Capitolul VII
Liturghia darurilor mai inainte sfintite
Liturghia darurilor mai inainte sfintite este folosita astazi doar in perioada Postului Mare (de luni pana vineri)
1. Originea si vechimea acestei Liturghii
Sinodul de la Laodiceea (364-383) prin canoanele 49 si 51 a hotarat ca in timpul Postului Mare sa nu se mai savarseasca Liturghiasi sa nu se mai serbeze pomenirea sfintilor mucenici decat sambata si duminca. Dupa aceasta dispozitie, celelalte zile au devenit zile aliturgice.
Insa erau crestini care mergeau si in zilele din saptamana si doreau sa se impartaseasca, mai ales miercurea si vinerea. Pentru a respecta hotararile Sinodului de la Laodiceea, dar si pentru impartasirea credinciosilor care doreau sa se impartaseasca in aceste zile ale saptamanii, s-a format obiceiul de a pastra o parte din Darurile Sfintite la Liturghia de sambata si duminica pentru impartasirea credinciosilor din cursul saptamanii.
Liturghia Darurilor mai inainte sfintite (slavona: Prejdeosfestania, prescurtatat Presvestania) este o combinatie a Vecerniei cu Liturghia. Este greu sa stabilim cu precizie originea sau vechimea ei, dar e sigur ca ea este de origine oriental, dezvoltata in sec. V-VI. Prima mentiune documentara o intalnim intr-o anonima de origine alexandrina (Cronica Pascala) scrisa in 645 in care ni se spune ca Heruvicul de la aceasta Liturghie (Acum Puterile ceresti) a fost introdus de Patriarhul Serghie al Constantinopolului, in 617.
In sec VII, Liturghia era definitive formata si raspandita peste tot in rasarit, deoarece la Sinodul Trulan, prin canonul 52, Liturghia era consfintita si se reglementa faptul ca ea sa se faca intoate zilele Postului, afara de sambata si duminica si de praznicul Bunei-Vestiri.
Dostları ilə paylaş: |
