Lista acronimelor şi abrevierilor

Rata de dependenţă, pe regiuni - 2005

%

Regiunea	Tineri/Adulţi	Bătrâni/Adulţi	Rata de dependenţă
Nord-Est	27,3	21,3	48,6
Sud-Est	21,8	20,5	42,4
Sud	22,3	24,3	46,7
Sud-Vest	22,7	23,8	46,5
Vest	21,1	20,3	41,4
Nord-Vest	22,8	19,3	42,1
Centru	22,2	19,4	41,6
Bucureşti-Ilfov	15,9	19,9	35,8
România	22,4	21,2	43,6

Sursa: Anuarul Statistic al României 2006, INS
Pe de altă parte, rata de dependenţă demografică a atins valoarea critică în Regiunea Nord–Est (48,6 %), datorită presiunii exercitate de segmentul de vârstă 0 - 14 asupra adulţilor (27,2 %), în timp ce segmentul vârstnicilor a înregistrat cele mai mari presiuni în Regiunile Sud şi Sud-Vest, circa 23 de bătrâni la 100 de adulţi. Referitor la Regiunea Bucureşti-Ilfov, în ciuda ponderii foarte mari a vârstnicilor în totalul populaţiei, situaţia în termenii dependenţei demografice este mai bună, cu o pondere a adulţilor în regiune de 73,6 % în 2005, cea mai ridicată din România. Explicaţia constă în atracţia pe care o exercită capitala pentru locuitorii celorlalte regiuni prin oportunităţile sale de angajare.

Grafic 6

Sursa: Anuarul Statistic al României 2006, INS
Dependenţa de sectorul agricol, combinată cu rata mare de dependenţă demografică (populaţia inactivă faţă de populaţie activă) şi consecinţele negative ale acestora asupra sistemelor sociale (sistemul de sănătate, bugetul asigurărilor sociale, sistemul de protecţie socială), vor avea un puternic impact negativ asupra dezvoltării economice şi vor contribui la decuplarea continuă de la creşterea economică a anumitor zone ale ţării, a căror populaţie activă va avea şi mai multe motive să migreze spre marile centre urbane.

Migraţia

În ceea ce priveşte migraţia internă, trendurile sunt destul de stabile. Începând cu 1995 Regiunea Nord-Est a pierdut cel mai mare număr de populaţie şi acest lucru a fost confirmat şi în anul 2005.

Tabelul 8

Fluxurile migratorii pe regiuni, în 2005

- Număr -

Regiuni