Marketing International
Yüklə 137,91 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Capitolul 2- Evolutia intreprinderii contemporane: de la compania nationala la cea transnationala
- Capitolul 3- Sistemul de marketing international: rezultat al procesului de specializare a marketingului
- Capitolul 4- Analiza mediului de piata supranational
- Capitolul 5- Analiza macro- si micromediului de piata la nivel international
- Capitolul 6- Analiza concurentilor, oportunitatilor si riscurilor in marketingul international
| Marketing International Capitolul 1- Competitia globala si internationalizarea afacerilor
Globalizarea economica reprezintă forma cea mai cuprinzătoare si extremă a internaţionalizăii şi are ca efect dezvoltarea si intensificarea fluxurilor de schimburi comerciale la nivel planetar, stimularea investiţiilor directe între naţiuni la nivel transnaţional, crearea noilor premise pentru integrarea economiilor naţionale în economia mondială şi sporirea produsului mondial brut, diversificarea si redefinirea criteriilor competiţiei globale şi cele ale competivităţii între naţiuni. Capitolul 2- Evolutia intreprinderii contemporane: de la compania nationala la cea transnationala
Întreprinderea multinationala se constituie sub forma unui conglomerat alcatuit dintr-o societate-mama si un numar de filiale. Caracteristicile esentiale ale produselor si serviciilor oferite de o companie multinationala sunt aceleasi pe întreg globul, activitatea de piata beneficiind de un înalt grad de standardizare. Întreprindera transnationala reprezinta, la rândul ei, un conglomerat de unitati plasate în tari diferite, dar care se deosebeste de multinationala prin faptul ca pietele nationale pe care actioneaza sunt conectate între ele, asigurându-se o înlantuire a acestora pe deasupra granitelor nationale. Cele mai multe întreprinderi transnationale se întâlnesc în industria petrochimica, electronica, electrotehnica, alimentara si a automobilelor. 5. Faceti distinctie si sustineti cu exemple concrete teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international. Teoria structurii cererilor dezvoltata de Linder, face distinctia intre exporturi de produse primare (resurse natural) si marfuri industrial. In fapt teoria sa este relevanta doar pentru a explica marfurile industrial. Linder dobandeste un domeniu potential si unul actual al comertului exterior. Pentru a stabili care bunuri se preteaza exportului, Linder pleaca, pe de o parte de la cererea interna care permite realizarea unei productii rentabile din punctual de vedere al costurilor, iar pe de alta parte de la limitele de crestere pentru bunul industrial respective in tara de referinta. Astfel autorul ajunge la concluzia ca exista factori care sustin exportul (structura monopolista a cererii la nivel mondial; avantaje in achizitia si prelucrarea factorilor de productie, in comparatie cu intreprinderi concurente domestic sau externe; superioritate tehnologica fata de intreprinderi concurente din tara si din strainatate; capacitate managerial excelente; productie de masa eficienta din punctual de vedere al costurilor) si unii care ii franeaza (necunoasterea pietelor externe de catre intreprindere; marimea costurilor de transport; restrictii comerciale). Teoria curbelor invatarii din comertul international, dezvoltata de Posner si de Arrow. Aceasta teorie se bazeaza pe ideea ca gradul de inzestrare tehnologica a unei tari este determinata de cantitatea cumulate de produse. Practice, acea tara care reuseste cel mai mare volum de productie va ajunge prin efectele invatarii la cele mai reduse costuri prin dezvoltarea unor tehnologii superioare si astfel va dispune de sanse de export mai mari vizavi de o tara cu un volum cumulate redus de marfuri produse. Prin avantajele comparative realizate prin costuri, statul respective va putea exporta produsele fabricate cu mai mult succes. 6. Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera static si cea dinamica de analiza a angajamentului extern al unei companii international. Abordarea static permite “fotografierea”la un moment dat a nivelului de internationalizare atins de o companie si faciliteaza comparatiile interne sau international cu alte organizatii. Maniera de analiza dinamica a procesului de internationalizare a unei companii asigura o reflectare a celor mai active si profitabile piete pe care aceasta este prezenta si permite o mai buna dirijare a resurselor umane, financiare si materiale, spre cele mai dinamice intre ele, deopotriva cu fundamentarea deciziei de retragere de pe piete cu evolutie lenta sau de pe cele neprofitabile.
Coordonatele activitatii de prospectare a pietei (preselectia, selectia propriu-zisa si segmentarea pe baza unor criteria macro- sau microeconomice a pietei tinta), cele ale strategiei de penetrare a pietei selectate (export, licentiere, fransiza, joint-venture, sucursalele proprii sau achizitii si fuziuni), a modului de prelucrare a acesteia (prin standardizare sau adaptare), ale derularii operatiunii (variante de penetrare pe piata tinta, operatiunile pentru logistica cea mai buna), precum si conturarea intregului mix de marketing specific pietei externe prelucrate au dimensiuni si, uneori, chiar criteria de ierarhizare foarte diferite fata de un demers, de acelasi fel, indreptat spre una din tarile Uniunii Europene sau sper una din pietele Orientului Apropiat. Toate aceste activitati au un continut semnificativ diferit fata deun demers de patrundere pe piata domestica.
Obiective de crestere, ce privesc intrarea pe o noua piata externa prin expansiunea activitatii intreprinderii. Obiective de consolidare a pozitiei intreprinderii pe pietele externe prin intarirea pozitionarii sale, intensificarea eforturilor operationale demarketing sau prin cresterea bugetului necesar prelucrarii pietei externe.
Activitatea de marketing in cazul internationalizarii in “cascada” se deruleaza in urmatorul fel:
Abordarea fiecarei noi piete se constituie intr-un demers original fiind vorba de un compromis intre reproducerea unor solutii de marketing deja verificate de intreprindere pe alte piete si nivelul necesar de adaptare la noua tinta. Daca standardizarea permite, de regula, obtinerea unui spor de productivitate, adaptarea este “pretul” ce se cere platit pentru a pune piciorul pe o noua piata. Aceasta cale de internationalizare este recomandabila intreprinderilor cu un potential relative limitat, dar cu reale sanse de dezvoltare viitoare. Ea se poate insa constitui uneori intr-o “miopie dramatica”, mai ales in ramuri ale tehnologiei de varf precum aeronautica, constructii de nave, informatica sau componentele electronice, unde piata a devenit in present evident “mondiala”. Internationalizarea prin “pulverizare” se recomanda pentru organizatiile ce au curajul si resursele de a ataca concomitant mai multe piete externe. Intr-o astfel de abordare, agentii economic ice intervin pe piata nu mai trebuie izolati ca avand roluri unice de cuparator, vanzator sau intermediar.
Internationalizarea in “valuri” se preteaza atunci cand compania incearca sa prelucreze pietele externe prin accentuarea deosebirilor reiesite din diferentele culturale. Astfel ea se concentreaza pe maximizarea succesului, prin minimizarea oricaror riscuri ce pot aparea odata cu internationalizarea. Practic, un grup de tari este selectat in prealabil si penetrat, dupa care, la un moment ulterior, se poate recurge la o noua selectare si penetrare a unui alt grup de tari, eterogene cultural fata de tara de origine, dar omogene intre ele la nivel de grup. Penetrrea simultana a unui grup de tari poate fi cauzata de similitudinea de obiceiuri, limba, traditii, preferinte ale consumatorilor, cat si de accesul facil la canalele de distributie sau de comunicare. Evident ca in selectia acestei grupe de state, un rol crucial il joaca atat aspectele care privesc comportamentul consumatorului, cat si limba vorbita, alte aspect culturale. Internationalizarea de tip “cap de pod” pleaca de la permisa stabilirii de catre compania care recurge la aceasta a unei tari de referinta, considerate etalon intr-o anumita regiune ce reprezinta o zona potential de penetrare. Filozofia acestui demers consta in valorificarea potentialului acumulat prin penetrarea companiei exportatoare intr-o anumita tara considerate “cap de pod”. Elementele ce tin de cunoasterea si folosirea structurilor competitiei locale, caracteristicile deprinderilor si preferintele consumatorilor se concretizeaza intr-o curba a experientei, ce va fi vaorificata intr-o etapa urmatoare, in care internationalizeaza penetrarea unui numar mai mare de state din zona. Pe aceasta cale se minimalizeaza riscurile si se reduc costurile pentru cercetare si dezvoltare, precm si pentru campanile de comunicare promotional. Un potential avantaj al acestei strategii de tip “cap de pod” este cel al crearii unui cvasi-monopol regional si al depasirii unor posibile bariere locale. Potentialele dezavantaje sunt generate de dificultatea si cosul prelucrarii unor piete intinse din punct de vedere geographic-cum ar fi SUA, Canada si Rusia. In cazul esecului de penetrare zonala, efectele se pot rasfrange asupra companiei mama, periclitandu-I chiar si pozitia pe piata domestica.
1. Mediul de piaţă supranaţional Există ramuri de activitate în care influenţa factorilor mediului supranaţional este precumpănitoare cum sunt, spre exemplu, agricultura, industria extractivă sau cea textilă, unde reglementările diferitelor organisme internaţionale imprimă o anumită direcţie de dezvoltare sau subliniază unele priorităţi, in timp ce in altele,cu accentuat specific local(de ex: industria manufacturiera), efectele acestora sunt slabe sau deloc perceptibile. A.Reglementări supranaţionale ale organismelor internaţionale şi ale cooperărilor economice supranaţionale ce au drept emitenţi a) organizaţii internaţionale generale b) comisii de specialitate ale acestora c) cooperări economice supranationale. B. Dezvoltări internaţionale bi-şi multilaterale Macromediul supranaţional reuneşte factorii de influenţă mondială sau zonată asupra pieţei,semnificaţia lor depâşind, de multe ori, cadrul economicului şi trecând in sfera politicului şi a tehnologicului. Acest mediu asigură suportul unor structuri mai omogene, formate din medii de piaţă naţionale. 2. Fondul Monetar Internaţional - sediul la Washington D.C - principala îndatorire: promovarea colaborării în domeniul politicii valutare între statele membre (186 în 2010); - conceptul să sprijine capacitatea de plată a ţărilor participante - oferă, prin drepturile speciale de tragere (D.S.T.), credite statelor membre - un stat membru poate conta pe un credit de până la 125% din participaţia sa la fond - peste acest plafon acordarea creditului impune realizarea anumitor performanţe în dezvoltarea economică (de exemplu: reducerea cu un anumit procent a deficitului bugetar prin diminuarea cheltuielilor publice ele.). Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi dezvoltare(I.B.R.D.) - este denumirea oficială a Bancii Mondiale - lucrează strânse relaţii cu I.M.F. - are 184 membrii(2010)şi sediul Ia Washington D.C. - activitatea sa este mai puternic orientata spre ţările in curs de dezvoltare - acordă credite in condiţii avantajoase pentru proiecte de dezvoltare; - împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Dezvoltare (I.D.A.), Corporaţia Financiară Internaţională (I.F.C), Agenţia Multilaterala de Investiţii şi Garanţii (M.I.G.A,) şiCentrul Internaţional pentru Negocierea Disputelor Investiţionale (LC.S.I.D) alcătuiesc Grupul Băncii Mondiale. 3. Organizaţia Mondială a Comerţului (W.T.O.) - a rezultat prin transformarea,in 1994, a Acordului Ganeral pentru Tarife şi Comerţ într-un reprezentativ pentru întreg comerţul mondial; - fiind un acord multilateral intre statele semnatare (153 de state membre în iune 2010) acoperă cca. 90% din comerţul mondial; - are drept scop reducerea si diminuarea treptata a barierelor existente în calea comertului mondial; - acţionează în cadrul unor reuniuni periodice denumite „runde”
- demersul W.T.O, este îndreptat şi diminuarea barierelor netarifare,avându-se în vedere că efectele protectioniste ale acestora din urmă sunt de 5-10 ori mai puternice decât protecţia vamala. Caracterul cuprirtzător şi practic al reglementarilor W.T.O. poate fi remarcat si din exemplificarile urmatoare: • In domeniul agricultura s-au realizat o serie de înţelegeri privitoare la mărimea taxelor vamale, volumul subvenţiilor de export, cotele de import etc, • în domeniul serviciilor au fost elaborate reglementări de lucru (General Agrcemeril on Trade in Services), ce au o semnificaţie importantă pentru transportori ,banci sau societăţi de asigurări • Proprietatea intelectuală este şi ea protejata prin reglementarile de lucru TRIP (Trade Related Prosperty Rights); ele sunt de importanţă majoră pentru însemnele de marcă, valabilitatea brevetelor şi a drepturilor de succesiune in domeniu etc, • Statele industrializate doresc să promoveze în continuare masuri orientate spre protecţia mediului înconjurător. 4. Organizaţia De Cooperare Economică Şi de Dezvoltare (O.E.C.D.) • înfiinţată in 1960 cuprinde în prezent 34 de state (Estonia, Israel şi Slovenia fiind ultimele trei ţări invitate pe 27 mai 2010 să adere la acest pact), cele mai importante din punct de vedere economie; • militează, potrivit statutului său, pentru crearea unui climat economic şi de afaceri optim pentru statele membre; • joacă un rol important în conturarea opiniei ţărilor membre asupra pieţelor celorlalte state ale lumii; • elaborează contracte-cadru pentru evitarea dublei impuneri in baza acordurilor comerciale bilaterale între state; • elaborează directive privind modul de calcul în decontările dintre întreprinderile aparţinând societăţilor multi- şi transnaţionale; • pregăteşte întâlnirile Grupului celor 8- cele mai puternic si dezvoltate state ale lumii.
2. Baterie de întrebări pentru analiza mediului politic al unei pieţe externe •Care este structura politică a ţării gazda? • în ce mod participă cetăţenii, partidele politice şi grupurile de interese la luarea deciziilor politice? •Care este filozofia politică a guvernului ţârii gazdă şi cum este ea aplicată in practica? •Care sunt şi cum acţionează forţele politice aflate în opoziţie din ţara gazda? •Cum vede actualul guvern rolul investitorilor străini? •Există anumite diferenţe in modul de tratare a întreprinderilor străine faţa de cele autohtone? In ce constă aceste diferenţe? •Cum au fost tratate, de-a lungul timpului, diferite tipuri de in vestitori straini? •Care sunt caracteristicile actuale ale relaţiilor dintre guvernul ţării gazdă şi cel al statului căruia ii apartine investitorul străin şi ca perspective se prognozeaza acestor relaţii? •Cum vede guvernul ţârii gazdă rolul privatizării în viaţa economică a ţării? •Cum îşi manifestă guvernul ţării gazdă suveranitatea economică? •care sunt punctele cheie ce duc Ia creşterea naţionalismului în ţara gazda? •care sunt riscurile pierderii posesiei sau a controlului din partea investitorului strain asupra propriei investiţii? •Care sunt modalităţile cc pot fi folosite pentru crearea unor relaţii între guvernul tarii gazda şi investitorul străin, profitabile pentru ambele pârţî? •Ce şanse există pentru o schimbare de guvern şi care ar fi trăsăturile instabilităţii politice? •Ce impact au minorităţile naţionale asupra deciziilor politice luate în ţara gazdă? •Care este relaţia dintre preşedinţie şi guvern, respectiv, parlament ?Este stabila aceasta relatie sau incită la derapaje? 3.Distinctie intre sistemul juridic si constiinta juridica Sistemul juridic cuprinde totalitatea normelor juridice pozitive si a regulilor bazate pe cutume in intercorelarea lor. Constiinta juridica: sentimentul responsabilitatii juridice pentru propria conduita in raport cu semenii. 4. Traditia dreptulu cutumiar: reprezinta n set de datini si obiceiuri legate de identitatea culturala,etnica sau religioasa a societatii umane, devenita in timp lege. 7. Mediul socio-demografic:Pe orice piata externa populatia constituie principalul purtator direct al cererii. Acest fapt explica de ce trebuie sa i acorde o atentie aparte, urmarindu-se obtinerea de informatii cat mai detaliate asupra marimii si structurii acesteia. Cererea pt o larga varietate de marfuri este dependenta de: • structura pe sexe si pe varste a populatie • speranta medie de viata a populatiei • rata natalitatii si cea a mortalitatii • marimea si structura familiei • repartitia populatiei pe mediu de provenienta(urban,suburban,rural) Mediu cultural: componentele mediului cultural sunt pe larg si intotdeauna untar tratate in literatura de specialitate. Insasi multitudinea de definitii formulate domeniului ingreuneaza acest lucru. In sens larg cultura este privita drept aspectul uman al dezvoltarii si poate fi definita a fi un grup de raspunsuri invatate de diferite popoare la stimuli variabili. Componente: • limba si sistemele de comunicare • educatia, religia, munca si timpul liber • sistemul de valori si atitudini • mobilitatea cuturala, relatiile interumane 8.Categorii de intermediari cu care ar urma sa se confrunte un investitor strain: • furnizorii: au o anumita forta de negociere, respectiv daca renunta la a mai aduce materii prime sau diferite alte resurse, intreprinderea va avea probleme in gasirea unora noi • produsele substituibile: pot fi realizate ata de concurentii directi cat si de cei indirecti. Este foarte important pt întreprindere sa-si cunoasca atat concurentii directi cat si pe cei indirecti, pt a putea face fata unor eventuale produse substituibile si pt a nu-si pierde avantajul competitiv. • clientii: sunt cei mai importanti actori ai micromediului intreprinderii pe o piata straina. Pt a-i putea identifica si localiza, marketerul trebuie sa faca o segmentare corecta a pietei din punct de vedere al nevoiii careia i se adreseaza cu bunurile si serviciile sale. De asemenea, sunt importante si criteriile dupa care clientul de pe piata externa isi realizeaza cumparaturile, respectiv cele dupa care isi prioriteaza achizitiile, de frecventa achizitiilor sale, de zilele din saptamana cand vine la cumparaturi, de structura nevoilor sale, de preferintele si atitudinile sale, etc. • concurentii: existenta relatiilor de concurenta, determinate de prezenta mai multor competitori, ce prin produse si servicii adresate satisfacerii acelorasi nevoi, isi disputa o anumita clientela.Concurentii pot fi:limitati la produsele ce fac obiectul schimbului(concurenta directa), extinsi la nivelul variabilelor de satisfacere a unei anumite trebuinte(concurenta indirecta) • intermediarii de distributie: urmaresc sprijinirea vanzarii produselor catre utilizatorii finali. Capitolul 6- Analiza concurentilor, oportunitatilor si riscurilor in marketingul international 1.Analiza concurentilor pe o piata externa si caror probleme raspunde. Concurenta su tipurile ei specifice:perfecta, imperfecta, monopolista, oligopolista, reprezinta factorul esential in dinamizarea economiei pe piata. Analiza concurentilor raspunde la doua mari probleme: prima are in vedere identificarea concurentilor, raspunde la intrebarea referitoare la natura concurentilor(autohtoni sau din alte tari), cea de-a doua evaluarea acestora, ne familiarizeaza cu specificul modului de actiune si cu pratea de piata pe care il acopera fiecare competitor in parte, cu resursele, potentialul sau si instrumentele sale de actiune. 2.Caracteristici ale competitivităţii internaţionale În sensul său cel mai larg, concurenta definită de Porter antrenează un important număr de factori legaţi de: puterea de negociere a furnizorilor şi cea a clienţilor, de pericolul noilor concurenti din ,ramura si de cel al produselor şi serviciilor substituente. La nivelul pieţei mondialii principalele caracteristici ale concurenţei internaţionale privesc: diversificarea resurselor ce generează concurenţa şi accentuarea intensitaţii acesteia - în principal datorită deschiderii unui număr tot mai mare de piete externe şi creşterii competenţelor tehnologice şi manageriale ale acestora. sporirea imperativelor concurentiale în paralel cu o – intensificare a contrulului costurilor, ce a determinat dezvoltarea unui marketing strategic bazat pe cercetarea avantajelor concurentiale la nivel mondial , se accentueaza, totodata si preocuparile pt respectarea specificatiilor cerute de normele industriale internationale, iar satisfacerea cerinţelor purtătorilor cererii tine tot mai mult valoare perceputa pe piata, fapt ce, la rândul sau, accentuează concurenta intre piete. Accelerarea proceselor de concentrare concurentiala reprezinta o caracteristica a ultimelor decenii, manifestata prin fuziuni si achizitii tarnsfrontaliere al caror efect se manifesta prin reducerea jocului concurential. Marile companii multi- si transnationale atat in zona productiei industriale cat si in cea a serviciilor au apelat la acest mod de dezvoltare internationala numit „crestere externa”, fata de crearea pur si simplu de noi domenii de activitate. Dezvolarea parteneriatelor este o tendinta in evolutia raporturilor concurentiale. Acestea au cunoscut o dezvoltare fara precedent pe fondul proliferarii conceptului de marketing relational si al viziunii holistice. 3.Coordonatele analizei competitivitatii internationale Dinamismul mediului: -numarul si forta competitorilor dintr-o ramura -intensitatea turbulentelor de pe piata externa vizata -existenta/inexistenta unor puncte de orientare, menite a canaliza tactice in campul concurential -luarea in considerare a factorilor de nesiguranta de pe o anumita piata externa Eterogenitatea mediului: -diferentieres, din ce in ce msi puternica, a instrumentsrului tsctic de marketing international folosit de companie -gradul de ostilitate a mediului de piata -gradul de control Intensitatea concurentiala: -viteza cu care avansul realizat de o întreprindere inovatoare este anulat de imitatiile de succes ale celorlanti competitori -capacitatea unei companii active pe piata de a prelua din cererea adresata competitorilor pasivi -capacitatea intreprinderii active pe piata de a satisface o cerere suplimentara adresata pietei -gradul de omogenitate al ofertei si de transparenta a pietei -infuenteaza la randul sau, mecanismul concurential Stadiul de ciclul de viata: -actiunile marketerului pe o piata tanara -actiunile marketerului pe o piata stagnanta sau saturata 4. Coordonatele analizei concurentiale Identificarea: -natura->ofertanti locali/ intreprinderi multi- si transnationale -numarul acestora si ordinul lor de marime -relatia de competitivitate cu intreprinderea in cauza Evaluarea: -puterii lor de piata data de:marimea acestora, cota de piata, potentialul resurselor umane, materiale, financiare -orientarea lor strategice data de:- strategiile de baza adoptate, strategiile de prelucrare a pietei -acoperirii pietei ca urmare a: programul propriu a produselor de prestatii, gradul de distributie a produselor oferite Elemente de particularizare: -gradul sporit de complexitate al fenomenelor concurentiale -accentuarea procesului de globalizare -caracterul sistematic de urmarire a evolutiei acesteia 5. Planurile pe care se desfasoara analiza concurentiala: 1. priveste o analiza asupra pietei interne, ea pune in lumina nu numai factorii competitionali ai unei tari, ci ajuta la intelegerea coordonatelor mediului de piata domestic in care se dezvolta oferta globala a companiei. 2.studiaza fortele de influenteaza competitia unei anumite branse la nivelul pietei internationale. 3. asigura posibilitatea analizei pozitiei concurentiale a unei companii in cadrul unei branse globale. 6- exemplu pag 132 7. Pozitionarea concurentilor pe o piata externa Pozitionarea se afla in legatura nemijlocita cu produsul, constituind obiectul de activitate al intreprinderii, pozitionarea plaseaza intreprinderea in mediul concurential Elementele pozitionarii: -pozitia produsului(calitatea tehnica, componente ecologice) -pozitionarea pretului(gradul de acoperire a claselor de pret) -pozitia distributiei(calitatea livrarii si conditii de plata) -pozitia comunicarii(volumul, continutul si eficienta publicitatii) 8.Pozitionarea functionala: este bazata pe atributele produselor, serviciilor sau pietelor si beneficii;e apte a fi comunicate consumatorului, destinate a-i satisface o anumita nevoie Pozitionarea simbolica: este asigurata de caracteristicile brandului, ce multiplica propria consideratie pe care si-o acorda consumatorul. Pozitionarea bazata pe experienta: se sprijina pe insusirile marcii apte sa stimuleze conexiuni ale unor trairi anterioare ale consumatorului. 11. Riscuri politice: Riscul de transfer:apare cand guvernul tarii gazda ingradeste repatrierea capitalului investitorului strain, a profitului obtinut, a tehnologiilor, produselor sau personalului. Riscul de dispozitie: este generat de un amestec al instituiilor statului gazda, motivat politic, prin ingradirea spatiului de negociere a intreprinderilor internationale. Riscul de substitutie: forma particulara a riscului de dispozitie ce consta in constrangerea treptata a investitorului strain, dupa o prima faza de export incunutata de succes, sa investeasca intr-un centru de productie local in tara gazda. Riscul fiscal: consecinta a unei anumite politici monetare si fiscale in tara de destinatie generata de inrautatirea raportului dintre subventiile publice si impozite Riscul de siguranta: primejdii potentiale la care se expun membrii personalului extern al unei intreprinderi internationale si apartinand acestora in tara gazda. Riscul operational: generat de politici, reglementari sau actiuni si proceduri administrative ale guvernului din tara gazda si care influenteaza succesul activitatii locale. 12. Riscul pierderii dreptului asupra investitiei facute pe piata tarii gazda: Confiscare: investitia straina este preluata de catre guvernul autohton fara despagubire Exproprierea: preluarea unei investitii straine de catre guvern, cu oarecare despagubire Nationalizarea: forma de expropriere ce afecteaza de regula, o intreaga ramura sau grup de ramuri si nu o întreprindere sau alta Internizarea: forma mai nuantata de risc politic ce se manifesta prin restrangerea graduala a libertatilor strainilor, ducand la final la un transfer partial sau total al investitiei catre nationali. 13. Riscuri micro-economice: Riscul de pret:cuprinde pericolul modificarii pretului in decursul derularii unei tranzactii sau investitii determinand scumpirea materiilor prime, a costurilor cu forta de munca. Riscul de creditare: reiese din relatia de afaceri a intreprinderii externa cu partenerii locali, care intra in incapacitate de plata Riscul de livrare:exportatorul nu respecta termenul de livrare, cantitatea prevazuta, calitatea marfii. Riscul de acceptare:poate fi intalnit la importator, care nu accepta o anumita marfa sau o declara nepotrivita. Riscul de transport: pericolul degradarii, deteriorarii sau al pierderii marfurilor pe parcursul transpotului acestora in tara externa Riscul amplasamentului: poate fi intalnit atunci cand printr-o decizie gresita de amplasare a unei unitati intr-o anumita regiune, costuri de transport, cele salariale si/sau impozite datorate statului depasesc reviziunile companiei. Yüklə 137,91 Kb. Dostları ilə paylaş:
|