Langen. (langhen). 1. Localitate în NV Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la NV de oraşul Bremerhaven. 2. Localitate în VSV Germaniei, la E de oraşul Mainz.
Langenargen. (langhenarghen). Localitate în SSV Germaniei, la N de lacul Boden.
Langenau. (langhenau). Localitate în E Germaniei, lângă oraşul Freiberg.
Langenberg. (langhenberg). Localitate în E Germaniei, la E de oraşul Chemnitz.
Langenbernsdorf. (langhenbernsdorf). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Zwickau.
Langenburg. (langhenburg). Localitate în SSV Germaniei, pe râul Jagst, la ENE de oraşul Heilbronn.
Langenchursdorf. (langhen şursdorf). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.
Langenfeld. (langhenfeld). Localitate în Germania, la SE de oraşul Düsseldorf.
Längenfeld. (lenghenfeld). Localitate în V Austriei, pe râul Ötztaler Ache, la SV de oraşul Innsbruck.
Langenhagen. (langhen hagen). Oraş în Germania, la NNE de oraşul Hannover.
Langenhessen. (langhenhesen). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Zwickau.
Langenholthausen. (langhen holt hauzăn). Localitate în V Germaniei, la SE de oraşul Dortmund.
Langenhorn. (langhenhorn). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).
Langenleuba-Niederhain. (langhen leuba niderhain). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.
Langenleuba-Öberhain. (langhenleuba eoberhain). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.
Langenlois. Localitate în NE Austriei, pe râul Kamp (afluent al Dunării), la NV de Viena.
Langensalza. (langhenzalţa). Localitate în centrul Germaniei, la NV de oraşul Erfurt.
Langenstriegis. (langhenstrighis). Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Chemnitz.
Langenthal. (langhental). Localitate în NNV Elveţiei, la NE de Berna.
Langenwang. (langhenvang). Localitate în ESE Austriei, pe râul Fiestritzl SE de oraşul Spital.
Langenzenn. (langhenţen). Localitate în S Germaniei, la NV de oraşul Nürnberg.
Langenzersdorf. (langhenţersdorf). Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la N de Viena.
Langeoog. (langheog). Insulă situată în arhipelagul Frisice de Est (Germania) din Marea Nordului.
Langer-See. (langherzee). Lac situat lângă Berlin (Germania), la SE de capitală.
Langeveen. (langheven). Localitate în ENE Olandei, la graniţa cu Germania, la NNE de oraşul Almelo.
Langfeng. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csicsihar.
Länggasse. (lengase). Cartier al oraşului Berna (Elveţia).
Langhennersdorf. Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Chemnitz.
Langholm. (lengholm). Localitate în S Scoţiei (Marea Britanie), la ENE de oraşul Dumfries.
Langholt. (lengholt). Localitate în SE Islandei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Lang Jökull. v. Langjökull.
Langjökull (Lang Jökull). (lang iocul). Gheţar în partea central-vestică a Islandei, la NE de capitala ţării.
Langley. (lenli). Vârf (4 276 m) situat în Munţii Sierra Nevada, în partea central-sudică a statului California (S.U.A.).
Langlielva. Pârâu ce traversează oraşul Oslo (Norvegia) şi se varsă în fiordul Oslo.
Langnau (Langnau im Emmenthal). Localitate în partea central-nordică a Elveţiei, la E de Berna.
Langogne. (langon). Localitate în S Franţei, pe râul Allier, la SV de oraşul Le Puy.
Langon. Localitate în SV Franţei, pe fluviul Garonne, la SE de oraşul Bordeaux.
Langøy (Langøya). (lanloi). Insulă (Norvegia) în arhipelagul Vesteralen, în Marea Norvegiei, aproape de ţărmul de NV al Norvegiei. Suprafaţa este de 860 kmp, relieful este deluros (760 m altitudine maximă). Oraşele principale sunt Sortland, Bo, Eidsfjörd.
Langøyene. Insulă în fiordul Oslo, la S de oraşul Oslo (Norvegia).
Langreo. Oraş în NV Spaniei, la SE de oraşul Oviedo.
Langres. 1. Plateau de. (lagr, plato deo). Regiune de podiş calcaros în partea central-estică a Franţei, la N de Dijon. Altitudinea maximă este de 516 m. Formează cumpăna de ape dintre bazinele fluviului Sena şi râului Saône. Clima este continentală. De aici izvorăşte Sena şi afluentul său Marne ca şi câţiva afluenţi ai râului Saône. 2. Oraş în Franţa, la poalele nordice ale Platoului Langres, pe râul Marne.
Langsa. Oraş în NV insulei Sumatra (Indonezia), la NV de oraşul Medan.
Langsee. (langzee). Localitate în E Austriei, la SE de oraşul Wiener Neustadt.
Langsett. Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Sheffield.
Långshyttan. (longşitan). Localitate în Suedia, pe râul Österdalälven, la SV de oraşul Gävle.
Lang So'n (Lang Son). Oraş în NE Vietnamului, aproape de graniţa cu China, la NE de Hanoi.
Langst. Localitate în V Germaniei, pe Rin, între oraşele Duisburg (la NNE) şi Düsseldorf (la SSE).
Langtao. Localitate în China, în Tibet.
Långträsk. (longtresc). Localitate în NE Suediei, la SV de oraşul Luleå.
Langtry. (lengtrii). Localitate în S S.U.A. (Texas), pe Rio Grande, la graniţa cu Mexic, la NV de oraşul San Antonio.
Languedoc. (lagdoc). Provincie istorică în partea de S a Franţei, situată între Masivul Central Francez (la N), fluviul Rhône (E), Golful Lion (SSE) şi fluviul Garonne (V). Oraşele principale sunt: Toulouse, Nimes, Montpellier, Castres etc. Regiunea deţine păduri, bauxită, cereale, viţă de vie etc.
Långvind. (longvind). Localitate în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, între oraşele Gävle (la S) şi Sundsvall (la N).
Langwarden. (langvarden). Localitate în NV Germaniei, pe ţărmul Mării Nordului, la NE de oraşul Wilhemshaven şi la NV de oraşul Bremerhaven.
Langwarrin. (lenguărin). Localitate în Australia, la SSE de oraşul Melbourne, pe ţărmul E al golfului Port Phillip.
Langwedel. (langvedel). Localitate în NV Germaniei, la SE de oraşul Bremen.
Langwied. (langvied). Cartier al oraşului München (Germania).
Langwies. Localitate în ESE Elveţiei, la SE de oraşul Chur.
Lanhszi. (lansii). Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Harbin.
Łanięta. (vanieta). Localitate în centrul Poloniei, la V de Warszawa (Varşovia).
Lanín. 1. Vârf vulcanic (3 776 m) în Munţii Anzi, în parcul naţional omonim, la graniţa Argentina-Chile. 2. Parc naţional în NV Argentinei, la graniţa cu Chile, pe versantul estic al Anzilor. Înfiinţat în 1937, are suprafaţa de 379 ha. Cuprinde vârfuri semeţe, păduri, 25 de lacuri (Huechulafquén, Rińihue etc.), faună andină (puma, condor etc.).
Lanišce. (lanişţe). Localitate aflată în NE peninsulei Istria (Croaţia).
Lanjü. (langiu). Insulă (China) situată la SE de insula Taivan, în Oceanul Pacific.
Lank-Latum. Localitate în V Germaniei, la SE de oraşul Krefeld.
Lankócpuszta. (loncoţ pusto). Localitate în Ungaria (Somogy), la SV de localitatea Berzence, la graniţa cu Croaţia.
Lankoviri. (lancovirii). Localitate în E Nigeriei, pe râul Benue, la ESE de oraşul Muri.
Lankwitz. (lancviţ). Cartier al Berlinului (Germania).
Lannemezan. (lenmezon). Localitate în SV Franţei, la SV de Toulouse, pe râul Garonne, centru al aluminiului.
Lannersbach. (lanersbac). Centru minier (magneziu) în SV Austriei, la SE de oraşul Innsbruck.
Lännersta. (lenersta). 1. Fjord în SE Suediei, la ESE de oraşul Stockholm. 2. Localitate în Suedia, la E de oraşul Stockholm, la N de fiordul cu acelaşi nume.
Lannilis. (lenilis). Localitate în NV Franţei, în NV peninsulei Bretagne, la N de oraşul Brest.
Lannion. (lenion). Localitate în NV Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la NV de oraşul St. Brieuc, în peninsula Bretagne.
L'Annonciation. (lanonsiasion). Localitate în SE Canadei (Québec), la NV de oraşul Montreal.
La Nouvelle. (la nuvel). Localitate în S Franţei, pe ţărmul golfului Lion, la N de oraşul Perpignan.
L'Anse. (lens). Localitate în S.U.A. (Michigan), la lacul Superior, la V de oraşul Big Bay.
L'Anse aux Meadows. (lans omedauz). Sit în NE Canadei (Newfoundland), unde se găsesc urme ale debarcării normanzilor, reprezentând prima aşezare a europenilor în Lumea Nouă. A fost declarat Parc Naţional Istoric în 1977.
Lansing. (lensin). 1. Localitate în NV Canadei (Yukon), pe râul Stewart, la E de oraşul Barlow. 2. Localitate în S.U.A. (Iowa), pe fluviul Mississippi, la SE de oraşul Winona. 3. Oraş în NNE S.U.A., centrul administrativ al statului Michigan, situat în partea central-sudică a peninsulei Lower (aflată între lacurile Michigan şi Huron), la confluenţa râurilor Grand, Red Cedar şi Sycamore, la 130 km NV de Detroit. Are circa 125 000 loc, fiinţând din anul 1847. Este centru agricol dar şi industrial.
Lanškroun. (lanşcrun). Localitate în NNE Cehiei, la NV de oraşul Olomouc.
Lantao. Vârf (935 m) situat în insula Lan (China-Hong Kong).
Lantau (Lantao). 1. Insulă chineză în NV Mării Chinei de Sud (Hong Kong), la V de insula Hong Kong, de care este separată prin canalul Lamma. Suprafaţa măsoară 93 kmp. Relieful este deluros, cu altitudine maximă în vârful cu acelaşi nume, de 858 m. Oraşele principale sunt Mui Wo, Tai O, Tung Chung. 2. Strâmtoare marină situată la SV de insula Lantao. Leagă golful Canton de Marea Chinei de Sud.
Lanteri. (lanterii). Localitate în NE Argentinei, pe fluviul Parana, la SV de oraşele Corientes şi Resistencia.
Lantsch. (lantş). Localitate situată în ESE Elveţiei, aproape de oraşul Timmins.
La Nurra. Centru de exploatare a fierului situat în NV Sardiniei (Italia).
Lanús. Oraş în Argentina, în conurbaţia Buenos Aires, situat la 9 km S de acesta. Are circa 470 000 loc. Este centru metalurgic şi auto. A fost fondat în 1888.
Lanusei. Localitate în E Italiei, la SV de oraşul Arbatax.
Lany. (lanii). Râu în Belarus, afluent al râului Pripjaty, în care se varsă la E de oraşul Pinsk.
Lánycsók. (lani cioc). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la ESE de Pécs şi la NV de oraşul Mohács, la V de Dunăre.
Lanzada. Hidrocentrală situată în N Italiei, pe râul Adda, la graniţa cu Elveţia.
Lanzarote. (lansarote). Insulă vulcanică spaniolă, în ENE arhipelagului Canare, la 175 km NE de insula Gran Canaria. Suprafaţa atinge 806 kmp, relieful este bazaltic, cu altitudinea maximă de 670 m. Localitatea principală este Arrecife. Se practică pomi-viticultura. Turismul este dezvoltat.
Lanzhou (Lancsou). (landzou). Oraş în partea central-nordică a Chinei, pe fluviul Huang He, în apropierea Marelui Zid, centrul administrativ al provinciei Gansu. Are peste 1,5 milioane loc. Important centru industrial şi comercial, a fost fondat în secolul VI î.e.n.
Lanzo d'Int. (lanţo dint). Localitate în N Italiei, la E de lacul Lugano şi la V de lacul Como.
Lanzo Torinesse. (lanţo torinese). Localitate în NV Italiei, la NV de oraşul Torino.
Laoag. Oraş situat în NV insulei Luzon (Filipine), pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Lao Cai (Lao Cay). Localitate în N Vietnamului, la graniţa cu China, pe râul Sông Hong, la NV de Hanoi.
Laodiceea. 1. Numele mai multor oraşe din Asia, în perioada elenistică. 2. v. Latakia.
Laohaho. Râu în NE Chinei, afluent al râului Hszilamulunho.
Laoighis. v. Leix.
La Om. Cel mai înalt vârf al masivului Piatra Craiului (2 238 m). Mai este cunoscut şi sub denumirile de Baciu sau Piscul Baciului. Aici se află endemismul garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus).
Laon. Localitate în NE Franţei, între oraşele Reims (la SE) şi Amiens (la NV).
Laona. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan şi la NV de oraşul Green Bay.
La Orchilla. (la orşilia). Insulă (Venezuela) situată în SE Mării Caraibilor (Oceanul Atlantic).
La Oriental. Localitate în E Argentinei, la S de oraşul Pergamino.
La Orotava. Localitate în E insulei Tenerife (Insulele Canare-Spania), pe ţărmul N, la Oceanul Atlantic.
La Oroya. (la oroya). Localitate în Peru, în Anzi, la ENE de oraşul Lima. Între cele două oraşe se găseşte cea mai înaltă cale ferată din lume.
Laos. 1. Republica Democratică Populară Laos/Sathalanalat Paxathipatai Paxaxôn Lao. Stat în Asia de SE, în Peninsula Indochina, fără ieşire la mare. Suprafaţa este de 236 800 kmp, populaţia depăşind 5 milioane loc. Capitala este Viangchan (Vientiane). 2. Podiş în statul Laos, în NV ţării, cu pătrundere şi pe teritoriul Thailandei.
Laosan. Golf al Oceanului Pacific situat la E peninsulei Shantung (China), la NE de oraşul Csingtao.
Lapa. 1. Localitate în SE Braziliei, la SV de oraşul Curitiba. 2. Cartier al oraşului São Paulo (Brazilia).
Lápafő. (lapofeo). Localitate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Dombóvár.
Lapalisse. (lapales). Localitate aproximativ în centrul Franţei, la NE de oraşul Vichy.
La Pallice. (la palis). Localitate în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Rochefort.
La Palma. 1. (San Miguel de la Palma). Insulă vulcanică spaniolă, situată în extremitatea de V a arhipelagului Canare, la o distanţă de 85 km VNV de insula Tenerife. Are 663 kmp, suprafaţa fiind muntoasă, cu cratere vulcanice (Taburiente-2 426 m, Cumbre Vieja etc.). Localităţile principale sunt Santa Cruz de la Palma, Los Llanos etc. Aici se află un observator astronomic. 2. Localitate în SE statului Panama, la golful San Miguel (golful Panama-Oceanul Pacific).
La Paloma. 1. Localitate în SE Uruguay-ului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la ENE de Montevideo. 2. Localitate în NV Venezuelei, la graniţa cu statul columbian, la NV de oraşul San Cristábal.
La Palud. Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Toulon.
La Pampa. Regiune administrativă în partea centrală a Argentinei, cu centrul la Santa Rosa.
Lapáncsa. (lopancio). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), aproape de hotarul cu Croaţia, la SE de oraşul Pécs.
La Paragua. Localitate în Venezuela, pe râul Paragua (afluent al fluviului Orinoco), la SSV de oraşul Ciudad Bolivar.
Lapaš. (lapaş). Localitate în SV Slovaciei, în apropierea oraşului Nitra.
Lapa Santa Tresa. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).
La Paz. (la pas). 1. Oraş în Mexic, în SE peninsulei California, port la golful La Paz (Golful Californiei), centrul administrativ al statului Baja California Sur. Are circa 140 000 loc. A fost întemeiat în 1506. Centru economic şi turistic. 2. La Paz de Ayacucho. (la paz de aiacucio). Capitala administrativă a Boliviei (sediul guvernului), situată într-o depresiune de la poalele vestice ale Cordilierei Real (Anzii Centrali), la 3 630-4 100 m altitudine (capitala aflată la cea mai mare altitudine din lume), pe râul La Paz, la SE de lacul Titicaca, dominată de Munţii Illimani Nevado (la S) şi Huayna Potosi (la N); are peste 785 000 loc. A fost înfiinţat în 1548 sub numele de Nuestra Senora de La Paz, devenind capitală din 1898. Important centru economic al statului. 3. Râu ce străbate capitala Boliviei. 4. Localitate în V Argentinei, pe râul Tunuyan, afluent al lui Rio Salado, la SE de oraşul Mendoza. 5. Localitate în NE Argentinei, pe fluviul Parana, la NE de oraşul Parana. 6. Localitate în NE Columbiei, pe râul César, aproape de frontiera cu Venezuela, lângă oraşul Valledupar. 7. Localitate în S statului Uruguay, la NNV de capitala Montevodeo. 8. Localitate în NV Venezuelei, la SV de oraşul Maracaibo şi la V de laguna Maracaibo. 9. Golf al golfului California, situat la SE peninsulei California, unde se găseşte şi oraşul mexican cu acelaşi nume.
La Paz Valdense. Localitate în SV Uruguay-ului, la V de oraşul San José de Mayo.
Lapcsung Gangri. (lapciung gangrii). Munte (6 355 m) în SV Chinei, în V podişului Tibet.
La Pedrera. Localitate în SE Columbiei, pe râul Japura (afluent al Amazonului).
Lapeer. (lepir). Localitate în S.U.A. (Michigan), la E de oraşul Flint.
La Pelada. Localitate în NE Argentinei, pe Rio Salado (afluent al Paranei), la N de oraşul Santa Fé.
La Perla. Localitate în N Mexicului, la NV de oraşul Nuevo Laredo, centru de exploatare a minereului de fier.
La Pérouse. (la peruz). 1. Insulă în Oceanul Pacific, în arhipelagul Hawaii (Hawaii-S.U.A.). 2. Strâmtoare în Oceanul Pacific, între insula Sahalin (la N) şi Hokkaido (la S), care uneşte Marea Ohotsk cu Marea Japoniei. Are 101 km lungime, 43 km lăţime maximă şi adâncimi între 51-118 m. Denumirea îi vine de la navigatorul francez care a descoperit-o în 1787. Japonezii îi spun Sôya.
Lapinlahti. Localitate în centrul Finlandei, la NV de oraşul Kuopio.
Lapistó. (lopişto). Localitate în Ungaria (Csongrád), la SE de oraşul Szentes.
La Plagne. (la plani). Centru minier (plumb) în SE Franţei, în Alpi, la NNE de oraşul Briançon.
Lapland. v. Laponia.
La Plata. 1. Lanţ muntos în partea central-vestică a S.U.A. (Colorado), în SSE Munţilor Stâncoşi, cu altitudinea maximă de 4 030 m (vf. Hesperus). 2. Vârf (4 370 m) în Munţii Sawatch (SSE Munţilor Stâncoşi), la 150 km SV de oraşul Denver (Colorado). 3. Oraş în partea E a Argentinei, la 56 km SE de Buenos Aires, port la estuarul Rio de la Plata. Are circa 525 000 loc. Centru industrial (rafinării, chimică, electro etc.). A fost fondat în 1882, purtând numele de Eva Perón între 1952-1955. 4. v. Rio de La Plata. 5. v. Sucre. 6. Localitate în E S.U.A. (Maryland), la SSE de oraşul Washington. 8. Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la SSE de oraşul Des Moines. 9. Golf-estuar situat în E Argentinei, la gura fluviului Rio de La Plata.
Lap-Lica. (lap liţa). Râu în N Rusiei europene cu vărsare în Marea Barents.
La Pola de Grodón. Localitate în NV Spaniei, la NNV de oraşul León.
Laponia. (în finl. Lappi, în norv. Lapland, în sued. Lappland). Regiune în extremitatea de N a Europei, în N Peninsulei Scandinave şi în V Peninsulei Kola, pe teritoriul statelor Norvegia, Suedia, Finlandei şi Rusiei, la N de Cercul Polar. Oraşele principale sunt: Narvik, Riksgränsen, Lom, Mo (Norvegia), Kiruna, Gällivare, Asele (Suedia), Murmansk, Kola, Moncegorsk (Rusia).
La Porte. (la port). Localitate în S.U.A. (Indiana), la SSE de lacul Michigan, la ESE de oraşul Chicago.
La Porte City. (la port sitii). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Cedar, la SE de oraşul Waterlo.
Lapoş. Comună în jud. Prahova, situată la poalele nordice ale Dealului Istriţa, pe cursul superior al râului Tisău, având circa 1 500 loc. La Lăpoşel se află o biserică de lemn (1823). Satele componente: Lapoş, Glod, Lăpoşel, Pietricica.
Lapovo. Localitate în Serbia, pe râul Morava, la NE de oraşul Kragujevac.
Lappajärvi. (lapaiervii). 1. Lac în V Finlandei, la E de oraşul Vaasa. 2. Localitate în V Finlandei, pe malul N al lacului omonim.
Lappeenranta (Villmanstrand). Localitate în SE Finlandei, aproape de graniţa cu Rusia, la S de lacul Saimaa.
Lappi. 1. v. Laponia. 2. Regiune administrativă în N Finlandei, cu centrul la Rovaniemi. 2. Localitate în SV Finlandei, la SSE de oraşul Pori. 3. Localitate în V Finlandei, la SV de oraşul Lappi.
Lappland. v. Laponia.
Laprairie. (leprerii). Localitate în SSE Canadei (Québec), la SE de oraşul Montreal.
La Preciosa. (la preţiosa). Localitate în Italia, lâ Napoli şi Vezuviu.
Lâpseki. (lâpsekii). Localitate în NV Turciei asiatice, la strâmtoarea Dardanele.
Laptev. 1. Mare în bazinul Oceanul Arctic, între ţărmul Asiei (la S), arhipelagul Severnaia Zemlea (la V) şi arhipelagul Novosibirsk (la E). Comunică prin strâmtoarea cu acelaşi nume cu Marea Siberiei de Est şi prin strâmtoarea vilkiţki cu Marea Kara. Suprafaţa este de 662 000 kmp, adâncimea medie 519 m iar cea maximă 3 385 m. Salinitatea este de 20-34‰. În această mare se varsă fluviul Lena. 2. Strâmtoare între insula Bolşoi Lahovski (arhipealgul Novosibirsk) şi continentul asiatic, care leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. Lungimea este de 115 km, lăţimea de 50-63 km, adâncimea 10-16 m. Cea mai mare parte a anului este acoperită de gheţuri. Poartă numele descoperitorului Laptev (1740).
Lapua. Localitate în V Finlandei, la E de oraşul Vaasa, pe râul Lapuan joki.
Lapuan joki. (lapuan iochii). Râu în V Finlandei, cu vărsare în golful Botnic la N de oraşul Vaasa.
La Puebla. Localitate în NE insulei Mallorca (Spania).
La Puerta. Localitate în NV Venezuelei, la SE de laguna Maracaibo.
La Purisima. Localitate în Mexic, la SE de capitala statului.
Lapusna. (lăpuşna). Localitate în Republica Moldoval SV de capitala Chişinău.
Lapväärtti. (lapveertii). Localitate în VSV Finlandei, între oraşele Vaasa (la N) şi Pori (la S).
Łapy. (vapii). Localitate în NE Poloniei, la SV de oraşul Białistok.
Laqiya-el-'Arba'in. (la chii ia el arba in). Oază în NV Sudanului, la NV de localitatea Dongola de pe Nil.
La Quebrada. (la chebrada). Localitate în NV Venezuelei, la SE de laguna Maracaibo.
La Quiaca. Localitate în NV Argentinei, la graniţa cu Bolivia, la N de oraşul Salta.
L'Aquila. (lachila). Oraş în Italia centrală, centrul administrativ al regiunii Abruzzo, situat la poalele masivului Gran Sasso d'Italia, la 714 m altitudine, pe stânga râului Aterno, la 87 km distanţă pe direcţia NE de Roma. Are circa 70 000 loc. A fost întemeiat în 1240, fiind centu industrial şi staţiune climaterică.