Lista acronimelor şi abrevierilor

Regiunea Sud-Vest
Principalele probleme care afectează mediul înconjurător în judeţele Olteniei sunt: eroziunea solului şi pericolul deşertificării în judeţele Dolj şi Olt, calitatea solului datorită activităţilor miniere în judeţele Gorj şi Mehedinţi şi agenţilor chimici în judeţul Vâlcea. Calitatea aerului în judeţul Olt este scăzută şi există pericolul alunecărilor de teren în judeţul Vâlcea. Condiţiile precare ale reţelei de colectare a apelor uzate generează un nivel ridicat de poluare a cursurilor râurilor, iar numărul insuficient al depozitelor de gunoi au o influenţă negativă asupra mediului.

Ape uzate

Lungimea reţelei de alimentare cu apă a regiunii Oltenia este de 3.969 km (8,8 % din totalul reţelei naţionale de 44.987 km). Regiunea Oltenia are în total cel mai mic număr de localităţi alimentate cu apă din România. Lungimea reţelei de canalizare regională este de 1.352 km (8,14% din lungimea reţelei de canalizare la nivel national), regiunea Oltenia aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere. De asemenea, Doljul se numără printre judeţele care au cel mai mic număr de localităţi cu reţea de canalizare din ţară. Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală, având o capacitate de epurare insuficientă, pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de apă receptoare, debite de ape insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de ape neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalaţiilor şi a exploatării necorespunzătoare.

Gestionarea deşeurilor

Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubritate în Regiunea Sud-Vest Oltenia este de 36%. Din totalul populaţiei la nivel de regiune, ponderea populaţiei deservită în mediul urban este 98,75%, iar în mediul rural 1,25%. În anul 1999 s-au înregistrat cele mai mari cantităţi de deşeuri industriale în judeţele Vâlcea şi Mehedinţi. Deşeurile periculoase care afectează cea mai mare suprafaţă de teren din România sunt datorate pulberilor de decantare rezultate în urma lucrărilor de la Fabrica de Sodă Govora (168 ha). Este de asemenea important să mentionăm zona afectată de pulberile de decantare provenite de la Doljchim Craiova (15,8 ha).

O altă problemă o reprezintă lipsa serviciilor pentru gestionarea deşeurilor menajere şi animaliere în mediul rural, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticla, metale, materiale plastice). În consecinţă, depozitele de deseuri menajere prin caracterul lor neorganizat generează fenomene destul de grave în arealul de amplasare: infiltraţiile de ape uzate spre freatic şi degradarea apelor subterane din zonă, antrenarea de către vânt a materialelor uşoare (hârtie, poliester, praf, etc.) dinspre zonele de depozitare spre terenurile cultivate ori localităţi şi generarea de mirosuri neplăcute datorate atât deşeurilor ca atare cât şi proceselor de degradare. Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în afectarea calităţii factorilor de mediu, şi anume:

• 
  aer: datorită antrenarilor eoliene apar spulberări de cenuşă (un număr de 20-30 /an) care reprezintă principalele efecte negative ale haldelor de zgură şi cenuşă şi care se rasfrâng asupra perimetrului şi zonelor limitrofe haldelor.
  
• 
  apa de suprafaţă: apele de suprafaţă sunt poluate prin scurgerile directe de ape limpezite cu conţinut ridicat de săruri, sodiu, potasiu şi pH.
  
• 
  ape subterane: în haldele de cenuşă se drenează spre freatic cantităţi imense de săruri, alcalinitate, ion amoniu, halda mâl drept facând practic apele nepotabile;
  
• 
  solul şi subsolul - Afectarea solului şi subsolului prin infiltrarea levigatului. De asemenea aportul de substanţe organice şi minerale poluante provenite din descompunerea deşeurilor modifică caracteristicile chimice ale solului (respectiv concentraţiile de azotaţi, azotiţi, metale grele şi substanţe organice nedegradabile)
  

În judeţul Dolj se înregistrează un proces îngrijorător de deşertificare, 65% din fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din România. În ceea ce priveşte biodiversitatea, la nivel judeţean s-au înregistrat prejudicii în zonele forestiere din judeţele: Dolj (64,8% din arbori) – cel mai afectat din România, Mehedinţi (39,1%), Gorj (36,4%) – aflate pe locurile 4 şi 5 ca procent între judeţele ţării. Astfel, trei din judeţele din Oltenia sunt situate pe primele locuri în ţară ca judeţe cu un grad înalt de deteriorare a fondului forestier (locurile 1, 4 şi 5).

Poluarea aerului

Sectoarele în care s-au estimat emisiile de gaze cu efect de seră sunt: sectorul energetic, procesele industriale, deşeuri, utilizarea solvenţilor, agricultură, respiraţia enterică. Activitaţile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect de seră sunt procesele de combustie. La nivelul regiunii Oltenia funcţionează complexele energetice de mare putere: C.E. Turceni si C.E. Rovinari, C.E. Isalnita, C.E. Craiova II, CET Govora, CET Calafat, Romagprod- Turnu. Severin. Alte surse de emisii pentru gaze cu efect de seră sunt: SC Oltchim Rânmicu. Vâlcea, U.M. Govora, Doljchim, SC Alro, SA Slatina.

Nivelul de poluare cu pulberi în suspensie sau pulberi sedimentabile se menţine în continuare ridicat în regiune, în multe din localităţile monitorizate înregistrându-se depăşiri ale CMA (în timp de 24 de ore şi anuale).