Ministerul educaţiei al republicii moldova

2. Capacitatea instituţională şi resursele

2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare

În cadrul profilului Lingvistica teoretică şi aplicativă, istoria şi teoria litraturii, s-a derulat proiectul instituţional Funcţionarea limbii române pe teritoriul Republicii Moldova (2006-2010)” care face parte din Direcţia strategică “Edificarea Statului de Drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextual integrării europene”.

La proiect au activat 2 doctori habilitaţi (A. Ciobanu, I. Condrea), 4 doctori în filologie
(M. Purice, I. Melniciuc, E. Dodon, Al. Gherasim), 1 cercetător ştiinţific stagiar fără grad ştiinţific (A. Popa), 1 cercetător ştiinţific masterand (A. Nica), 1 tehnician categoria I (E. Lipadatu).

Membrii grupului au publicat circa 45 de materiale la tema de cercetare, inclusiv 2 monografii: I. Condrea “ Studii de sociolingvistică (192 pagini), şi A. Ciobanu “Reflecţii lingvistice” (340 pagini). 1 lucrare de sinteză “Elogiu limbii române” (antologie filologică, Ed. Litera, 230 p.), 1 broşură despre Cantemir (80 p.), o culegere-crestomaţie privind teoria textului. Total 950 pagini – 64 c.a. Au fost prezentate la diverse întruniri lingvistice (naţionale şi internaţionale) circa 30 de comunicări la Chişinău, Bălţi, Cernăuţi, Iaşi, Cluj, Timişoara, Leipzig, Moscova, Kiev, Suceava.

Rezumat

Obiectul de studiu l-au alcătuit: a) situaţia lingvistică din Republica Moldova;

b) corectitudinea lingvistică din mass-media scrisă şi electronică; 3) specificul limbajului politico-administrativ (comunicarea electorală), d) caracteristica stilului ştiinţific în lucrările editate în Republica Moldova; e) evoluţia în vocabularul şi sintaxa discursului juridic (abateri de la norma-standard; a porni o cauză penală, î.l.d. a intenta…, luarea sub interdicţia judecătorească, î.l.d. punerea sub interdicţia judecătorească; a întrerupe procesul, î.l.d. a suspenda procesul; f) coraportul dintre normele limbii literare şi uzul în diferite graiuri teritoriale din republica noastră: procesul continuu de literarizare a unor regionalisme (d.p. prăsadă-pere, perjă-prună, clampă-clanţă etc.); g) tipologia greşelilor de limbă comise de alofoni (rusafonii) care încearcă a vorbi româneşte (Eu fost la teatrul, î.l.d. Eu am fost la teatru, Olga are un câinele deştept, î.e.d. Olga are un câine deştept; Pe tata meu cheamă Piotr Ivanovici, î.l.d. Pe tata meu îl cheamă Petru Ivanovici ş.a.).

Scopul lucrării a fost să cercetăm cât mai profund obiectivele fixate supra (mai sus).

Metodele de cercetare: analiza, sinteza, distribuţia, descrierea, compararea, aplicarea principiului semantic.

Rezultatele obţinute privesc, mai ales, normele de utilizare a faptelor de limbă română la nivel lexico-gramatical şi modalităţile de înlăturare a inadvertenţelor ce apar mass-media scrisă şi electronică şi în diferite stiluri ale limbii române din Republica Moldova.

Implementarea rezultatelor: în şcolile de toate gradele, în redacţii şi edituri, la Radio şi TVM, în cercetare, la scrierea manualelor şi cursurilor universitare de orice profil.