Ministerul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene programul operaţional regional 2007-2013 raportul final de implementare

2.7.4. Evaluarea Programului Operațional

1. 
   Evaluarea impactului Politicii de Coeziune în România
   

Analiza impactului politicii de coeziune a UE în ţările vizate de această politică a necesitat dezvoltarea unor instrumente macroeconomice care să exploreze procesul de coeziune prin includerea schimbărilor structurale determinate de liberalizarea comerţului, fluxurile crescute de investiții străine directe, evoluţia tehnologică rapidă şi programele cu finanţare din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului uman.

Modelul HERMIN, creat în 1982 de către dr. John Bradley de la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale - Economic and Social Research Institute (ESRI), din Irlanda serveşte la analiza impactului politicii de coeziune a UE, în ţările eligibile pentru aplicarea politicii de coeziune, incluzând şi România. Acest model macroeconometric keynesian cu ecuaţii multiple a fost aplicat de către Comisia Europeană începând cu anii '90.
În România acest model este funcţional sub denumirea HEROM, fiind utilizat în procesele de analiză a impactului instrumentelor structurale asupra unor indicatori macroeconomici ai României, cu sprijinul Comisiei Naționale de Prognoză.
Astfel, la începutul anului 2016, prin modelul HEROM, a fost estimat impactul acestor fonduri europene, pentru perioada 2009 – 2015. În acest sens, au fost rulate două scenarii, considerate scenarii „standard” în studiile de impact : scenariul „cu fonduri” - în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul „fără fonduri” – în care fondurile europene nu sunt luate în considerare. Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România.
Analizele realizate cu ajutorul modelului HEROM scot în evidenţă impactul semnificativ al fondurilor structurale și de coeziune.
În mod concret datele rezultate din evaluare arată următoarele:

• 
  Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit peste 6 miliarde euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică;
  
• 
  Efectul net al utilizării fondurilor europene, în decursul perioadei 2008-2015 este pozitiv, astfel că produsul intern brut real, cumulat la finele acestui interval, este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa acestor fonduri;
  
• 
  Volumul total al consumului privat depăşeşte cu 19% nivelul său estimat, corespunzător ipotezei în care nu ar fi fost implementate fonduri europene;
  
• 
  Creşterea cumulată suplimentară a investiţiilor, determinată de finanţarea europeană, a atins un nivel maxim de 25,6% în 2014;
  
• 
  Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite şi de evoluţia ratei şomajului, care este, la sfârşitul anului 2015, cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri;
  
• 
  Efectul asupra ocupării este estimat printr-o majorare de 3,8%, la finele lui 2015;
  
• 
  S-a înregistrat o creştere semnificativă (25,4%, cumulat 2008-2015) a nivelului remuneraţiei medii pe salariat, comparativ cu situaţia, simulată, a neimplementării fondurilor europene;
  
• 
  Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a ajuns, cumulat, până la cu 3% mai mare fată de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari ca urmare a necesarului pentru a acoperi cererea suplimentară;
  
• 
  În ceea ce priveşte productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare, aceasta este cu 3,1% mai mare decât ar fi fost în lipsa fondurilor UE;
  
• 
  Distribuţia pe sectoare a efectului net al fondurilor europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile europene implementate.
  

2.