| 4. Lecturile biblice
a) Apostolul = trimiterea la propovaduire a Sf. Apostoli, fie cea dintai, indata dupa alegerea lor sau cea definitiva, dupa Inviere (Mt. 28, 19).
b) Cadirea / tamaierea din timpul Apostolului se face in cinstea Sf. Evanghelii care urmeaza sa fie citita si simbolizeaza pe Sf. Apostoli si mireasma invataturii dumnezeiesti raspandite de ei. Dupa unii, cadirea simbolizeaza darul Sf. Duh, dat prin Evanghelie tuturor.
c) Citirea Sf. Evanghelii inchipuie aratarea deplina a lui Hristos in lume, propovaduind. De aceea, inainte si dupa, se canta „Slava Tie, Doamne...”.
Din momentul iesirii cu Sf. Evanghelie, Lit. devine o treptata epifanie a prezentei mistice a lui Hristos intre noi, mai intai in simboluri iar apoi, prin Sf. Daruri, in realitatea Sf. Sau Trup si Sange. De aceea elementele tipice, preinchipuitoare din VT, existente pana acum in randuiala Lit. incep sa dispara treptat pentru a face loc celor simbolice si mistice din NT.
Prezenta simbolico-mistica a lui Hristos in mijlocul nostru devine mai perceptibila in faza urmatoare a Lit., cand se citesc pericopele din Apostol si Evanghelie. De aceea mai intai ni se arata Sf. Evanghelie inchisa, inchipuind epifania Domnului de la Botez.
Dupa aceea, citirile din Scriptura = aratarea vadita a Mantuitorului, cand El vorba tuturor in public si S-a facut cunoscut nu numai prin cele graite de El, ci si prin cele invatate de Apostoli (de aceea se citeste mai intai Apostolul). Apostolul se citeste mai intai pentru a arata ca manifestarea Domnului in lume s-a facut treptat.
Dostları ilə paylaş: |
