Lista acronimelor şi abrevierilor

Rata de ocupare în România

-%-

	2000	2001	2002	2003	2004	2005
România	63,6	62,9	58,0	57,8	57,9	57,7
Masculin	69,5	68,5	64,1	64,1	63,6	63,9
Feminin	57,8	57,3	52,0	51,5	52,1	51,5
Nord-Est	67,1	66,4	60,1	59,9	62,4	61,5
Masculin	71,5	70,2	64,0	63,8	65,4	64,0
Feminin	62,6	62,5	56,1	56,0	59,3	59,0
Sud-Est	60,8	59,9	55,3	55,8	54,7	54,7
Masculin	67,3	67,9	64,2	63,1	62,7	63,2
Feminin	54,3	52,0	46,5	48,5	46,7	46,2
Sud	64,7	64,0	58,2	58,1	58,1	58,1
Masculin	72,0	70,9	65,2	66,6	64,5	65,9
Feminin	57,4	57,2	51,3	49,6	51,6	50,2
Sud-Vest	69,1	69,5	61,8	62,0	59,9	60,1
Masculin	73,4	74,3	66,9	66,8	65,5	65,8
Feminin	64,9	64,8	56,6	57,0	54,2	54,3
Vest	62,2	61,2	57,6	57,1	56,9	56,6
Masculin	68,7	66,9	64,9	64,8	63,4	63,9
Feminin	55,9	55,7	50,5	49,7	50,5	49,5
Nord-Vest	63,4	64,0	57,8	57,2	56,1	56,0
Masculin	67,9	67,7	62,6	62,2	61,4	61,0
Feminin	59,0	60,3	53,1	52,2	50,9	51,1
Centru	59,8	59,6	55,9	55,2	53,9	54,2
Masculin	66,3	65,1	61,4	62,1	60,2	61,7
Feminin	53,4	54,2	50,3	48,4	47,6	46,6
Bucureşti-Ilfov	60,0	56,7	56,9	56,5	59,7	59,4
Masculin	67,2	63,5	63,6	63,5	65,8	65,9
Feminin	53,5	50,5	50,8	50,2	54,1	53,4

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2006
La nivel regional, rate ale ocupării peste media naţională sunt înregistrate în Regiunile mai puţin dezvoltate: Nord-Est, Sud şi Sud-Vest, cauzate de ratele de ocupare ridicate din agricultură. Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează de asemenea rate ale ocupării peste media naţională, dar în acest caz datorită ofertei de muncă mult mai ridicate şi diversificate. În perioada 1990-2001, numărul salariaţilor a scăzut de la 7,5 milioane la 4,5 milioane, în acelaşi timp cu creşterea numărului şomerilor, în special din cauza restructurărilor din economie, în urma cărora a fost disponibilizată o mare parte a forţei de muncă. Rata şomajului a crescut constant între 1991 şi 1999 (de la 3% la 11,8%).

Grafic 7

Efectivul salariaţilor şi rata şomajului (1990-2005)

Sursa: INS

După 2000-2001 România a intrat un proces de redresare economică, înregistrând o perioadă de creştere economică, cu toate că numărul salariaţilor a rămas stabil (4,5 milioane în 2005).
Rata şomajului a scăzut până la valoarea de 5,9% în 2005. Este totuşi de menţionat că numărul şomerilor este mult mai mare decât o arată cifrele, întrucât acestea se referă doar la şomerii înregistraţi. Deşi anchetele oferă o imagine mai aproape de numărul real al şomerilor, totuşi, ca fenomen, rata şomajului descreşte de la an la an, una din principalele cauze fiind migraţia temporară în străinătate pentru muncă (aprox. 2 milioane de persoane).
Pe sectoare ale economiei, reflectând evoluţiile economiei româneşti, populaţia ocupată în agricultură a scăzut în perioada 2001-2005 în toate regiunile ţării. Totuşi, scăderea populaţiei ocupate în agricultură nu poate fi considerată una reală, deoarece a mare parte din populaţia care munceşte în agricultură, ca lucrători pe cont propriu, nu este înregistrată ca angajată în acest sector. Aceasta poate fi uşor verificat prin faptul că cea mai mare parte din lucrătorii pe cont propriu apar, în statistici, în mediul rural în toate Regiunile ţării.
Sectorul construcţiilor este unul dintre cele mai dinamice din ţară, fiind singurul sector unde populaţia ocupată a crescut în termeni reali în toate regiunile ţării. Regiunile Bucureşti-Ilfov (60,7 mii persoane) şi Centru (11,5 mii persoane) sunt regiunile care au înregistrat cea mai dinamică evoluţie în acest sector în ultimii cinci ani.
Grafic 8

Sursa: Statistică Teritorială , 2006 şi Anuarul statistic al României, 2006, INS

În aceeaşi perioadă (2001-2005), sectorul serviciilor⁸ a înregistrat un trend asemănător sectorului construcţiilor, singura Regiune care a înregistrat o scădere a numărului populaţiei ocupate în acest sector fiind Regiunea Sud.
În particular, regiunea Bucureşti-Ilfov se distanţează de celelalte regiuni din punctul de vedere al populaţiei ocupate în servicii (175,2 mii persoane), datorită creşterii rapide a sectorului afacerilor, ratei relativ înalte de cuprindere în învăţământul superior, factor care sprijină creşterea serviciilor, precum şi amploarei investiţiilor – îndeosebi în Municipiul Bucureşti - în telecomunicaţii. Alte Regiuni, cum ar fi Nord-Vest, Centru şi Vest, au înregistrat creşteri ale populaţiei ocupate în activităţi precum comerţul, hoteluri şi restaurante, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, intermedieri financiare etc.

În acelaşi timp cu creşterea sectorului privat s-a înregistrat şi scăderea ponderii populaţiei ocupate în sectorul public în totalul populaţiei ocupate.

Tabel 11

Populaţia ocupată în sectorul privat şi public

-%-

An	Sectorul Public	Sector Privat
2000	26,4	67,1
2001	24,3	70,4
2002	24,8	69,9
2003	23,7	72,1
2004	23,2	73,8
Q1 2005	21,8	75,7

Sursa: INS

În ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă, există disparităţi evidente între regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, regiunile preponderent rurale şi anume, Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest înregistrând ponderi mari ale populaţiei ocupate cu educaţie primară sau fără şcoală absolvită. În Regiunea Bucureşti-Ilfov forţa de muncă înregistrează cea mai înaltă calificare comparativ cu celelalte Regiuni.

Tabel 12

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe regiuni de dezvoltare

în 2005

-%-

Regiuni	Superior	Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri	Liceal	Profesional, complementar sau de ucenici	Gimnazial	Primar sau fără şcoală absolvită
România	12,6	4,8	30,7	25,5	18,6	7,8
Nord-Est	9,4	3,5	24,0	27,3	24,0	11,8
Sud-Est	10,4	4,6	29,6	27,1	19,3	9,0
Sud-Muntenia	8,9	4,4	31,5	25,5	19,8	9,9
Sud-Vest	11,1	6,0	28,4	21,9	21,1	11,5
Vest	13,2	4,7	34,9	25,3	18,1	3,8
Nord-Vest	10,7	4,9	32,1	26,4	20,3	5,6
Centru	12,1	5,8	33,5	31,9	12,2	4,5
Bucureşti-Ilfov	30,2	5,1	37,3	17,5	8,9	1,0

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2006