Ministerul culturii si cultelor administratia fondului cultural national consiliul jude

Content

Project Contemporary Villages in Romania: Openings towards Europe. Applied Study to Cluj County

METHODOLOGY

Eleonora SAVA

A first moment in ethnologic reflection
KESZEG Vilmos

Collective memory in the villages Savadisla and Vlaha

VIAŢA SOCIALĂ

POZSONY Ferenc

Ethno-sociological research in the villages affected by the highway Transylvania
Ion CUCEU

Traditional rituals in the villages Hasdate and Vălisoara

Maria CANDALE

Children ritual-ceremonial roles in the village Hăşdate

Mircea CÎMPEANU

Research of the musical folklore in the villages Hăşdate, Săvădisla, Vlaha and Valisoara

Silvestru PETAC

Ethno-choreology research in the village Hasdate

TÖTSZEGI Tekla

Problems of costume research. Tendencies in costume change during the 20^th century in the villages Savadisla and Vlaha

FODOR Attila

Research of the collective memory - the church

VIAŢA ECONOMICĂ

Ioan Augustin GOIA

Tendencies in the economic life of the village Hăşdate between 1930–2008
Ioan TOŞA

Some aspects regarding the material traditional culture of the village Vălişoara

Laura TROŞAN

Sowing of the wheat - threshold moment in the folk agricultural calendar. Case study: the village Hăşdate

Anca MOCAN

Aspects of the urban food in the village Hăşdate

Cristian MICU

The smith shop in Hăşdate

Cosmina-Maria BERINDEI

Politics of community development in the commune Săvădisla

Content
Project Contemporary Villages in Romania: Openings towards Europe. Applied Study to Cluj County
Pictures

Project Contemporary Villages in Romania: Openings towards Europe. Applied Study to Cluj County

The project initiated by the Ethnographical Museum of Transylvania and financed by AFCN started from the premises that finishing up the construction of highway Brasov-Bors will mean the connection of the Cluj County’s villages to the European economic space but. However, by intersecting their boundaries, it will sometimes affect their economic and social life and even their inner structure. We assumed that both the opportunities created in such way and the inherent disadvantages associated with it would generate a process of social, economic and cultural re-configuration in those villages, a process during which the traditional cultural patrimony will be undermined by immediate and extreme stress. The imminent disappearance of the old generation, owner of some important information concerning the rural way of life and the unfolding demographic dislocation, with major consequences on the community's life, further justified the beginning of emergency ethnological research.

In the present case, our project proposed to research four villages limited by the highway, situated in Cluj County on the county road 107 M Luna de Sus-Buru. The four villages were selected because they have proved in time different development paradigms: Hasdate remained conservative and has never been collectivized; Valisoara kept its economic inter-war prosperity even after the collectivization; Savadisla was developed from the position of an old administrative center and headquarter of noble court; and Vlaha was marked by its position along the main way of communication in the area. The early urban elements present in the last two villages (starting with 1900) and their actual implications for the rural tourism made their inclusion in the research area more exciting.

The idea of the project was not new, our proposal being lined-up with the programs already financed by AFCN in the last years, under the same title. The diachronic research of some rural community’s neighbored structures, that are very clearly outlined and co-exist in a limited space, offered us the opportunity to finely reproduce the process of the re-configuration of the economic and cultural rural space during the last century.

As main objectives, the project proposes to research, identify, and record the elements of the cultural material and immaterial patrimony in the four villages. Also, the project intends the creation of a digital data basis containing the gathered information, the salvage by acquisition of some significant artifacts, the documentation of the social, economic, and cultural re-configurations, the awareness of the local communities concerning the own cultural heritage and its identity values, and the development of the management ability of the participant institutions.

The approached theme included three different modules. The first module referred to the economic life (ways of organizing the community habitat, the structures and roles of the rural household, the occupations, and the rural architecture). The second module referred to the social life (the institutions and symbolic community spaces, the urban family’s life, the system of relationships and inheritance, the associative behavior with economic substratum, community family, and individual memory, the traditional folk costume as a mark of the local and regional identity, the customs over the year, the rites of passing, and the folklore). The third module focused on the inter-ethnic and inter-confessional relationships at the community and family level.

The research started with a bibliographic and archive research, but the project was focused on the investigation of the realities in the field by research methods such as participative observation, structured and semi structured interviews, re-compositions, and analysis of the visual documents. The storage of the information was done on audio support - in analogue or digital system – and on video support. The diachronic approach was a first-degree objective in researching the field reality.

Very rich field materials were collected from the fours village after 424 days of field research conducted by 41 researchers and students involved in the project. This included over 5.000 digital photos, over 100 archive photos scanned, over 200 hours of audio interviews, and over 20 hours of recorded videos. A digital archive has been created covering a large thematic domain regarding both material and immaterial cultural patrimony.

The present volume intended to outline only a few topics approached during the research due to the long time necessary to analyze the collected materials that are very rich in valuable scientific information. The final materials will be included in a volume that will be published in 2009.

1 a/ ortodocşi, b/ romano-catolici, c/ reformaţi, d/ penticostali, e/ greco-catolici, f/ baptişti, g/ adventişti, h/ unitarieni, j/ lutherani, k/ alte, l/ fără religie, m/ nu a răspuns

2 Singurul cercetător care a ajuns în Hăşdate a fost profesorul dr. Zamfir Dejeu, domnia sa cunoscând jocul ţăranilor din Hăşdate cu ocazia cercetărilor etnomuzicologice întreprinse în zonă.

3 Nu pot decât să îmi exprim consideraţiile mele pentru etnomuzicologul dr. Mircea Câmpean şi să îi mulţumesc şi în aceste scurte rânduri pentru colaborarea avută.

4 Le mulţumesc pentru sprijinul acordat colegilor mei lect. dr. Neagotă Bogdan, studentei Ambruşan Adela şi cameramanului MET, George Ciupag. Adâncă reverenţă în faţa tuturor localnicilor din Hăşdate care au participat cu tot sufletul în ziua de Sf. Ilie, 20 iulie 2008, la reconstituirea jocului satului.

5 Dacă ar fi să facem o medie de vârstă a participanţilor la reconstituirea jocului, acesta s-ar plasa undeva în jurul vârstei de 65 de ani. Acest lucru şi-a avut importanţa lui dacă ne gândim la posibilităţile fizice pe care localnicii le aveau. Spre exemplu, atunci când s-a cerut să se joace Fecioreşte, localnicii care ar fi ştiut jocul au spus că nu îl mai pot juca din cauza vârstei, lucru ce nu trebuie trecut cu vederea. Dacă avem în vedere stilul interpretării dansului, trebuie să punctăm şi faptul că dansul cunoaşte o altă dinamică şi o altă intepretare la un om în puterea vârstei, în comparaţie cu un om mai în vârstă. Sunt doar două aspecte pe care am ţinut să le punctăm pentru a se observa limitele metodei despre care discutam mai sus.

6 Proiectul continuă şirul cercetărilor iniţiate de către Muzeul Judeţen Braşov (2006) şi continuate de Muzeul Judeţean Mureş (2007).

7 Conform literaturii de specialitate maghiare – controversată şi ea în ceea ce priveşte delimitarea zonelor etnografice – zona Călata întruneşte aproximativ 40 de sate întinse de-a lungul celor două părţi ale căii ferate şi şoselei naţionale între Ciucea şi Cluj (Felszeg, Alszeg, Nádasmente) şi situate pe valea pârâului Finişel (Fenes patak völgye).

8 La Vlaha există şi o comunitate romano-catolică însemnată. Conform datelor recensământului din 2002, din totalul de 876 locuitori, 721 sunt reformaţi şi 131 de persoane sunt romano-catolici.

9 Majoritatea definiţiilor leagă noţiunea portului de ţărănime (v. Gáborján, 1969: 7), sau de de păturile lucrătoare neindustriale, în general (v. Fél – Hofer, 1981; Flórián, 1997, Flórián, 2001).

10 Folclorismul, „cultura populară de mâna a doua” (Moser, 1962: 180) se caracterizează prin procesul comunicaţional de transpunerea elementelor culturii tradiţionale într-un nou sistem şi rezultatul acestui proces (vezi şi Fejős, 1981).

11 Conform lucrării d-lui Boldizsár Zeyk Imre, profesor pensionar din Săvădisla, conducătorul cercului etnografic şcolar de la sfârşitul anilor 1960, întemeietorul Muzeului regional Călata, calificativul „nobil simplu” îi aparţine moşierului local, contele Széchen Miklós, ultimul ambasdor parizian al monarhiei austro-ungare, care şi-a format personalul din localnici, îmbrăcaţi în port cu scopul de a populariza portul, marcă identitară etnică, în mediul citadin european (vezi. Boldizsár Zeyk, f. a.: 5).

12 Ultimul pieptar femeiesc brodat a fost confecţionat în anul 1940.

13 Din înşirare lipseşte a patra localitate din subzonă, Luna de Sus, care situându-se mai aproape de oraş, deţinea o relaţie comercială constantă cu Clujul, şi, în consecinţă, avea ca punct de referinţă situaţia din satele din Valea Căpuşului şi Nadăşului.

14 INFORMATORI (satul Hăşdate): Farcaş Veronica, n. 1916, Farcaş Flore, n. 1922, Boita Flore, n. 1922, Benţe Victor, n.1924, Farcaş Ioan, al lui Ionu lui Crăciun, n. 1925, Blag Valeria, n.1927, Neamţu Victor, n. 1929, Farcaş Victor, al lui Ionu lui Crăciun, n. 1931, Farcaş Alexandru, al lui Panfin, n. 1931, Bonda Vasile, n. 1933, Boita Maria, n.1934, Bonda Ioan, n.1935, Farcaş Ioan, al Filerului, n. 1937, Farcaş Ioan al lui Mende, n. 1940, Bonda Iuliu, n. 1945, Bonda Ioan, n. 1950, Şuteu Valeria, n. 1950, Moldovan Valeria, n.1952, Bode Iulian, n.1958, Roman Maria, n.1964

15 Inf. Costea Maria, Str. Principală nr. 90

16 Inf. Hodrea Ilie, Str. Principală nr. 21, fiul proprietarului

17 Inf. Ardelean Gheorghe, Str. Principală nr. 36

18 Haldurii se culegeau când frunzele se uscau şi sămânţa era coaptă şi se lăsau să se usuce după care se îmblăteau, iar sămânţa obţinută se vântura şi se păstra pentru anul următor.

19 Cu vârfurile într-o parte, peste ele se puneau ruzi lungi de lemn şi pietre ca să ţină mănuşile în apă, la topit.

20 Înainte de a fi meliţate mânuşile se întindeau pe lângă garduri ca să se încălzească la soare apoi se rupeau pe limba meliţei sau pe o bucată de lemn pentru a se putea înlătura pozderii mai uşor.

21 Pentru îndepărtatul usucului

22 Pentru desfacerea smocurilor

23 Pentru a se obţine diferite categorii de lână

24 Inf. Mocan Vicenţiu

25 După căsătorie tânăra familie locuia în casa părintească într-o altă cameră,aşa că în casa noastă au stat bunicii, tata şi un frate de al lui, toţi aveau o singură poiată şi şură. (inf. Mureşan Ambrozina); Noi aveam numai două camere, în una sta părinţii cu patru copiii şi în alta bunicii (inf. Hodrea Ilie).

26 Din această cauză în decursul unui secol numărul a crescut de la 57 în 1891 la: 73 în 1913; 74 în 1920 şi 91 în 1989.