Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

7^ Pentru informații complementare, consultați Opinia Agenției pentru Drepturi Fundamentale (ADF) privind situația egalității în Uniunea Europeană la 10 ani de la implementarea inițială a directivelor privind egalitatea, disponibilă la adresa http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2013-opinion-eu-equality-directives_en.pdf

8^ Această prezentare generală este parțial bazată, și, în același timp, complementară cu cea din Manual, pe principiul nediscriminării pe motiv de vârstă, rasă, sex, dizabilitate și orientare sexuală, prin Centrul de Cooperare Judiciară, disponibilă la adresa http://www.eui.eu/Projects/CentreForJudicialCooperation/Publications/Index.aspx

9^ McCrudden, Christopher, și Sacha Prechal „Conceptele egalității și nediscriminării în Europa: o abordare practică”.

10^ Consultați Cauza 43/75 Gabrielle Defrenne c. Societății pe Acțiuni Sabena de Navigație Aeriană din Belgia [1976] R.C.E. 455: „Principiul potrivit căruia femeile și bărbații trebuie să primească salarii egale, care este stabilit în Articolul 119, poate fi invocat în fața instanțelor naționale.” Consultați Cauzele Conexe C-402/07 și C-432/07 Sturgeon și Alții, în care principiul egalității dedus din legislația primară a fost confirmat cu privire la despăgubirile pentru întârzierea zborurilor.

11^ Consultați Modulul I.

12^Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 care implementează principiul tratamentului egal între persoane, indiferent de origine rasială sau etnică OJ L 180, 19 iulie 2000, 22-26.

13^Art. 2(1).

14^ Art. 3(1).

15^ Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, OJ L 303, 2 decembrie 2000, 16-22.

16^Art. 3(1) și (3).

17^Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) OJ L204, 26 iulie 2006, 23-36.

18^Directiva Consiliului 2004/113/CE din 13 decembrie 2004 privind implementarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la și furnizarea de bunuri și servicii, OJ L 373, 21 decembrie 2004, 37-43.

19^Consultați Art. 1 al Directivei 2006/54/CE.

20^Consultați Art. 4 al Directivei 2004/113/CE.

21^ Bazat pe „Graficul D” de la pag. 63 a raportului privind discriminarea intersectorială în legislația UE privind egalitatea între bărbați și femei și nediscriminarea, al Rețelei Europene de Experți în Domeniul Egalității între Bărbați și Femei și Nediscriminării, de Sandra Fredman, mai 2016, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/document/files/intersectionality.pdf

22^ Cel mai important, Consultați Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, OJ L 158, 30 aprilie 2004, 77–123.

23^ Consultați Partea II, fișa de caz 6 în care CJUE s-a bazat pe hotărârile privind drepturile romilor din CEDO (Nachova c Bulgariei și Sejdic și Finci c Bosniei și Herțegovinei) și în care s-a invocat pentru prima dată Articolul 1 al CIEDR.

24^ O puternică influență a Cartei este vizibilă în cauza Schalk și Kopf c. Austriei. Articolul 9 al Cartei a făcut posibilă o nouă interpretare a Articolului 12 al Convenției privind dreptul la căsătorie. Curtea a evidențiat faptul că, în cauza Christine Goodwin, s-a menționat deja că au existat schimbări sociale majore în instituția căsătoriei după adoptarea Convenției. Pentru două exemple ale impactului cauzei Schalk și Kopf c. Austriei, consultați Partea II, fișele de caz 10 și 11.

25^ Există multe lucrări de specialitate despre interacțiunea dintre instanțele din Luxemburg și Strasbourg, printre altele, Dean Spielmann, Jurisprudența Drepturilor Omului în instanțele din Strasbourg și Luxemburg: Conflicte, Neconcordanțe și Complementarități, și Bruno de Witte, Rolul Trecut și Viitor al Curții Europene de Justiție în Protecția Drepturilor Omului, în Philip Alston (ed.), UE și Drepturile Omului, OUP 1999; Francis G. Jacobs, „Dialogul Judiciar și Fertilizarea Încrucișată a Sistemelor Juridice: Curtea Europeană de Justiție (2003) 38 Evaluarea Legislației Internaționale din Texas 547, 550-552; Sionaidh Douglas-Scott; Johan Callewaert, „Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Legislația Uniunii Europene: Drumul Lung către Armonie” (2009) 6 Evaluarea Legislației Europene a Drepturilor Omului 768. Douglas-Scott, Sionaidh; „Povestea a două instanțe: Luxemburg, Strasbourg și sporirea acquis-ului european în domeniul drepturilor omului (iunie 24, 2014) 43 (2014).

26^ În mai 2016, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și-a pronunțat hotărârea în cauza Avotiņš c. Letoniei. Aceasta este prima evaluare detaliată a CEDO cu privire la așa-numita prezumție Bosfor (regula privind relația dintre legislația UE și Convenție) după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins în Opinia 2/13 un proiect de acord care prevede aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția). În Opinia 2/13, instanța a considerat că aderarea UE la Convenție a reprezentat o amenințare a principiului de încredere reciprocă ce ar „perturba echilibrul de bază al UE și ar submina autonomia legislației UE” (Opinia 2/13 alineatul 194).

27^ Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice este disponibilă la adresa https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168046031c

28^ Cum ar fi domeniile educației și participării la viața publică, politică și culturală.

29^ Pentru o perspectivă detaliată din partea INDO și a organismelor pentru egalitate, consultați „Raportul privind utilizarea Cartei UE a Drepturilor Fundamentale de către Organismele Naționale pentru Drepturile Omului și Orientările Practice privind utilizarea strategică a Cartei UE de către Organismele Naționale pentru Drepturile Omului”, din Charter click, disponibil la adresa http://52.58.51.113:3000/assets/documents/Report_on_the_use_of_the_Charter_by_NHRBs.pdf; și lucrarea Equinet (Rețeaua Europeană a Organismelor pentru Egalitate) privind „Regimul de sancționare în cazurile de discriminare și efectele acestuia”, decembrie 2015, disponibilă la adresa http://www.equineteurope.org/The-Sanctions-Regime-in

30^ Pentru mai multe informații, consultați raportul ADF privind Accesul la justiție în cazurile de discriminare în UE – Etapele pentru egalitate (2012) disponibil la adresa http://fra.europa.eu/en/publication/2012/access-justice-cases-discrimination-eu-steps-further-equality

31^ Pentru informații complementare, consultați raportul și instrucțiunile Charter click pentru INDO disponibile la

32^ Pentru mai multe detalii, consultați nota de caz a Opiniei prezentate de Înalta Autoritate privind accesul la ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități în sectorul privat, din perspectiva principiilor tratamentului egal și nediscriminării, 2010-126, 18/04/2011, disponibilă în baza de date CharterClick!

33^ Graficul din raportul ADF privind Accestul la justiție în cazurile de discriminare din UE – Etapele pentru egalitate (2012) disponibil la adresa