Lista acronimelor şi abrevierilor

Poluarea aerului
O contribuţie importantă la răspândirea poluanţilor atmosferici o au factorii meteorologici specifici pentru zona noastră printre care menţionăm: direcţia şi viteza vântului, calmul atmosferic, inversiunile termice şi ceaţa ca fenomen meteorologic.
În urma monitorizării poluanţilor în emisie s-a concluzionat că o pondere a poluării este datorată traficului rutier intern din regiune şi de tranzit. Principalele surse poluatoare din industrie sunt reprezentate de:

• 
  industriile metalurgice şi siderurgice, responsabile de eliberarea în atmosferă, prin coşuri de emisie, a unor cantităţi însemnate de SO2 şi pulberi încărcate cu oxizi de metale grele (S .C. Sometra S.A. Copşa Mică ), deoarece unităţile nu sunt dotate cu instalaţii de neutralizare a gazelor, iar sistemele de purificare a pulberilor, existente, sunt insuficiente;
  
• 
  industria extractivă: S.C. Cuprumin S.A Abrud-filiala Arieşmin;
  
• 
  industria chimică: S.C. Upson Ocna Mureş, S.C. Azomureş S.A. Tg-Mureş, S.C.Viromet S.A. Oraşul Victoria, S.C. Nitrofertilizer S.A şi Nitroexploziv S.A. Făgăraş;
  
• 
  industria lemnului: S.C. Stratusmob S.A.-Blaj, S.C. Kronospan Sebeş S.A, şi Kronoşpan Sepal S.A;
  
• 
  industria sării: Salina Ocna Mureş;
  
• 
  industria sticlei S.C.Geromed S.A. Mediaş
  

Sol

Degradarea solului este cauzată de:

• 
  Fenomene naturale care contribuie la degradarea solului în Regiunea Centru: eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărăturări, aciditate.
  
• 
  siturile industriale - o poluare semnificativă a solului se remarcă în zonele Copşa Mică, Mediaş ale judeţul Sibiu. În această zonă procesele industriale de prelucrare a sulfurilor polimetalice degajă în atmosfera pulberi încărcate cu metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu), care depuse pe sol şi vegetaţie produc o creştere a concentraţiei acestora la niveluri toxice şi au drept rezultat o degradare a suprafeţelor de teren – cca. 3.400 ha terenuri agricole sunt puternic poluate şi cca. 7.600 ha mediu poluate;
  

În zona Zlatna datorită poluării progresive s-a intensificat degradarea solurilor forestiere şi agricole prin acumularea poluanţilor (metale grele) şi datorită emanaţiei gazelor cu SO₂ precum şi a « ploilor acide ». Emisiile acide, precipitaţiile puternic acide din zonă, asociate cu emisiile de pulberi cu metale toxice au avut efecte negative asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, prin acumularea poluanţilor în sol se produce acidificarea complexului trofic, slăbirea activităţii microbiologice şi sărăcirea fondului de substanţe minerale.

Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii asupra mediului, în special asupra habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de apă şi energie, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, mai ales în perioadele cu cerere maxima (în sezon). Este cazul a cel puţin două situri industriale abandonate: Zlatna şi Copşa Mică.
Deşi faţă de anii anteriori situaţia zonelor verzi s-a îmbunătăţit în regiune, în 2005 unui locuitor îi reveneau 5,4 mp de spaţiu verde (situaţia pe judeţe este diferită, variind între 3,1 mp/locuitor în jud. Mureş la 10,3 mp/loc în Covasna) suntem încă departe de recomandarea Naţiunilor Unite de a asigura cca 16mp spaţiu verde/locuitor. Suprafaţa zonelor de agrement şi a parcurilor a scăzut (2,9 mp de parcuri şi teren amenajat pentru agrement/locuitor).