

74,30

77,95

Împrumuturi bancare

37,84

59,78

72,44

Leasing

20,10

41,62

58,27

Împrumuturi de la instituţiile financiare

1,74

3,35

7,87

Factoring

1,12

5,59

11,02

Garanţii de la Fondul Naţional de Garantare din România pentru IMM

0,12

0,00

0,00

Alte surse de finanţare

0,37

0,56

0,79

Surse: Cartea albă a IMM-urilor din România, 2006


Yüklə 3,02 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   200




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin