2.6. Relaţie de tip temporal → relaţie discursivă. Adverbele temporale care au o referinţă contextuală (deictică, anaforică) exprimă, în sens larg, o relaţie; acest lucru este o premisă importantă pentru funcţionarea lor discursivă. Iată câteva exemple în care adverbul temporal a dobândit diverse valori discursive (de ordonare a discursului, de exprimare a unor raporturi argumentative etc.):
Cum am spus şi mai devreme/mai înainte, în capitolul 2, sondajul merită atenţie; Înainte (de toate/de orice), aş vrea să vă felicit.
Păi atunci înseamnă că am greşit în 1991. Trebuia să lăsăm în vigoare „constituţia” din 1965 (www.forumconstitutional.ro).
