Monografia poate fi folosită în procesul didactic de către profesori

ÎNCHEIERE

Investigaţiile efectuate în cadrul prezentei lucrări au arătat că problema combaterii criminalităţii organizate în sfera businessului auto ilicit a depăşit cu mult graniţele statelor şi chiar ale unor întregi regiuni. Soluţionarea eficientă a problemei în cauză este posibilă doar pe baza unei colaborări internaţionale la scară globală. În lucrarea de faţă a fost elaborată o nouă concepţie privind soluţionarea acestor probleme. Obiectivul ei principal a constat în a găsi căile de a exclude posibilitatea înmatriculării autovehiculului furat şi, prin urmare, a nu permite exploatarea lui. În caz de realizare a noului sistem, acest tip de infracţiune va deveni nerentabil pentru făptuitorii ei. Şi asta, în opinia autorului, poate constitui una dintre metodele cele mai eficiente de combatere a furturilor de autovehicule.

În vederea realizării obiectivului propus în lucrarea de faţă, se preconizează un complex de măsuri care să cuprindă aspectele principale ale acestei probleme. O importanţă deosebită se acordă stabilirii bazei juridice ce reglementează principiile de abordare întru soluţionarea problemei furturilor de autovehicule la nivel internaţio­nal. În afară de aceasta, propunem câteva concluzii ce nu pot fi neglijate dacă dorim să stârpim această plagă socială.

• Pe toate meridianele lumii, la nivel naţional şi transnaţional, se comit o mulţime de atentate criminale în domeniul transportului auto. Aceste acţiuni ilicite le comit grupările criminale, organizate la nivel de state, regiuni şi continente. Furturile şi răpirile mijloacelor de transport auto s-au transformat în unul din genurile cele mai răspândite ale businessului criminal, care are ca scop asigurarea dobândirii supraprofiturilor (veniturilor maximale) de către grupările, organizaţiile şi comunităţile criminale. Acest gen de activitate criminală se distinge prin trăsături generale şi particulare.

• Comun pentru toate grupările criminale este faptul constituirii lor după modelul organizaţiilor legale, create în stat şi societate; ele dispun de centre intelectuale de dirijare, elită criminală, servicii de informaţii, reguli de comportament etc. Trăsăturile particulare ale grupărilor criminale, specializate în furturile şi răpirile mijloacelor de transport auto la nivel naţional şi internaţional, se manifestă în următoarele: sarcina supremă este nu numai obţinerea supraprofitului în urma businessului criminal, dar şi acapararea puterii politice; tendinţa de a răspândi modul de viaţă al comunităţilor criminale în toată societatea; activitatea criminală specializată ia amploare şi se transformă din fenomen naţional în unul internaţional, ce atentează la interesele comunităţii mondiale.

• Problemele ce ţin de pericolul social, tendinţele de extindere a activităţii criminale în domeniul transportului auto sunt investigate şi studiate în măsură suficientă. Cu toate acestea, cercetarea unor aspecte privind activitatea grupărilor criminale – efectivul acestora, bunăoară, sau zona lor de influenţă – poartă un caracter sporadic, ocazional.

• Comunităţile criminale specializate în furturile şi răpirile de automobile activează cu un scop dublu: captarea mijloacelor de transport pentru a fi ulterior vândute ori folosite în interese proprii.

Domină primul scop, legat de obţinerea supraprofiturilor şi acumularea capitalului incipient. În grupările criminale rolurile sunt repartizate astfel: unii din membrii ei organizează furtul automobilelor, alţii le expediază în diferite regiuni ale ţării, terţii le comercializează. Ţinând cont de aceasta, se propun circa zece criterii caracteristice organizaţiilor criminale specializate în furturile transportului auto la nivel naţional şi internaţional (de exemplu, nivelul înalt de organizare, stabilitatea în relaţiile interne, prezenţa liderilor şi elitei, dirijarea comunităţii criminale, subcultura criminală, diversitatea acţiunilor criminale, specializarea în activitatea criminală, existenţa structurilor care asigură relaţiile externe ).

De aceea sindicatele criminale specializate în furturile mijloacelor de transport auto pot fi divizate în două grupe: naţionale şi transnaţionale.

• Spre deosebire de statele cu democraţie înaintată – SUA, Italia, Franţa, RFG, Confederaţia Elveţiană, Marea Britanie –, ţările membre ale CSI n-au creat o bază eficientă şi perfectă în contracararea acestui gen de crime cum sunt furturile şi răpirile mijloacelor de transport auto, ceea ce limitează posibilităţile organelor de drept. Din această cauză prejudiciile aduse cetăţenilor în parte şi statelor în ansamblu se estimează la zeci de miliarde de dolari numai în Europa.

Un sens deosebit, deci, capătă perfecţionarea mecanismului combaterii atentatelor asupra mijloacelor de transport la nivel naţional şi internaţional.

Iată de ce, atât în Republica Moldova cât şi în alte state membre ale CSI e necesar să se prevadă în legislaţia penală răspunderea pentru atentatul la averea mobiliară, în categoria căreia intră şi mijloacele de transport; extinderea interacţiunii şi coordonării activităţii în urmărirea penală şi depistarea activităţii criminale a grupărilor criminale organizate, specializate în furturile transportului auto; preluarea experienţei înaintate a poliţiei şi organelor de urmărire penală din acest domeniu, acumulate în Marea Britanie, Germania şi alte state.

• Dinamica, tendinţa, amploarea atentatelor asupra mijloacelor de transport auto în Europa de Vest, de Est şi Centrală demonstrează creşterea permanentă a acestui gen de criminalitate organizată. Pentru sistarea ei se propun un şir de măsuri: curmarea comercializării şi rotaţiei mijloacelor de transport auto; intensificarea controlului vamal; elaborarea specimenelor de acte autentice care ar confirma dreptul de proprietate asupra averii mobiliare; utilizarea în practică a sistemelor noi de semnalizare a transportului auto; instruirea posesorilor mijloacelor de transport cu privire la asigurarea inviolabilităţii automobilelor ce le aparţin. În acest domeniu sunt prioritare măsurile elaborate de unele state la nivel naţional şi interregional, inclusiv interacţiunea organizaţiilor naţionale şi interna­ţionale, cum ar fi Interpolul, Organizaţia Internaţională a Circulaţei Rutiere, Poliţia rutieră la nivel naţional ş. a.

• Combaterea eficientă a atentatelor asupra mijloacelor de transport la nivel internaţional poate fi realizată numai în baza unei conlucrări operative a organelor competente din statele cointeresate. Activitatea lor ar trebui să fie completată cu programe de schimb de personal la nivel de urmărire penală şi operaţiunilor de ocrotire a normelor de drept, orientate contra organizaţiilor criminale transnaţiona­le, specializate în furturile mijloacelor de transport auto.

Asemenea acorduri există între multe state ale Europei: Marea Brita­nie, Danemarca, Italia, RFG, Suedia ş. a. Fără îndoială, această experienţă ar fi binevenită pentru Republca Moldova, alte state membre ale CSI.

• O importanţă deosebită în profilaxia atentatelor asupra mijloacelor de transport auto la nivel transnaţional, precum şi în aplicarea unui mecanism eficient de combatere a infracţiunilor menţionate îl poate avea elaborarea şi adoptarea unei Convenţii Internaţionale „Cu privire la măsurile de prevenire a furturilor mijloacelor de transport auto“ care ar constitui baza juridică pentru încheierea acordurilor multi - şi bilaterale. În acest mod va fi asigurată influenţa eficientă asupra stării, dinamicii şi tendinţelor unuia din genurile moderne ale criminalităţii organizate – furturile mijloacelor de transport auto. La o astfel de Convenţie poate adera şi Republica Moldova, alte state cointeresate.