Lista acronimelor şi abrevierilor

Regiunea Vest
Ape uzate
Activităţile economice care afectează calitatea apei subterane şi care produc concentraţii ridicate de amoniu sunt: gospodăriile rurale, industria minieră, metalurgică, energetică, chimică, mobilei, produselor lemnoase, alimentară. Cu toate că uzinele industriale şi gospodăriile rurale deţin staţii de curăţare/purificare, apele industriale uzate sunt deversate în apele curgătoare.
Evaluarea situaţiei regionale a surselor de ape uzate are în vedere următoarele elemente caracteristice: randament de epurare, cantităţi de substanţe poluante evacuate, toxicitatea poluanţilor. Din acest punct de vedere se evidenţiază:

• 
  Staţii de epurare orăşeneşti ineficiente care necesită modernizare, retehnologizare;
  
• 
  Inexistenţa staţiilor de epurare pentru unele localităţi urbane şi rurale;
  
• 
  Staţii de preepurare ineficiente pentru activităţile industriale;
  
• 
  Poluarea acviferului freatic din unele zone;
  

Degradările stării de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

• 
  Evacuări de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cât şi de gradul scăzut de echipare cu reţea de canalizare menajeră;
  
• 
  Dejecţii evacuate de la complexele de creştere a animalelor şi păsărilor;
  
• 
  Depozite de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate;
  
• 
  Îngrăşăminte chimice şi pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.
  

În bazinul hidrografic Dunăre, calitatea apei subterane este influenţată de activitatea minieră din zonă (flotaţie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre.

Gestionarea deşeurilor

Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate în Regiunea Vest cuprind: deşeuri menajere provenite de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi).

Începand din anul 2000, evoluţia cantităţilor de deşeuri generate este descendentă. În anul 2003 cele mai mari cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeţul Hunedoara. Ponderea cea mai mare în cadrul deşeurilor municipale o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile din sectorul economic. În ceea ce priveşte aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din populaţia regiunii beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor menajere, preponderent în mediul urban. Cele mai mari cantităţi de deşeuri generate au fost deşeurile rezultate din activitatea minieră, cenuşa şi zgura de termocentrală, deşeurile feroase din prelucrări mecanice şi dezmembrări de utilaje şi echipamente, deşeurile de la prelucrarea lemnului. Conform cercetării statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri periculoase generată la nivelul anului 2004 în Regiunea Vest a fost de 6893 t, reprezentând 1% din cantitatea totală de deşeuri de producţie generată la nivelul regiunii.
Depozitele de deşeuri orăşeneşti din judeţ sunt depozite mixte, acceptându-se pentru depozitare atât deşeuri de tip municipal cat şi deşeuri de producţie, de obicei nepericuloase. Aceste depozite sunt neamenajate şi nu întrunesc condiţiile impuse pentru protecţia factorilor de mediu. În Regiunea Vest sunt în funcţiune un număr de 35 depozite de deşeuri municipale, dintre care un singur depozit ecologic în funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit în anul 2003 şi dat în funcţiune în anul 2004.

Sol

Aproximativ 1630,29 ha din suprafaţa totală a teritoriului este poluată din cauza deşeurilor industriale şi menajere, această zonă necesitând măsuri de monitorizare detaliate, şi în unele cazuri programe pentru reabilitarea solului. În regiunea Nord-Vest, fostele platforme industriale (degradate sau închise) sunt abandonate şi au nevoie de investiţii majore pentru regenerare urbană şi pentru a fi incluse în circuitul economic (de ex: platformele industriale din judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud). Utilizarea durabilă a solului implică următoarele măsuri:

• 
  Dezvoltarea habitatelor verticale pentru a menţine o zonă mai largă pentru agricultură şi zone de pădure;
  
• 
  Dezvoltarea produselor ecologice agricole;
  
• 
  Valorificarea zonelor agricole şi a resurselor naturale;
  
• 
  Dezvoltarea agroturismului şi creşterea animalelor;
  
• 
  Constrolul pestei şi monitorizarea dezasterelor.
  

Poluarea aerului

În Regiunea Vest nu există reţele de monitorizare a calităţii aerului. Analizoare automate se găsesc în judeţele Arad, Caraş –Severin şi Timiş. În Regiune există o staţie de supraveghere a poluării de fond, amplasată în zona montană Semenic, judeţul Caraş Severin. Se poate considera că celelalte staţii de supraveghere a calităţii aerului, care se află pe teritoriul Regiunii Vest sunt pentru evaluarea poluării de impact, poluare care este rezultatul direct al surselor de poluare. Principalele surse de poluare a atmosferei cu aceşti poluanţi sunt:

• 
  traficul rutier – în toate judeţele Regiunii Vest;
  
• 
  industria siderurgică şi metalurgică – judeţele Caraş Severin şi Hunedoara;
  
• 
  centralele termice care folosesc combustibili solizi – în toată regiunea;
  
• 
  industria cimentului – judeţul Hunedoara;
  
• 
  deponeurile de deşeuri menajere în toată regiunea.
  

Printre factorii poluatori identificaţi în Protocolul de la Kyoto, România monitorizează emisiile următoarele gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO₂), nitrogen protoxid (N₂O) şi metan (CH₄). Activităţile identificate ca surse de emisii pentru aceste gaze sunt: arderea combustibilului în industriile energetice, procesele de producţie, folosirea solvenţilor şi altor produse, agricultura, tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Principala sursă de poluare privind metatele grele este cauzată de diferitele procese industriale şi în privinţa Pb, este cauzată de motoarele cu combustie internă. Cantităţile de emisii Hg, Cd, Pb în regiunea Nord-Vest în 2004 au fost calculate în concordanţă cu programul CORINAIR şi au fost următoarele: Cd – 147.688 kg, pentru Hg – 79.276 kg, pentru Pb – 16.750.955 kg. Ponderea emisiilor pe judeţe este prezentată, după cum urmează:

• 
  89% din totalul emisiilor Cd sunt cauzate de activităţi desfăşurate în industria prelucrătoare, în Judetul Maramureş;
  
• 
  emisiile Hg sunt în proporţie de 50% în judeţul Cluj şi 25% în Maramureş, fiind rezultatul activităţilor grupei 09 (depozitarea şi tratarea deşeurilor) şi grupei 03 (procesele de ardere din industria prelucrătoare şi metalurgie, producerea Cu)
  
• 
  emisiile Pb sunt cauzate în proporţie de 55% de judeţul Maramureş, urmat de Bistriţa Năsăud cu 14% şi judeţul Satu Mare cu 13%